Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Biserica Ortodoxa si alte religii > Biserica Romano-Catolica
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #271  
Vechi 28.03.2013, 19:10:52
Nastya
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

<<Preotul român Vladimir Ghika, declarat martir pentru credință de către Papa Francisc
Cultura si Istorie
Joi, 28 Martie 2013 - 15:38



Sfântul Părinte Papa Francisc a semnat ieri, decretul prin care recunoaște "martiriul slujitorului lui Dumnezeu Vladimir Ghika, preot diecezan; născut la Istanbul (Turcia) la 25 decembrie 1873 și ucis din ură față de credință la București (România) la 16 mai 1954”. Astfel, Vladimir Ghika, preot catolic și principe român, va fi ridicat curând la cinstea altarelor și înscris în rândul fericiților și sfinților Bisericii Catolice.
Monseniorul Vladimir Ghika, preot romano-catolic, a fost arestat pe o stradă din București în timp ce ieșea din casa unei bolnave căreia îi administrase Sfintele Taine, pe 18 noiembrie 1952. După un an de anchete și torturi, a fost condamnat la trei ani de închisoare. Avea 80 de ani. Slăbit, înfometat și suferind, a încetat din viață în închisoarea din Jilava doi ani mai târziu, la 16 mai 1954.
„Este un dar deosebit nu numai pentru Arhidieceza noastră, dar pentru întreaga Biserică Catolică din România, pentru țara și poporul nostru din care s-a născut această mare personalitate, Vladimir Ghika, preot martir. Frumos semnal trimis de Sfântul Părinte Francisc Bisericii și țării noastre, prin semnarea decretului de recunoaștere a martiriului acestui fiu al Bisericii și al neamului nostru!”, a declarat ÎPS Ioan Robu, Arhiepiscop mitropolit de București.
„Credincioșii și preoții Arhidiecezei Romano-Catolice de București au avut mereu convingerea fermă că Monseniorul Vladimir Ghika și-a dat viața ca martir pentru credință și de aceea, încă din 1991, ÎPS Ioan Robu a adresat Sfântului Scaun cererea pentru începerea Procesului în Cauza de beatificare și canonizare a monseniorului. Existau deja dovezi și multe mărturii despre viața de credință a monseniorului și moartea lui martirică. Ne bucură nespus vestea confirmării martiriului monseniorului Vladimir Ghika, pe care putem să-l numim de acum venerabil. Este primul martir al Bisericii locale care va fi declarat fericit”, a explicat Pr. Francisc Ungureanu, postulatorul cauzei de beatificare și canonizare a monseniorului Vladimir Ghika.>>

http://www.gds.ro/Cultura%20si%20Ist...+Papa+Francisc

Gasiti stirea si pe:

http://www.catholica.ro/2013/03/28/v...isc-comunicat/
Reply With Quote
  #272  
Vechi 28.03.2013, 19:23:49
Nastya
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

<<Vladimir Ghika (n. 25 decembrie 1873, Constantinopol - d. 16 mai 1954, Jilava, Bucuresti) a fost prinț, diplomat, scriitor, om de caritate și preot român. Este nepotul lui Grigore Alexandru Ghika, ultimul principe al Moldovei, tatăl lui Vladimir Ghika fiind Ioan Grigore Ghika, ministru de Externe al României. Monseniorul s-a născut în ziua de Crăciun a anului 1873 la Constantinopol (astăzi Istanbul - Turcia) și a fost botezat ortodox, mama sa fiind o credincioasă atașată de Biserica Ortodoxă, tatăl său fiind în acea perioadă ministru plenipotențiar al României în Turcia.

În anul 1878 este trimis la școală în Franța, la Toulouse, și va fi lăsat în grija unei familii protestante în ceea ce privește educația și practica religioasă, deoarece în zonă nu exista nicio biserică ortodoxă. O va termina în anul 1895, după care va urma la Paris Facultatea de Științe Politice. În paralel va frecventa cursuri de medicină, botanică, artă, litere, filozofie, istorie și drept. Se întoarce în România, unde își va continua studiile până în 1898, când merge la Roma, unde va urma Facultatea de Filosofie-Teologie a dominicanilor în Roma, Angelicum. Dorea să devină preot sau călugăr, însă Papa Pius al X-lea l-a sfătuit să renunțe la idee, măcar pentru o perioadă, și să se dedice apostolatului ca laic.

Și-a desfășurat activitatea extraordinară în toată lumea, la București, Roma, Paris, Congo, Tokyo, Sydney, Buenos Aires. Mai târziu, în glumă, Papa Pius al XI-lea îl va numi “marele vagabond apostolic”. Devine astfel unul dintre pionierii apostolatului laical.

Întors în țară, se dedică operelor de caritate și deschide primul dispensar gratuit Bethleem Mariae la București, pune bazele marelui spital și sanatoriu Sf. Vincențiu de Paul, înființând astfel primul spital gratuit din România și prima ambulanță, devenind fondatorul primei opere catolice de caritate din România. Participă la serviciile sanitare în războiul balcanic din 1913 și se dedică fără frică îngrijirii bolnavilor de holeră la Zimnicea. În timpul Primului Război Mondial s-a ocupat de misiuni diplomatice, de victimele cutremurului de la Avezzano, de tuberculoșii din ospiciul din Roma, de răniții de război, trecând de la ambientele diplomatice la cele populare cu o naturalețe surprinzătoare.

În 7 octombrie 1923 este sfințit preot la Paris de Cardinalul Dubois, arhiepiscopul locului; își va desfășura ministerul sacerdotal în Franța, până în 1939. Deoarece inima îi era în România, cere Sfântului Scaun privilegiul de a putea celebra în cele două rituri: latin și bizantin, privilegiu care i se acordă la scurt timp după hirotonire, devenind astfel primul preot român biritual. I se încredințează o parohie într-o mahala sărăcăcioasă și periculoasă a Parisului, Villejuif, unde schimbă din temelii spiritul cartierului. În 1930, când se îmbolnăvește, este retras și este numit Rectorul Bisericii Străinilor din Paris.

În 1924 întemeiază o societate auxiliară de misiuni, Opera Fraților și Surorilor Sf. Ioan, și cumpără în acest scop o clădire dezafectată a unei foste închisori pentru femei (cu secole în urmă fusese o mănăstire); din motive financiare se va vinde și membrii se vor dispersa.

La 13 mai 1931 este numit de Papă Protonotar apostolic. Ezită să primească această numire deoarece la intrarea în rândul clericilor făcuse votul de a nu accepta niciodată demnități ecleziastice. O primește totuși, făcând observația: “Nimic nu se va schimba în felul meu de viață, va fi doar o panglică îngustă adăugată la reverendă”.

La 3 august 1939 se întoarce în România, unde îl surprinde cel de-Al Doilea Război Mondial, dar refuză să părăsească România pentru a fi alături de săraci și bolnavi, pentru a-i putea ajuta și încuraja. După venirea la putere a comuniștilor refuză din nou să plece cu trenul regal pentru aceleași motive. Este arestat la 18 noiembrie 1952 sub acuzația de înaltă trădare și întemnițat la Jilava, unde este amenințat, bătut până la sânge, torturat. Un an mai târziu are loc procesul, iar în 16 mai 1954, slăbit, înfometat și suferind, trece la cele veșnice, din cauza tratamentului bestial la care a fost supus.>>


http://www.cotidianul.ro/monseniorul...ancisc-209975/
Reply With Quote
  #273  
Vechi 29.03.2013, 11:00:13
catalin2 catalin2 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.12.2007
Locație: Brasov
Religia: Ortodox
Mesaje: 9.664
Implicit

Se pare ca in ziarul Cotidianul autorul articolului a scos unele pasaje din biografia lui Vladimir Ghica, cele legate de felul cum mama sa a primit vestea convertirii.
Reiau mesajul de pe celalalt topic:

Vladimir Ghica este un caz tragic, un fost ortodox convertit la catolicism, asadar cazut in cel mai grav pacat, apostazia. Mama sa, foarte atasata de ortodoxie, a aflat cu stupoare vestea convertirii si a ramas indurerata si contrara acestei decizii pana la moartea sa. In acea vreme romanii nu se converteau la catolicism, era vazuta ca un mare pacat (nu aparuse ecumenismul, cel putin in ortodoxie).
Din pacate si educatia si-a pus amprenta asupra viitoarei convertiri. Parintii l-au trimis la scoala la Paris, unde a fost lasat in grija unei familii protestante, care i-a dat si educatia religioasa (pentru ca nu exista o biserica ortodoxa). Intors in tara pleaca apoi la studii la Facultatea de Filosofie-Teologie a dominicanilor în Roma, unde se va avea loc si convertirea.
E posibil ca aceasta actiune a papei sa nu fie intamplatoare, iezuitii au aparut si au ca misiune propovaduirea catolicismului si convertirea celor din afara BC la catolicism. Au avut un rol si in uniatia din Transilvania. In cazul acesta un ortodox convertit la catolicism declarat sfant e un bun exemplu in vederea convertirilor, au fost si alti greco-catolici si catolici omorati in inchisorile comuniste.
Reply With Quote
  #274  
Vechi 29.03.2013, 13:10:51
horatiu.miron's Avatar
horatiu.miron horatiu.miron is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.04.2010
Religia: Alta confesiune
Mesaje: 817
Implicit

Frumoasa treaba cu spalatul picioarelor unor detinuti de drept comun. Greu de crezut ca ierarhi ortodocsi, precum nea Dan, sa faca vreodata asa ceva.
__________________
Quidquid latine dictum sit, altum sonatur.

User vechi: hmiron.
User si mai vechi: scrabble.
Reply With Quote
  #275  
Vechi 29.03.2013, 13:20:23
catalin2 catalin2 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.12.2007
Locație: Brasov
Religia: Ortodox
Mesaje: 9.664
Implicit

Citat:
În prealabil postat de horatiu.miron Vezi mesajul
Frumoasa treaba cu spalatul picioarelor unor detinuti de drept comun. Greu de crezut ca ierarhi ortodocsi, precum nea Dan, sa faca vreodata asa ceva.
Pustnicii si cei induhovniciti isi ascundeau faptele bune ca sa nu fie laudati si apoi sa capete mandrie. Mai poate fi o povestire: papa a ajutat o batranica sa treaca strada, cei 500 de ziaristi invitati special la eveniment au laudat in cor bunatatea papei.
Reply With Quote
  #276  
Vechi 29.03.2013, 13:58:37
anita anita is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 28.06.2007
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.735
Implicit

Orice ar face Papa nu poate fi ascuns de ochii ziaristilor ,publicului ,etc
Acum sa nu fim rautaciosi
Daca el vrea sa faca fapte bune ,de ce sa il judecam ?
Hristos nu a spus ca faptele sa vorbeasca ?
E mare lucru daca el reuseste sa schimbe lumea catolica ,sa scoata Apusul din apostazie.
Reply With Quote
  #277  
Vechi 29.03.2013, 14:08:02
nutucutu nutucutu is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 07.08.2010
Religia: Catolic
Mesaje: 1.139
Implicit

Citat:
În prealabil postat de catalin2 Vezi mesajul
Pustnicii si cei induhovniciti isi ascundeau faptele bune ca sa nu fie laudati si apoi sa capete mandrie. Mai poate fi o povestire: papa a ajutat o batranica sa treaca strada, cei 500 de ziaristi invitati special la eveniment au laudat in cor bunatatea papei.
In primul rand ca presa nu a fost admisa la eveniment, asa ca cei "500 ziaristi invitati special" este o remarca lipsita de adevar.
In al doi-lea rand agenda papei e publica, oricine poate sa afle unde se afla si ce face la un moment dat.
In al trei-lea rand papa Francisc obisnuia de pe vremea in care era episcop de Buenos Aires sa celebreze Sfintele Liturghii din Joia Mare in inchisorile din Argentina.

Iar in al 4-lea rand, v-as recomanda sa meditati putin la cuvintele unui alt Francisc, sfantul Francis de Sales, episcop de Geneva, care a scris "Introducere in viata evlavioasa". El spunea:"...fiecare picteaza evlavia (sau sfintenia) dupa propria inchipuire. Cel inclinat spre post se va socoti foarte evlavios ca posteste, in timp ce inima ii este plina de ura; deasemenea, in timp ce nici nu indrazneste sa-si moaie macar limba in vin, nici chiar in apa, din cumpatare, nu va sovai, cu toate acestea, sa si-o inmoaie in sangele aproapelui prin barfa si calomnie."
Reply With Quote
  #278  
Vechi 29.03.2013, 15:41:13
bogdan81 bogdan81 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.05.2011
Mesaje: 1.280
Implicit

Sunt de acord cu Catalin. Si mie mi se pare ostentativ stilul papei.
S-ar putea ca noi sa ne inselam. Om trai si om vedea cine are dreptate.
Remarc deocamdata cat de usor se lasa oamenii impresionati de aspecte pur exterioare, cum e si acesta cu spalatul picioarelor la detinuti.
Ma rog, om vedea ce va fi.
Reply With Quote
  #279  
Vechi 29.03.2013, 18:23:47
Decebal Decebal is offline
Banned
 
Data înregistrării: 19.07.2012
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.659
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir Vezi mesajul
Fiindca Domnul Isus, dandu-i primului Papa putere vicariala, i-a spus: "Tie iti voi da cheILE imparatiei cerului". Nu spune "cheia". De aceea, in iconografia apuseana si rasariteana, Sf Petru este zugravit cu doua chei. Ele sunt in numar de doua si nu mai multe fiindca reprezinta puterea de a lega si de a dezlega pe care seful apostolilor a primit-o de la Isus (Matei 16:19). Dupa o alta interpretare, ele reprezinta puterea spirituala (cheia de aur) si puterea temporala (cheia de argint).
"Și am văzut cetatea sfântă, noul Ierusalim, pogorându-se din cer de la Dumnezeu, gătită ca o mireasă, împodobită pentru mirele ei. Și m-a dus pe mine, în duh, într-un munte mare și înalt și mi-a arătat cetatea cea sfântă, Ierusalimul, pogorându-se din cer, de la Dumnezeu, Iar zidul cetății avea douăsprezece pietre de temelie și în ele douăsprezece nume, ale celor doisprezece apostoli ai Mielului." (Apocalipsa 21, 2.10.14)

"Deci, dar, nu mai sunteți străini și locuitori vremelnici, ci sunteți împreună cetățeni cu sfinții și casnici ai lui Dumnezeu, zidiți fiind pe temelia apostolilor și a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind însuși Iisus Hristos." (Efeseni 2, 19-20)

Exegeza ortodoxă a scos în evidență falsitatea interpretării textului de la Matei XVI, 16-19 cu sensul de acordare a unui primat de jurisdicție și de putere universală apostolului Petru asupra Bisericii de către Hristos, prin interpretarea versetelor de la Matei XX, 20-28, unde are loc „cearta” pentru întâietate, solicitarea mamei lui Ioan și Iacob pentru ca fiii ei să stea la stânga și la dreapta lui Iisus în împărăția Sa, interpretare de unde se vede clar că dacă interpretarea textului de la Matei XVI ar fi cea romano-„catolică”, atunci ceilalți apostoli nici măcar nu și-ar mai fi permis să emită vreo pretenție la vreo întâietate, „bineștiind” ei deja că întâietatea i-a fost deja acordată de Hristos lui Petru „de drept divin”; însuși faptul „certei” pentru întâietate sau a problemei întâietății arată foarte clar că apostolii, alții decât Petru și Petru inclusiv, nu știau nimic despre făgăduința lui Hristos făcută, chipurile, lui Petru că pe el, pe Petru, și numai pe el Își va zidi Hristos Biserica pe care porțile Morții nu o vor birui, ori că Petru ar fi avut vreo făgăduință de la Hristos de primat de jurisdicție și putere universală acordat de drept divin. (Evenimentul de la Matei XX are loc după mărturia lui Petru despre Iisus consemnată la Matei XVI.)

Tot exegeza ortodoxă a arătat clar și a scos în evidență că „piatra” pe care Hristos a zidit Biserica este credința și adevărul inspirate de Tatăl ceresc, de Dumnezeu, credința în mesianitatea și dumnezeirea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, iar nu persoana apostolului Petru așa cum interpretează romano-„catolicii”; dacă într-adevăr Petru ar fi fost acea „piatră” atunci Hristos ar fi spus că „pe acest Petru” iar nu „pe această piatră”. Însă Hristos, după cum consemnează Ev după Matei, a folosit cuvântul „piatră”, „stâncă”, iar nu „Petru”, pentru că nu Petru este piatra, ci credința cea adevărată, credință care nu a fost mărturisită și crezută doar de Petru.

După cum am mai spus și până acum, având în vedere că revelația dumnezeiască nu a fost intermediată printr-un „singur Cap vizibil” (și care ar fi apostolul Petru), ci a fost dată prin mai mulți apostoli, spre exemplu prin Pavel, prin Ioan sau prin acel Ioan care a primit Apocalipsa, devine evident că Petru nu a avut NICIODATĂ vreo putere întreagă și supremă de jurisdicție asupra întregii Biserici în materie de credință. Dacă Petru ar fi avut vreodată (deși nu a avut și nici papa de la Roma nu o are nici în ziua de azi decât pentru slugile lui care i-o recunosc și în granițele romano-„catolicismului”) această putere pe care o imaginează eretic papistașii asta ar însemna că în realitate Petru ar fi trebuit să fie intermediarul unic al Revelației între Dumnezeu și Biserică, fapt care este contrazis de Dumnezeu și de Sfânta Tradiție. Orice alt mesager decât Petru al revelației dumnezeiești (și au existat în mod evident și alți mesageri ai revelației) însemna și înseamnă autoritatea acelei revelații și a acelui mesager (spre exemplu Pavel sau Ioan evanghelistul sau Ioan al Apocalipsei), în fapt a lui Dumnezeu, inclusiv asupra lui Petru și asupra întregii Biserici, fapt care demontează din temelii așa zisa putere întreagă și supremă a lui Petru în materie de revelație, de credință și morală.
Reply With Quote
  #280  
Vechi 29.03.2013, 18:44:04
Nastya
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit Spalarea picioarelor in Joia Mare

<<Inca din primele secole, in Saptamana Patimilor indeosebi, crestinii de la Ierusalim recapitulau in slujbele lor ultimele zile ale vietii pamantesti a Mantuitorului, facand rugaciuni in toate locurile pe unde El a trecut. Aceste procesiuni au rolul de a prezenta si astazi credinciosilor crestini in chipul cel mai viu si emotionant elemente esentiale din viata si activitatea Mantuitorului Iisus Hristos pe pamant. Ele nu sunt simple obiceiuri, simple manifestatii religioase, ci formeaza parte integranta din viata intima duhovniceasca a Ortodoxiei la Sfintele Locuri. Numarul mare de credinciosi care participa, an de an, la aceste sfinte procesiuni arata dorinta fiecarei generatii de a pasi impreuna cu Hristos in chip tainic si dramatic pe Drumul Crucii spre Inviere.>>


<<Aceasta procesiune se face in Joia mare, ziua Cinei celei de Taina, cand, dupa Sfanta Liturghie, se imbraca un mitropolit in vesminte, de obicei cel care a slujit Liturghia, sau insusi Patriarhul, fiind insotit de inca 12 arhierei, de clerici si mii de pelerini, iese din Biserica Sfantului Mormant in curtea din fata usii de la intrare unde se afla pregatit un fel de podium mai ridicat, scaune, un lighean cu apa, o masa si un prosop. Dupa ce incepe slujba spalarii, un ierodiacon citeste evanghelia spalarii picioarelor (Ioan 13, 3-17). In tot acest timp cei 12 episcopi stau pe scaune in jurul mesei de pe tribuna. Apoi arhiereul cel mai mare se dezbraca de vesminte si incingandu-se asemenea lui Iisus cu un stergar, spala in chip simbolic picioarele arhiereilor dupa modelul lui Hristos, Care a spalat picioarele ucenicilor Sai la cina cea de Taina, dand tuturor pilda de smerenie, slujire si dragoste. La urma, arhiereul slujitor saruta pe fiecare pe frunte, citeste o rugaciune de binecuvantare si imparte anafora poporului. De aici se porneste spre foisorul in care a avut loc Cina cea de Taina, pe Sion, si urmeaza pregatirea pentru Drumul Crucii.>>

http://www.crestinortodox.ro/paste/s...lor-88523.html
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare