Feminismul-un rau necesar?

[Irina-Magdalena]

În prealabil postat de andreicozia

Am inteles.
Inainte de accesibilitatea facila la solutia divortului draga Irina, si poate stii de prin batrini, existau urmatoarele: ( din ce stiu eu DIRECT de la virstnici si la care am asistat personal)
- Batai ingrozitoare zilnice
- Vinatai in permanenta pe corp. Nu apucau sa treaca alea vechi ca apareau altele noi.
- Cind barbatul nu se simtea prea bine mai chema si pe alti tovarasi de pahar pentru a o bate pe sotie
- Politia nu aude, nu vede, nu e interesata, nu vorbeste, adica grad de implicare si disciplinare ZERO

alte solutii:
- In lipsa unor masuri civilizate de divort ajungeau ca se otraveau reciproc.
- Se bateau pina se omorau unul pe celalalt
- Lipsa "solutiei" de care cu ironie vorbesti ca este miraculoasa duce la omorirea intregii familii cu copii cu tot, de sinucideri nu mai vorbesc.
..s a m d... si tragediile continua

Asta inseamna Lipsa de civilizatie, lipsa "solutiei" care in mod inadvertrent duce la brutalitate mioritica.

Oare tu draga Irina-Magdalena ce ai prefera?

Draga Andrei :) eu am spus destul de clar ca nu ma refeream la cazurile extreme, care, si trebuie s-o recunosti, nu sunt majoritatea, ci la cele care, desi presupun probleme in famile - de genul alcoolism (a propos, se trateaza), violenta domestica (exista programe de consiliere) si altele asemenea - nu conduc la omor, macelarirea familiei sau sinucidere. Aceste tragedii sunt de evitat, desigur.
Totusi daca tot veni vorba, ce impiedica pe soti (dupa divort) sa ajunga la aceleasi acte de violenta care se petreceau inainte in sanul familiei? Sau tu n-ai auzit de cazuri cand desi divortati, fostul sot si-a omorit nevasta? Sau si-a batut copii? Eu da. Divortul in sine nu inlatura cauza producerii acestor nenorociri.
In orice caz, in trecut oamenii erau mai cu frica de Dumnezeu si mai legati de traditii (de biserica implicit). Exista si traditia ca sotul sa-si bata sotia "just in case" desigur.. chestie de civilizatie, cum spuneai.. Insa orori de felul celor ce se intampla azi eu n-am auzit. N-am trait in aceeasi tara? Vad eu ca acum suntem departe .. insa bunici am avut amandoi in Romania, banuiesc.

[Irina-Magdalena]

În prealabil postat de andreicozia

:))) Dar cum se face ca numai tu le gasesti ofensive?
Oare de ce, doar pentru ca doare faptul ca ai fi putut sa-i dai si tu femeii respective un salariu decent pentru a nu mai trai intr-o , citez " saracie lucie" ca sa nu mai spun ca ai fi putut sa-i faci si tu o placinta pentru copilasi, nu sa le faci inventarul saraciei, ca de asta saracii sunt satui, nu au nevoie de altii care sa le plinga de mila.
Sotul tau?...sincer Ano, nu as vrea sa fiu in papucii lui!

Ban?... au mai incercat si altii si nu au reusit, de ce? pentru simplul motiv ca NU erau ofensive ci constructive, aaa, ca dor, ce sa-i faci, orice observatie OBIECTIVA doare, dar daca intradevar VREI sa-ti imbunatatesti starea fiintiala, atunci ca o crestina in devenire mi-ai multumi, nu ai proceda ca un copil razgiiat.

Si eu le gasesc ofensive Andrei. Chiar m-as fi mirat, sincer, daca in acest thread tu n-ai fi avut ceva de spus in contradictoriu si destul de acid Anei. Am vazut acelasi lucru repetandu-se si pe alte subiecte.. si nu-s de prea mult timp pe forum.

Asa esti tu in general .. sau doar cand ai o zi proasta?

No offence! :)

[iana]

În prealabil postat de Irina-Magdalena

Imi pare rau dar nu cred ca ai inteles ce voia sa spuna lore86.
Jertfa nu e un scop in sine. Nici dragostea. Tu iti iubesti familia pentru ca iti propui? Jerfta si dragostea dupa mine sunt consecinte ale revarsarii harului dumnezeesc. Atat jerfa cat si dragostea se ofera din prea plinul inimii, neconditionat. Cu uitare de sine (de aici si ideea de jertfa, te jerfesti pe tine celuilalt, ca dorinte, placeri, etc).

Uite ce spune Parintele Savatie Bastovoi in cartea sa "A iubi inseamna a ierta": Fiecare om face un efort pentru a deprinde dragostea. Toti suntem constienti de neputinta noastra de a iubi si numai daca suntem nebuni credem ca avem dragoste. dar daca avem putina sinceritate, putina seriozitate, vedem in noi la tot pasul aceasta neputinta de a iubi. [..] Apostolul Pavel cand a trebuit sa defineasca dragostea a vorbit prea putin de gesturile ei exterioare, el s-a referit la niste porniri si simtaminte ale inimii <Dragostea toate le rabda, dragostea toate le crede, dragostea toate le iarta, ...dragostea nu cauta ale sale..> Toate acestea reprezinta tabloul duhovnicesc, tabloul sufletului nostru atunci cand el iubeste. Dar cuvintele pe care ni le spune apostolul sunt foarte greu de priceput. Sunt greu de priceput nu pentru ca ar fi grele ci pentru ca mintea noastra nu e obisnuita sa gandeasca astfel. Dragostea nu cauta ale sale? Dar ale cui sa le caute? Ale aproapelui. Care aproape? Unul vrea sa mearga la fotbal, altul vrea sa mearga la bal, altul la peste. Pe care dintre acestia sa urmez si sa-l satisfac? Desigur Apostolul Pavel inainte de a ne propune sa cautam la toate dorintele celor de langa noi, ne vorbeste de o dispozitie a sufletului, aceea de a nu te socoti pe tine ceva, de a te pune pe tine in urma celorlalti, de a sti ca daca e sa alegi intre aproapele tau si tine, trebuie sa-l alegi pe aproapele tau"

Ai inteles CRUCEA ca pe o povara pe care o cari in spate? Pt ca familia a fost comparata cu crucea nu inseamna ca e o greutate la propriu.. Ci e destin. E si ea masura a implinirii sau caderii noastre.

Cer iertare pt lungimea mesajului.

blabla. N-ai inteles nimic. Te auzi cum te contrazici? Citeste cu atentie ce ai scris la inceput, ca apoi sa te contrazici, sa le amesteci, iar la final vii si trantesti destinul. Care destin? Voi cand vorbiti despre cruce va ganditi la destin de fapt? Ce are destinul cu ortodoxia? Si nu vorbeam la propriu despre povara, de aceea am pus ghilimelele.
NU eu nu-mi propun sa-mi iubesc familia. O iubesc pur si simplu si de aceea nu consider jertfa nimic din ce fac pt ea. Tot ce fac e din dragoste. Daca faci ceva cu adevarat pt cineva din dragoste nu consideri ca te-ai sacrificat pe tine si nici nu astepti rasplata nici macar in cer chiar daca de acolo sigur va veni. Tu in momentul in care faci ceva nu te gandesti la rasplata ci te gandesti la acel cineva pt care faci. Atunci nu te gandesti nici ca te sacrifici. Asta cred eu ca e uitarea de sine pt aproapele deci nicidecum sacrificiu. Priceput?
Ah si inca ceva "te jerfesti pe tine celuilalt, ca dorinte, placeri", pai nu te jertfesti daca iubesti, nu e jertfa e dragoste.

[anna21]

În prealabil postat de andreicozia

:))) Dar cum se face ca numai tu le gasesti ofensive?
Oare de ce, doar pentru ca doare faptul ca ai fi putut sa-i dai si tu femeii respective un salariu decent pentru a nu mai trai intr-o , citez " saracie lucie" ca sa nu mai spun ca ai fi putut sa-i faci si tu o placinta pentru copilasi, nu sa le faci inventarul saraciei, ca de asta saracii sunt satui, nu au nevoie de altii care sa le plinga de mila.
Sotul tau?...sincer Ano, nu as vrea sa fiu in papucii lui!

Ban?... au mai incercat si altii si nu au reusit, de ce? pentru simplul motiv ca NU erau ofensive ci constructive, aaa, ca dor, ce sa-i faci, orice observatie OBIECTIVA doare, dar daca intradevar VREI sa-ti imbunatatesti starea fiintiala, atunci ca o crestina in devenire mi-ai multumi, nu ai proceda ca un copil razgiiat.

Da, Andrei, am platit-o pe acea femeie cu nasturi.
Avand in vedere ca pe alt topic ai spus ca nu milostenie trebuie sa facem, ci sa dam joburi.. bine, ma astept ca tu sa fi angajat multi oameni saraci, pe care i-ai platit bine.. Ei? Sa auzim.

Referitor la omniprezentul (in mesajele tale) meu sot.. Este de ras ca nu vrei sa fii in papucii lui (nu stiu daca ai putea, poarta doar pantofi paciotti, sunt destul de rari..).
Avand in vedere ca esti un pic invidios din fire.. m-am gandist sa-ti expun in ce fel sunt eu o antifeminista :).
Mai intai sotul meu nu face nimic in casa.. absolut nimic. Banuiesc ca nici nu stie unde sunt paharele, de ex. Cand pleaca de la munca ma suna.. sa stiu sa-i pregatesc mancare (il astept cu mancarea pe masa).. Asta in caz ca nu merge la sala de sport intai.. dar nu conteaza, imi adaptez programul dupa al lui. Nu strange nimic dupa el.. nici macar o farfurie nu spala, nici nu le pune in chiuveta. Nu arunca gunoiul (probabil ca nu stie unde).. Repet: sotul meu nu face nimic in casa.
Mai mult, ma ocup uneori si de timpul lui liber, ii inchiriez filme (am spus ca nu am televizor, ii inchiriez filme sa nu simta lipsa televizorului), la nevoie corespondez pe mail cu cunostintele lui (daca el nu are timp), ma ocup de taxele lui.. in principal de tot ceea ce vrea sa fac.

Ti se pare ca este de plans?
Eu vreau ca acasa el sa se simta bine. Punct.
Daca as putea face mai mult pt el, as face.. Pentru ca merita enorm. Datorita lui eu imi permit luxul absolut de a-mi creste copiii fara probleme (in conditiile in care alte femei dau copiii la day-care de la varste f fragede). Datorita lui eu am timp sa citesc scrieri patristice, sa merg la biserica..etc. (Da, chiar daca el este ateu, eu devin crestina tot pe "munca" lui.. munceste intre 12 si 16 ore zilnic pt. familia lui! Mi-ar fi rusine sa pretind sa ma ajute cu ceva in casa, ca deh, ma simt eu asuprita!).
Oferi tu asta sotiei tale.. de indraznesti sa te compari cu sotul meu?

[iana]

În prealabil postat de anna21

Da, Andrei, am platit-o pe acea femeie cu nasturi.
Avand in vedere ca pe alt topic ai spus ca nu milostenie trebuie sa facem, ci sa dam joburi.. bine, ma astept ca tu sa fi angajat multi oameni saraci, pe care i-ai platit bine.. Ei? Sa auzim.

Referitor la omniprezentul (in mesajele tale) meu sot.. Este de ras ca nu vrei sa fii in papucii lui (nu stiu daca ai putea, poarta doar pantofi paciotti, sunt destul de rari..).
Avand in vedere ca esti un pic invidios din fire.. m-am gandist sa-ti expun in ce fel sunt eu o antifeminista :).
Mai intai sotul meu nu face nimic in casa.. absolut nimic. Banuiesc ca nici nu stie unde sunt paharele, de ex. Cand pleaca de la munca ma suna.. sa stiu sa-i pregatesc mancare (il astept cu mancarea pe masa).. Asta in caz ca nu merge la sala de sport intai.. dar nu conteaza, imi adaptez programul dupa al lui. Nu strange nimic dupa el.. nici macar o farfurie nu spala, nici nu le pune in chiuveta. Nu arunca gunoiul (probabil ca nu stie unde).. Repet: sotul meu nu face nimic in casa.
Mai mult, ma ocup uneori si de timpul lui liber, ii inchiriez filme (am spus ca nu am televizor, ii inchiriez filme sa nu simta lipsa televizorului), la nevoie corespondez pe mail cu cunostintele lui (daca el nu are timp), ma ocup de taxele lui.. in principal de tot ceea ce vrea sa fac.

Ti se pare ca este de plans?
Eu vreau ca acasa el sa se simta bine. Punct.
Daca as putea face mai mult pt el, as face.. Pentru ca merita enorm. Datorita lui eu imi permit luxul absolut de a-mi creste copiii fara probleme (in conditiile in care alte femei dau copiii la day-care de la varste f fragede). Datorita lui eu am timp sa citesc scrieri patristice, sa merg la biserica..etc. (Da, chiar daca el este ateu, eu devin crestina tot pe "munca" lui.. munceste intre 12 si 16 ore zilnic pt. familia lui! Mi-ar fi rusine sa pretind sa ma ajute cu ceva in casa, ca deh, ma simt eu asuprita!).
Oferi tu asta sotiei tale.. de indraznesti sa te compari cu sotul meu?

Poate suna dur dar nu ma pot abtine. Asta nu e dragoste e prostitutie.

[Fani71]

În prealabil postat de anna21

Avand in vedere ca esti un pic invidios din fire.. m-am gandist sa-ti expun in ce fel sunt eu o antifeminista :).
Mai intai sotul meu nu face nimic in casa.. absolut nimic. Banuiesc ca nici nu stie unde sunt paharele, de ex. Cand pleaca de la munca ma suna.. sa stiu sa-i pregatesc mancare (il astept cu mancarea pe masa).. Asta in caz ca nu merge la sala de sport intai.. dar nu conteaza, imi adaptez programul dupa al lui. Nu strange nimic dupa el.. nici macar o farfurie nu spala, nici nu le pune in chiuveta. Nu arunca gunoiul (probabil ca nu stie unde).. Repet: sotul meu nu face nimic in casa.
Mai mult, ma ocup uneori si de timpul lui liber, ii inchiriez filme (am spus ca nu am televizor, ii inchiriez filme sa nu simta lipsa televizorului), la nevoie corespondez pe mail cu cunostintele lui (daca el nu are timp), ma ocup de taxele lui.. in principal de tot ceea ce vrea sa fac.

Ti se pare ca este de plans?
Eu vreau ca acasa el sa se simta bine. Punct.
Daca as putea face mai mult pt el, as face.. Pentru ca merita enorm. Datorita lui eu imi permit luxul absolut de a-mi creste copiii fara probleme (in conditiile in care alte femei dau copiii la day-care de la varste f fragede). Datorita lui eu am timp sa citesc scrieri patristice, sa merg la biserica..etc. (Da, chiar daca el este ateu, eu devin crestina tot pe "munca" lui.. munceste intre 12 si 16 ore zilnic pt. familia lui! Mi-ar fi rusine sa pretind sa ma ajute cu ceva in casa, ca deh, ma simt eu asuprita!).
Oferi tu asta sotiei tale.. de indraznesti sa te compari cu sotul meu?

Dar ti se pare totusi o situatie ideala?

Nu sunt feminista, dar mi se pare mai frumos ca intr-un cuplu sa exista mai multe puncte comune, sa se implice si barbatul in treburile casei, si femeia in afara. Nu mi se pare o situatie ideala ca barbatul sa lucreze atat incat sa nu mai aiba timp nisi sa-si vada copiii.
Nu este de loc un comentariu personal, Anna, caci aici este vorba despre feminism, si despre cum ar trebui sa fie o femeie crestina si un cuplu crestin. Mie asta nu mi se pare un model ideal. Dar poate nu asta ai vrut sa spui.

[anna21]

În prealabil postat de iana

Poate suna dur dar nu ma pot abtine. Asta nu e dragoste e prostitutie.

:))
Impartirea treburilor casnice ar transforma-o in dragoste?
Oricum mesajul era pt Andrei care plange de mila sotului meu.

Daca tii neaparat sa-ti expun si cealalta parte.. o pot face, dar nu vad rostul.

[Fani71]

Vroiam sa spun, de fapt, ca trebuie sa facem tot ce putem ca sa ajungem sa traim o relatie de cuplu armonioasa, in care fiecare il respecta pe celalalt si fiecare poarta crucea celuilalt. Ce incerci tu, anna, sa spui aici, este numai o parte a medaliei. Sa spui de ex. asta unor fete care nu sunt inca maritate nu cred ca este bine si nu cred ca le va face sa devina sotii crestine, ci le va dezgusta mai degraba de viata conjugala.
Una este sa spui ca trebuie sa ne purtam curcea, si alta ce pari tu sa spui, ca trebuie sa o cautam. Iarta-ma, dar tot ce scrii suna foarte amar si foarte dolorist, ca si cum ar trebui sa cautam suferinta cu lumanarea ca sa ne mantuim. Stiu ca nu ai scris asa, dar asta se degaja din ceea ce scrii.
Ba nu, trebuie sa cautam o relatie de dragoste, respect si sacrificiu reciproc!
Asta trebuie sa fie idealul unei femei crestine - nu sa fie calcata in picioare dar sa rabde 'crestineste', (exeplul cu femeile batute) sau .. in ine, alte exemple care s-au dat pe aici.

Din experienta mea, un cuplu crestin se consolideaza prin purtarea crucii unul altuia. Fara recoprocitate nu merge.

[Irina-Magdalena]

În prealabil postat de iana

blabla. N-ai inteles nimic. Te auzi cum te contrazici? Citeste cu atentie ce ai scris la inceput, ca apoi sa te contrazici, sa le amesteci, iar la final vii si trantesti destinul. Care destin? Voi cand vorbiti despre cruce va ganditi la destin de fapt? Ce are destinul cu ortodoxia? Si nu vorbeam la propriu despre povara, de aceea am pus ghilimelele.
NU eu nu-mi propun sa-mi iubesc familia. O iubesc pur si simplu si de aceea nu consider jertfa nimic din ce fac pt ea. Tot ce fac e din dragoste. Daca faci ceva cu adevarat pt cineva din dragoste nu consideri ca te-ai sacrificat pe tine si nici nu astepti rasplata nici macar in cer chiar daca de acolo sigur va veni. Tu in momentul in care faci ceva nu te gandesti la rasplata ci te gandesti la acel cineva pt care faci. Atunci nu te gandesti nici ca te sacrifici. Asta cred eu ca e uitarea de sine pt aproapele deci nicidecum sacrificiu. Priceput?
Ah si inca ceva "te jerfesti pe tine celuilalt, ca dorinte, placeri", pai nu te jertfesti daca iubesti, nu e jertfa e dragoste.

Spui foarte des cuvantele "dragoste" si "iubesc".. sa shtii ca pt fiecare om ele au valente diferite. Citeste ce-a spus apostolul Pavel despre dragoste - Corinteni 13 - si vezi daca corespundeti in punctele esentiale. Ala e modelul crestin. Adica asa vrea Dumnezeu sa iubim ("dragostea nu cauta ale sale" inseamna jertfa de sine, dar asta poti sa o afli daca intrebi orice preot).

[iana]

În prealabil postat de Irina-Magdalena

Spui foarte des cuvantele "dragoste" si "iubesc".. sa shtii ca pt fiecare om ele au valente diferite. Citeste ce-a spus apostolul Pavel despre dragoste - Corinteni 13 - si vezi daca corespundeti in punctele esentiale. Ala e modelul crestin. Adica asa vrea Dumnezeu sa iubim ("dragostea nu cauta ale sale" inseamna jertfa de sine, dar asta poti sa o afli daca intrebi orice preot).

Nu le folosesc prea des din contra acestea sunt esenta. Daca iubesti cu adevarat nu vezi o corvoada in asta si nici un sacrificiu. Nici macar nu te gandesti la tine cand iubesti si atunci nu e sacrificiu. Sacrificiu e cand faci ceva prin vointa ta. Iubirea vine de la sine nu dintr-un efort.
Iar despre ce spunea prietena ta e exact invers. Dragostea nu e fundamentul jertfei. Nici o jertfa nu are valoare daca nu e inlocuita de dragoste. Cata vreme simti ca te jertfesti, doar incerci sa iubesti. Cand iubesti cu adevarat senzatia de jertfa dispare. Mai citeste tu o data Imnul dragostei poate pricepi.