Manastirea Aninoasa,lacasul din padurile de anini

[NECTARIE]

Mănăstirea Aninoasa, aparţinând de Episcopia Argeşului şi Muscelului, este un complex arhitectural brâncovenesc şi un aşezământ monahal de maici, situat la marginea localităţii cu acelaşi nume, din judeţul Argeş. Totul pare să facă parte dintr-o veritabilă cetate fortificată, impresie dată de zidurile groase, dar mai ales de cadrilaterul format din corpul de chilii, turnul-clopotniţă, paraclisul şi celelalte clădiri, astfel dispuse în interiorul curţii, încât parcă s-ar apăra una pe alta de tumultul lumii exterioare.Numele Mănăstirii Aninoasa vine de la pădurile de anini, copaci înalţi ce cresc în zonele umede ce străjuiau în trecut aceste locuri. Aşezământul datează din secolul al XVII-lea, anul 1677, şi este ctitoria boierului din părţile locului Tudoran Vlădescu. După neamul boierilor pământeni s-a numit şi satul vecin, Vlădeşti.
În pronaosul bisericii se află mormintele ce adăpostesc osemintele Alexandrei, soţia ctitorului, şi ale Saftei Vlădescu, cumnata Alexandrei. Nu se ştie unde se află îngropat boierul ctitor. Se ştie însă că, la moartea soţiei sale, Tudoran s-a călugărit, devenind monahul Teodosie, iar biserica pe care o construise iniţial pentru a servi nevoilor curţii sale boiereşti a transformat-o în biserică a mănăstirii de călugări unde el s-a dedicat celor sfinte.Biserica Mănăstirii Aninoasa a fost pictată de marele zugrav Pârvu Mutu. Numit şi Câmpulungeanu, pictorul a fost fondator de şcoală de pictură laică şi religioasă, renumit pentru portretistica sa. Deasupra uşii de la intrarea în biserica mare se poate vedea şi azi tabloul votiv reprezentându-i pe ctitori împreună cu 11 copii ai lor, lucru specific portretisticii lui Pârvu Mutu. Şi mai interesant este că Pârvu era fin de botez al boierului Vlădescu. Biserica de la Aninoasa a fost pictată pe când Pârvu Mutu era foarte tânăr, fiind prima sa pictură după ce s-a întors de la studiile plătite de boierul amintit. După această lucrare, Mutu a devenit pictor de curte al Cantacuzinilor.

[NECTARIE]

La Aninoasa sunt interesante şi gropniţele, tunelurile din perioada medievală. Din păcate, sunt impracticabile, dar sătenii spun că ar duce undeva la Câmpulung Muscel şi că ar merge chiar pe sub oraş. Cert este că la renovarea de după 1990 s-au găsit nişte bolţi din cărămidă sub nivelul actual al terenului curţii. Într-o monografie din 1933, scrisă de preotul din Câmpulung Ioan Răuţescu, se spune că erau trei tuneluri…