Vestimentatia profesorului

[Carmen FUNIERU]

Cum credeţi că ar trebui să se îmbrace un profesor de religie?
Este bine să fie în pas cu moda, sau să fie îmbrăcat cât mai modest?

[florinbrasov0]

În prealabil postat de Carmen FUNIERU

Cum credeţi că ar trebui să se îmbrace un profesor de religie?
Este bine să fie în pas cu moda, sau să fie îmbrăcat cât mai modest?

Eu, personal, cred ca trebuie sa fie decent si echilibrat.

Orice profesor trebuie să se îmbrace foarte îngrijit dar nu neapărat în pas cu moda.

La femei costumul fustă şi taior cu bluze şi accesorii asortate şi de bun gust cred că este ideal.
Nu cred că prof de religie ar trebui să se îmbrace altfel decât ceilalţi profesori dar aş fi împotriva purtării pantalonilor la femei,a fustei deasupra genunchiului a decolteurilor prea generoase sau a culorilor ţipătoare.
Prin felul cum se îmbracă profesorul de religie ar trebui să educe elevii fără a folosi cuvintele asupra ţinutei şi vestimentaţiei cu care se poate merge şi la şcoală dar şi la biserică.

[coralina]

Sa se imbrace in blugi, bluze, pantaloni, fuste, etc, in orice se simte bine.

Indiferent de materia pe care o preda, un profesor este un formator. Judecatorii cei mai aspri sunt chiar copiii. Valorile morale se transmit mai ales prin puterea exemplului personal. Cuvantul impreuna cu exemplul personal lucreaza altfel decat cuvantul lasat singur.

Iar profesorul de religie are de fapt o misiune, de aceea el se infatiseaza inaintea Imparatului Ceresc cu elevii sai. ,,Lasati pruncii sa vina la Mine!" - spune Mantuitorul. Tinuta profesorului, alaturi de pregatirea teoretica si duhovniceasca si de tactul pedagogic ii ajuta pe elevi sa se apropie de Iisus.

[zaharia_2009]

În prealabil postat de coralina

Sa se imbrace in blugi, bluze, pantaloni, fuste, etc, in orice se simte bine.

Este doar o parere ca profesorul sa se imbrace in orice ii este bine .
Doar ignorantii si necunoscatorii nu stiu ca vestimentatia face parte din limbajul de comunicare interuman numit ,,nonverbal" , ca si gesturile , grimasele, coafura, parfumurile folosite,postura (atitudinile si pozitiile corpului),s.a.m.d.
Asa ca a te imbraca cum iti vine , mai ales in postura de profesor de religie poate comunica inclusiv cit de carentat esti in educatie nestiind nici macar a te imbraca in ton cu sexul, virsta, cu prestanta, cu profesia, cu credinta religioasa , cu pretentiile si nivelul cultural general .

Nici un lucru din viata omului nu se face la intimplare, adica dupa modul ,,cum crezi de cuviinta'", ,,cum voiesti tu ", deoarece aceasta arata nesocotinta ta ( a se citi corect , nesocotinta= prostie). Toata viata ortodoxului sta sub legea bunei rinduieli si a dreptei socoteli ! Dar nesocotinta copiilor de orice virsta arata in mod direct si prestanta sau nesocotinta familiei din care a provenit precum si nivelul cultural al acesteia . Nici un lucru din lumea aceasta nu este intimplator ci el se leaga organic de cele din jurul lui !


Si depasind un pic ideea vestimentatiei pot spune ca insasi atitudinea nejudecata, cica liber aleasa, dea vorbi oricum si orice despre oricare lucru nu tradeaza cultura si intelepciune ! Deci... este de prisos de a mai continua discutia !

[Fani71]

Sa va impartasesc din vasta mea experienta de 'exemplu formator'. ;-)
Ieri, aveam o clasa ce care am mai povestit pe forum, formata din trei tineri desteptuti dar fara nici un chef de munca. Dar deh, sunt la cursul meu.
Unul din baieti care este mai rau si-a batut joc de mine ca 'ma imbrac ca in alte impuri, ca in timpul razboiului mondial (banuiesc ca pt el asta inseamna ceva ca 'metusalemic'). (Purtam peste un fel de pullover un fel de jacheta lunga, fara maneci, cu o forma mai ciudata, pe care in general lumea o gaseste interesanta si eleganta).
Si ca in general sunt o uratenie si ce caut la scoala imbracata asa sau altfel, mai bine stateam acasa.


(In paranteza, trebuie sa spun ca la scoala asta, formata numai din baieti, insultele sunt de putine feluri: pentru barbati: ai .... mica sau esti virgin sau pederast, si pentru femei: esti urata, sau esti c... Deci, de fapt, nu ma afecteaza acest comentariu decat pentru ca respectivul a vrut pur si simplu sa ma jigneasca cu ceva ca sa treaca timpul mai repede)

Tot la scoala asta am avut si alte experiente asemanatoare. In general: Doamna, va imbracati mereu la fel (pentru ca am indraznit sa port de mai multe ori la acelasi curs aceeasi jacheta); doamna, cu cat ati cumparat bluza aia, cu 5 euro de la talcioc?

Altele, mai 'pozitive': aaa, Doamna, sunteti sic, va invit la o cafea, veniti?


Acum, mai serios vorbind: din experienta mea, adolescentii sunt foarte atenti la imbracaminte, foarte snobi. Gasesc imediat prilejul sa dispretuiasca un profesor daca li se pare ca se imbraca neingrijit sau ieftin; sau fara eleganta (pentru femei mai ales). Ca sa te respecte, trebuie sa ai cum spunea Dorina mai sus o anume eleganta, un anume stil. Pe de alta parte, cred ca nu ar trebui sa incercam sa corespundem snobismului lor, ci sa ii invatam ca imbracamintea poate fi si o exprimare a personalitatii; si ca nu ea este esentialul, ci omul din ea.Eu cred ca stilul nostru de imbracaminte ar trebui sa fie 'al nostru'; sa fim noi insine si in felul de a ne imbraca, sa nu fim snobi. Cred ca si asta trebuie sa ii invatam pe elevii nostrii: sa fie ei insisi, sa fie sinceri, sa nu joace un personaj, sa nu fie ipocriti si snobi, sa nu se lase influentati de oricine.

Sa nu fim provocatori, bineinteles, dar nici exagerat de sobri.

Nu vad de ce nu ne-am imbraca in pantaloni. Toate femeile se imbraca in pantaloni aici, in occident, cel putin, dar banuiesc ca si in Romania. Daca ni se potriveste, de ce nu? Nu mai este de mult o imbracaminte provocatoare.

Nu neg faptul că pantalonii sunt foarte comozi.
Fac parte din "generaţia în blugi " a lui Adraian Păunescu care atunci când am avut prima pereche de blugi am simţit că nu voi mai putea să îmbrac altceva până la adânci batrâneţi.
Dar a fost doar o modă care a trecut odată cu prima tinereţe.

Purtarea pantalonilor dăuneză grav feminităţii.Aceştea îţi dau o libertate a felului cum te porţi şi cum mergi şi chiar cum vorbeşti,având tendinţa de a-ţi masculiniza mişcările şi întreg comportamentul.
Se spune că purtarea pantalonilor a fost un pas înainte în emanciparea femeilor.
Sunt pe departe o amtifeministă dar ţin totuşi ca diferenţa dintre sexe să fie fermă iar femeia să-şi păstreze atât cât se poate cele specifice sexului frumos adică rochia,fusta,părul lung(dacă îl are de la Dumnezeu frumos de ce să-l tundă?).
Sunt multe ocazii când te poţi îmbraca în pantaloni dar în nici un caz atunci când ai în faţă un auditoriu sau în biserică.
O femeie inteligentă va şti întodeauna să se facă admirată oriunde cu mulţi sau cu puţini bani şi nu va ieşi nicodată din casă îmbrăcată oricum cu atât mai mult cineva care va avea multe priviri critice îndreptate spre ea.

Din păcate în facultăţile noastre se învaţă multe lucruri inutile dar obiectul etică lipseşte cu desăvârşire.

[Fani71]

În prealabil postat de dorinastoica14

Nu neg faptul că pantalonii sunt foarte comozi.
Fac parte din "generaţia în blugi " a lui Adraian Păunescu care atunci când am avut prima pereche de blugi am simţit că nu voi mai putea să îmbrac altceva până la adânci batrâneţi.
Dar a fost doar o modă care a trecut odată cu prima tinereţe.

Purtarea pantalonilor dăuneză grav feminităţii.Aceştea îţi dau o libertate a felului cum te porţi şi cum mergi şi chiar cum vorbeşti,având tendinţa de a-ţi masculiniza mişcările şi întreg comportamentul.
Se spune că purtarea pantalonilor a fost un pas înainte în emanciparea femeilor.
Sunt pe departe o amtifeministă dar ţin totuşi ca diferenţa dintre sexe să fie fermă iar femeia să-şi păstreze atât cât se poate cele specifice sexului frumos adică rochia,fusta,părul lung(dacă îl are de la Dumnezeu frumos de ce să-l tundă?).
Sunt multe ocazii când te poţi îmbraca în pantaloni dar în nici un caz atunci când ai în faţă un auditoriu sau în biserică.

Eu sunt convinsa, din ceea ce vad, ca feminitatea se poate pastra si cultiva foarte bine si cu pantaloni si par scurt.
Pantalonii femeilor si coafurile scurte sunt altele ca cele ale barbatilor.

Ideea ca pantalonii ar fi un vesmant masculin este dupa parerea mea neactuala: tot asa cum in alte vremuri nici barbatii nu purtau pantaloni, ci un fel de vesminte asemanatoare cu cele ale musulmanilor de azi, si cu ale preotilor, deci si cu rochiile.
Pantalonii nu mai sunt acum masculini. Sunt si feminini.

[Noesisaa]

În prealabil postat de dorinastoica14

Din păcate în facultăţile noastre se învaţă multe lucruri inutile dar obiectul etică lipseşte cu desăvârşire.

De ce purtarea de pantaloni ar avea legatura cu lipsa de etica?

Profa de religie din clasa a 8-a purta pantaloni mulati (avea si picioarele lungi, adevarul e), sau fusta foarte scurta. Nu stiu ce a invatat ea la teologie, dar baietii din clasa numai dupa ea se uitau. Hmmmm.

Din propria mea experienta de profesoara la tineri occidentali intre 18 si 22-23 de ani, eu fiind doar un picut mai in varsta, secretul este a te imbraca asa cum s-ar imbraca in mod ingrijit, dar normal, o persoana de varsta ta. La fel de ridicol precum este a purta haine ca si cum ai avea 20 de ani cand tu ai spre 40, este si a avea 24 de ani si sa te imbraci ca si cum te apropii de 40. In Romania am observat ca femeile tinere, si in special profesoarele tinere, se imbraca super-provocator, in special dupa standarde occidentale. Altfel au impresia ca elevele lor se imbraca mai bine, si daca nu isi pun si ele o tona de machiaj pe fata, nu vor avea nici o prestanta in fata elevilor. Nu stiu daca este adevarat sau nu. Cred ca nu.

Cat despre fusta...daca as fi mers sa predau in fusta cred ca as fi fost intrebata de nu stiu cate ori daca sarbatoresc ceva, sau care e ocazia. Mai bine nu. Cum spune si Fani, de mult nu mai sunt pantalonii ceva provocator.

Si da, am observat ca ai mai mult respect daca hainele sunt perfect calcate, culorile bine alese, hainele nu sunt excentrice, un pic formale, dar dupa varsta ta. Prin respect inteleg ca studentii intreaba intrebari mai serioase, te trateaza ca pe cineva care chiar are ceva de spus, si in acelasi timp ca pe cineva cu care se poate discuta prieteneste.