Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #21  
Vechi 28.10.2016, 08:04:36
Florinvs Florinvs is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.12.2012
Locație: Husi, judetul Vaslui
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.902
Implicit

Gheorghe Tanase, prim-secretar al judetului Vaslui 1968-1982, apoi prim-secretar al judetului Ialomita
Attached Images
File Type: jpg Tanase_ceausescu.jpg (30,1 KB, 1 views)
Reply With Quote
  #22  
Vechi 28.10.2016, 08:11:02
Florinvs Florinvs is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.12.2012
Locație: Husi, judetul Vaslui
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.902
Implicit

Interviu cu Ion Fratila, prim-secretar al judetului Vaslui 1982-1987

DOLIU
 Ion Fratila;, prim-secretar al Vasluiului în cea mai prospera perioada a judetului (1982-1987), a încetat din viata sâmbata, la un spital din Bucuresti. Rudele, colegii si toti cei care l-au cunoscut l-au condus, ieri, pe ultimul drum. Înmormântarea a avut loc în Târgoviste, locul sau de bastina si acolo unde s-a retras dupa revolutie.

Ion Fratila era vazut ca un “om foarte bine pregatit pentru administratie. Era un bun cunoscator a problematicii judetului si foarte atasat de agricultura. Productiile agricole au crescut considerabil în perioada sa si asta nu este un mit. Cresteau real, nu pe hârtie. Tot în vremea sa exporturile de carne, lapte si produse lactate erau foarte mari, dar nimeni din judet nu murea de foame. A construit foarte multe locuinte pentru oameni. În schimb era foarte sever si neîndurator când era mintit. Era foarte bine informat. Stia sa aprecieze oamenii. Specialistii aveau întâietate, iar pe cei care vorbeau mult, dar faceau putin, îi dibuia imediat. Îi placea productia, propaganda mai putin” a declarat Corneliu Mihalache, pe atunci director la complexul de berbecuti Ivanesti.

“Lua tot timpul apararea judetului fata de Ceausescu”

“Aseara (n.r. 25 aprilie) am aflat ca Ion Fratila a murit. Îmi pare foarte rau ca nu am ajuns la înmormântarea sa. A venit sarac în judet si a plecat tot sarac, ceea ce în ziua de azi nu prea se întâmpla. A avut multe necazuri în ultima perioada a vietii, în special cu sotia sa care era bolnava. Poate nu merita un destin atât de crunt pe finalul vietii. A fost un om deosebit, a tinut foarte mult la judetul Vaslui si a facut tot ce s-a putut pentru dezvoltarea acestuia. Era foarte sobru, curajos si cu picioarele pe pamânt. Lua tot timpul apararea judetului fata de Ceausescu. Am sa va povestesc o întâmplare ca sa va dati seama de acest lucru. În 1987, Ceausescu venea la Vaslui. Prim-secretarul l-a prelut de la Codaesti, iar eu, împreuna cu Petrica Botez, director la Directia Agricola, l-am asteptat la Pochidia. Primul a ajuns Ceausescu. A facut un pic de panarama;, asa cum se întâmpla de obicei. Ne reprosa ca porumbul nu e bine prasit. De nicaieri, a aparut o femeie, care l-a luat la rost pe presedinte. <<Cum, domne, nu e prasit bine? Si apoi, dumneavoastra va arde de porumb. Nu vedeti ce seceta e? E mai rau ca în ’46. O sa murim de foame>>. Ceausescu a amutit. I-a explicat femeii ca nu se poate întâmpla asta, pentru ca sunt peste zece milioane de tone de grâu în rezervele de stat. Femeia i-a raspuns ca degeaba sunt acolo, daca în sat nu e niciun stiulete de porumb. <<Sa ne trimiteti porumb aici, în sat, ca noi murim de foame>>, aproape ca a tipat femeia la Ceausescu. Eu ma gândeam ca ma aresteaza. Între timp, ajunsese si Fratila cu al doilea elicopter, care când si-a dat seama ca lucrurile escaladasera, i-a spus lui Ceausescu ca femeia are dreptate. Va dati seama ca nu i-a fost usor. Îmi aduc aminte ca Ceausescu s-a tinut de cuvânt si a trimis porumb familiilor afectate de seceta. V-am spus aceasta întâmplare ca sa constientizati ca Fratila nu s-a ascuns niciodata dupa colt”, a declarat secretarul adjunct pe probleme de agricultura pe atunci, Vasile Strungaru.

Cariera politica a fostului prim-secretar Ion Fratila

Ion Fratila avea 77 ani si o cariera politica impresionanta. Si-a început activitatea de partid înca din primul an de scoala profesionala, devenind membru al Uniunii Tineretului Muncitoresc în 1954. În anul urmator s-a înscris în sindicat, remarcându-se ca un bun om de partid. Imediat dupa terminarea liceului, în 1961, a început procedurile pentru intrarea în Partidul Muncitoresc Român, devenind candidat. În Vaslui, Ion Fratila a detinut functia de prim-secretar, functie suprema într-un judet, între anii 1982 si 1987, dupa care a fost la cârma judetului Prahova, în perioada noiembrie 1987 si decembrie 1989. La Revolutie, Ion Fratila era membru al Comitetului Central (CC) în cadrul Partidului Comunist Român (din 1984), membru supleant al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR (din 1987), prim-secretar al Comitetului judetean de partid si presedinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular al judetului Prahova (din 1987), deputat în Marea Adunare National&atilde; (din 1985).

La o sedinta la Vaslui, unde era prezent si tata si primul secretar Fratila, acesta din urma i spune lui tata- Nea Valerica, sa nu iei exemplul de la burtosii astia din prezidiu! La care tata i spune- Nici tu, Ioane!

Last edited by Florinvs; 28.10.2016 at 08:24:37.
Reply With Quote
  #23  
Vechi 28.10.2016, 08:26:52
Florinvs Florinvs is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.12.2012
Locație: Husi, judetul Vaslui
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.902
Implicit

Ion Fratila- prim secretar al judetului Vaslui (1982-1987) si al judetului Prahova (1987-1989)

jpg.gif ion-fratila-prim-secretar52_427381613_o.jpg (157 Octeți)
Attached Images
File Type: jpg ion-fratila-prim-secretar52_427381613_o.jpg (157 Octeţi, 9 views)
Reply With Quote
  #24  
Vechi 28.10.2016, 08:29:36
Florinvs Florinvs is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.12.2012
Locație: Husi, judetul Vaslui
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.902
Implicit

Ioan Pavel, ultimul prim-secretar al judetului Vaslui, cel care a incercat sa construiasca o linie de tramvaie la Vaslui

Resedinta de judet ar fi putut avea o linie de tramvai (sau mai multe), dac&atilde; Ceausescu nu ar fi fost împuscat în decembrie ’89. Fostii conducatori ai judetului pusesera la cale un plan de dezvoltare a unei linii de tramvai, care ar fi legat principalele comune din jur de fabricile de pe cele doua platforme, Zona industriala si platforma agroindustriala. Ioan Pavel, ultimul prim-secretar al judetului, crede ca “nerealizarea acestei linii de tramvai a afectat negativ si partea economica a Vasluiului“.

Cei care trec spre Zona Industriala zi de zi pot vedea stâlpi de genul folositi de liniile de tramvai, pe care au fost montate instalatii electrice. Pe acolo, pe traseul gara-CET-Hitrom, ar fi urmat sa functioneze prima linie de tramvai din oras, proiect care urma sa fie functional în 1990. Catre finele anului 1989, în gara de la Vaslui a fost adusa o garnitura de tramvai, reconditionata si modernizata. Garnitura urma sa fie pusa în circulatie catre Zona Industriala, imediat ce avea sa fie finalizata o statie de redresare, care exista si acum în zona actualului obor.

„Era o idee care ar fi dezvoltat Vasluiul destul de mult“

Ioan Pavel, ultimul prim-secretar al judetului, îsi aminteste: “Am fost prim-secretar si la Resita, unde am reusit sa montez o linie de tramvai, asa ca atunci când am venit la Vaslui am dorit sa aduc tramvai si pentru oamenii de aici. Tramvaiul urma sa circule în doua directii, catre Munteni de Jos si Muntenii de Sus, chiar catre Solesti, unde urma sa preia miile de navetisti catre fabricile din Vaslui. Era o idee care ar fi dezvoltat Vasluiul destul de mult, ar fi intrat în rândul oraselor civilizate, sa zicem asa, pentru ca vedeti ca aceste orase au un alt statut. Eu am gândit ca, în prima faza, sa dam drumul la linia catre Zona Industrial&atilde;, iar între lniile de cale ferata care sunt acolo urmau sa fie montate cele de tramvai, care au un alt ecartament. Odata ce am fi dat drumul, as fi mers la Bucuresti si as fi cerut fonduri sa dezvolt transportul în comun cu tramvaiul, în Vaslui, mai ales ca se pregatise si o statie de redresare“. Pentru ca planul urma sa fie pus în aplicare în prima luna a anului 1990, a fost adusa si o garnitura de tramvai de la Bucuresti, reconditionata si modernizata. Tot proiectul a murit odata cu instalarea democratiei originale românesti si odata cu el s-a dus si singurul tramvai care a ajuns vreodata la Vaslui. “Este adevarat, era în gara un tramvai, parca era adus de la Bucuresti, nu-mi mai aduc aminte. A stat vreo câtiva ani pe o linie, pâna ce a putrezit, dupa care l-au taiat si l-au încarcat în vagoane, a fost dus la fier vechi“, povesteste un muncitor de la CFR.

Last edited by Florinvs; 28.10.2016 at 08:37:50.
Reply With Quote
  #25  
Vechi 28.10.2016, 08:48:36
Florinvs Florinvs is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.12.2012
Locație: Husi, judetul Vaslui
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.902
Implicit

Un interviu cu fostul director al Regionalei CFR Iasi, din 1970 pana in 1990, cel care a fost Alexandru Filioreanu, omul care l-a convins pe Ceausescu (la o partida de vanatoare) sa aprobe fonduri pentru constructia caii ferate Pascani- Targu Neamt.

Interviul a fost publicat in ziarul Lumina.

Amintiri din viața unui fost ministru ieșean Otilia Bălinișteanu, 25 Iulie 2007

Pe o străduță îngustă a Iașilor, într-un bloc de locuințe retras de privirile trecătorile, la etajul întâi, într-un apartament ce păstrează ceva din farmecul altor vremi, își petrece bătrânețile Alexandru Filioreanu, fostul ministru adjunct al Căilor Ferate Române în guvernul Gheorghe Maurer. Un domn distins, cu un car de amintiri în suflet și cu tot atâtea realizări. Retras la pensie de 20 de ani, își caută ocupație printre zecile de diplome, printre sutele de fotografii dintr-o tinerețe ce a trecut și, mai ales, își găsește refugiul în muzică, ascultând discurile pe care le-a adus în România de pe întreg mapamondul.

Când începe povestea vieții lui Alexandru Filioreanu?

M-am născut în 1926, pe 16 ianuarie, la Iași și acum am 81 de ani și jumătate. Am făcut patru ani liceul la „Negruzzi“ și apoi a trebuit să renunț.

Ați prins, așadar, și anii dureroși din timpul celui de-al Doilea Război?

Mi-a murit sora la bombardamente, în 5 spre 6 iunie 1944. Cu mațele scoase afară, cu ochii deschiși, parc-o văd, și cu doi copii care plângeau lângă ea, unul de doi și unul de trei ani. M-am îngrozit de ce-am văzut. Am pus-o pe-o scară, într-o căruță și am dus-o la Eternitate. Era o groapă lângă Cimitirul Eroilor… Căruțe după căruțe, pline cu morți, veneau acolo. Dădeau jos morții cu pătura, ștergeau cu lopata viermii de pe ei… Groaznic!

Ce a urmat după liceu?

A murit, deci, sora mea, apoi și tata. Copiii trebuia să-i cresc eu. Mama mea avea 80 de lei pe lună. Țața Marița, o rudă de-a mamei, îi spune într-o zi: „N-ai ce face cu Sandu, treâ sa-l bagi la Nicolina. Dar fiindcă nu-i ceferist, trebuie să reușească cu media peste opt“. Mie-mi părea rău de liceu, că învățam bine, dar m-am dus la Nicolina. Am intrat cu peste 9,80, am făcut patru ani acolo și am ieșit montator de locomotive. Făceam locomotive la probe. Și ca să câștig mai mulți bani eram în atelier la ora 4.00 dimineața. Lucram până la 7.30 pentru ruși, care aveau capturi la noi, apoi pentru atelier. Am stat trei ani ca mecanic.

Pe urmă am dat la Politehnică, la Construcții Feroviare. Apoi a venit un ordin că s-a înființat Institutul „Ghe. Gheorghiu Dej“ la București și că toți de la CFR treâ să plece acolo. Trebuia să-mi las acasă soția cu copil mic. Cristofor Simionescu, care era rector, m-a chemat la el și mi-a spus ca în 24 de ore să fiu la București. M-am dus, am urmat acolo institutul, am câștigat concursul de fizico-matematici pe țară, am avut bursă republicană, pe urmă bursa „Gheorghe Gheorghiu Dej“. La sfârșitul facultății, profesorul cu care dădusem examenul pentru bursă m-a luat asistent. Pe urmă am venit asistent la Iași și mi-am dat și doctoratul.

V-ați întors, deci, din nou la Iași?

Da, dar eu nu vroiam să mă despart de calea ferată. Făceam ore marți și joi la universitate, dar lucram și la CFR, ca inginer, la stația Iași. Am fost avansat ulterior ca șef de serviciu și pe urmă am ajuns la Cluj.

Ați fost pentru o perioadă directorul general al Regionalei Căi Ferate Cluj. Cum a fost pentru dumneavoastră, ca moldovean, experiența în Ardeal?

Draga mea, să ferească Dumnezeu pe acela din Moldova care va fi trimis să lucreze în Ardeal! Eu nu eram acar sau frânar, eram director. Și, ca să cunosc bine regionala, mai întâi am văzut stațiile de frontieră. Și am rămas uluit să văd că atunci când veneau trenurile ungurești, urcau drapelul și cântau imnul Ungariei. Am intrat în birouri și-am întrebat: „Cum te cheamă?“, iar răspunsul a venit în cor : „Nem todom romano!“. Erau vorbiți, domnule. Eu habar n-aveam, ca moldovean, de limba ungurească. Și-am schimbat toți șefii de gară în aceeași zi; am pus numai români. Era pe 8 iulie 1966. Am interzis să se mai vorbească limba ungară în regională. Am dat afară, cât am stat acolo, vreo opt luni de zile, 1.860 de oameni. Eram foarte dur, pentru că nu se putea altfel. Daâ ce telefoane de amenințare am primit pe urmă...

Ministru în guvernul Gheorghe Maurer

Ați fost singurul ieșean ministru într-un guvern comunist. Cum s-a întâmplat? Ați fost propus?

Cum la Iași venea Bodnăraș la ședințele de regiune, acolo, la Cluj, venea Maurer. La o asemenea ședință mi se dă cuvântul. Iar eu, în loc să vorbesc despre problemele căilor ferate, am spus: „Vă rog să-mi permiteți ca acuma inima mea să vorbească. N-am crezut niciodată că aici, în inima Ardealului, unde atâția oameni au murit, este posibil ca până și la această ședință să se vorbească limba maghiară, cu traducător în limba română“. Apoi am povestit ce pățisem eu la stațiile de frontieră.

Care a fost reacția lui Maurer?

Sala era amuțită, iar Maurer se uita mirat la mine. Am vorbit apoi despre calea ferată și despre indicatori. Am mulțumit și am plecat. N-a bătut nimeni din palme, dar a început să aplaude Maurer. Eu m-am dus la locul meu, iar un ungur de lângă mine mi-a zis: „No, mă, n-ai făcut bine ce-ai făcut!“. A doua zi, Maurer, în cuvântul lui, m-a lăudat. La 1 ianuarie 1967 m-au chemat la București, la ministru. Pe-atunci era unul, Florian Dănălache la Căi Ferate, foarte sever, fost primar al Capitalei. Era de-o răutate feroce, dar habar n-avea de calea ferată. Am ajuns la el și mi-a zis că trebuie să mergem la tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Când am ajuns, acesta s-a ridicat în picioare și m-a întrebat dacă am venit să lucrez cu ei. Eu am zis: „Nu știu de ce m-ați chemat…“. Mi-a spus: „De astăzi ești ministru adjunct al Căilor Ferate“.

Cum era să fii ministru în acele vremuri?

Ministrul cu care lucram, Dănălache, era de-o cruzime fenomenală. Eu n-am mai întâlnit în viața mea un om ca ăla. Trecea într-o zi dricul cu fratele lui, iar el dă perdeaua la o parte și zice: „A murit și dobitocul ăsta“. El fusese fierar la Atelierele Grivița. Nu știa nimic despre Calea Ferată. Pe umerii mei cădea toată munca. Aveam de făcut 38 de indicatori. A fost dificil, dar am avut numai rezultate bune.
Reply With Quote
  #26  
Vechi 28.10.2016, 08:50:45
Florinvs Florinvs is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.12.2012
Locație: Husi, judetul Vaslui
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.902
Implicit

Vorbeați mai înainte de trenul prezidențial cu care circula Ceaușescu. Exista un protocol special pentru circulația pe calea ferată a acestuia?

Da. Se folosea un antemergător, adică o locomotivă sau un motor. 100 km nu se mișca o roată și abia apoi pleca trenul prezidențial. Plus, la fiecare barieră, Securitate. Îmi cereau să le dau listele cu lucrătorii de pe la bariere. Așa era ordinul. Înseamnă c-am fost și eu turnător, nu? (zâmbește).

▲ Alexandru Filioreanu, acum un venerabil domn în vârstă de 81 de ani, a fost ministrul adjunct al Căilor Ferate Române în guvernul Gheorghe Maurer. Este cel care a electrificat căile ferate din Moldova, cel căruia i se datorează tunelul ce face posibilă trecerea prin munți, spre Cluj, de la Vatra Dornei, dar și artizanul liniei Pașcani-Târgu Neamț.
Dacă ar mai fi „zăbovit“ puțin revoluția, ar mai fi ajuns cu planurile sale și la Botoșani, trecând pe la Hârlău și Flămânzi. În timpul mandatului de ministru a vizitat peste 60 de țări din întreaga lume, încheind relații de colaborare avantajoase cu omologii săi. Timp de 20 de ani, cât a ținut în mână frâiele regionalei ieșene a căilor ferate, a ținut morțiș să-și folosească toate cunoștințele tehnice pentru a facilita transportul în direcții încă neexploatate la acea vreme.

A realizat 580 km de linii duble (plecând de la doar 20 km) și 80 de noi stații CFR electrodinamice, care oferă siguranța circulației trenurilor. Din tot noianul de realizări din tinerețe, a rămas cu amintiri de neșters și cu cele peste 1.500 de discuri de muzică clasică adunate din întreaga lume.
Reply With Quote
  #27  
Vechi 28.10.2016, 08:52:35
Florinvs Florinvs is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.12.2012
Locație: Husi, judetul Vaslui
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.902
Implicit

Când v-ați încheiat mandatul?

În fine, la un moment dat s-a îmbolnăvit socrul meu, la Iași. Eu n-aveam tată și-mi era foarte apropiat. Lucra la Fabrica de Țigarete, făcea lăzi. Când a murit, în 1971, m-am dus la Dănălache să-mi cer voie să mă duc la înmormântare. Am promis că mă duc dimineața la 8 și seara la 8 sunt înapoi în București. Nu mi-a dat voie. „Morții cu morții, viii cu viii. Nu pleci nicăieri“, mi-a spus și nu m-a lăsat. Văzând asta, am plecat fără să mai cer voie. După ce m-am întors, mi-a transmis că nu mai poate lucra cu mine, întrucât n-am stagiile de cale ferată făcute. Eu i-am spus atunci: „Mă duc să-mi fac stagiile de unde-am plecat, la Iași, dar să știți că eu am stagiu cât toți miniștrii adunați la un loc“. Am făcut pe urmă o cerere că nu mai doresc să fiu ministru. După trei luni nu-mi venise încă răspunsul. M-a avertizat cineva de la biroul de personal să fac o altă cerere, în care să spun că sunt bolnav și că nu mai pot fi ministru. Abia după aceea am putut pleca la Iași.

Artizanul electrificării liniilor ferate din Moldova

Sunteți cunoscut drept cel care a reușit să electrifice cea mai mare parte a liniilor ferate din Moldova. Cum ați reușit o asemenea performanță într-o perioadă atât de grea?
20 de ani am stat în Moldova, ca director general al regionalei. Când am ajuns eu aici, era cea mai din urmă regională de cale ferată. Avea 20 km de cale ferată linie dublă, între Iași și Lețcani și între Târgu Frumos-Pietrișu. Am căutat zi de zi să aduc fonduri, pentru ca să fac 580 km de cale dublă, iar de la nimic, 750 km de linie electrificată. Eu am lăsat loc de bună ziua la București. Și oamenii care m-au cunoscut și cu care am lucrat îmi dădeau pentru peste 2 ani ce-aveam nevoie, nu pentru anul viitor sau pentru anul ăsta. Așa am reușit să fac linia nouă Pașcani-Târgu Neamț, linia nouă Dornești-Siret și pe porțiunile de stații cu distanțe mari între ele am făcut linie dublă, cum ar fi la Prisaca Dornei-Câmpulung, Sadova-Pojorâta-Mestecăniș-Iacobeni. La Iacobeni a trebuit să fac două tunele pentru electrificare, de câte 2.000 m. A fost o muncă extraordinară. La 4.30 dimineața plecam din casă.

Trei întâlniri directe cu Ceaușescu

Spuneați că v-ați întâlnit de trei ori în viața dumneavoastră cu Ceaușescu. În ce context s-a produs prima întâlnire?

Prima dată eram la o ședință a Consiliului Suprem de Dezvoltare a țării, unde veneau și membrii C.C.-ului (n. r. - Comitetul Central). Și-ntr-o pauză veneau ăștia mai mari să se întâlnească cu noi, cei din sală. L-am întâlnit și pe un fost coleg al meu, Oprea, căruia i-am explicat cât mă lupt să fac în Moldova un tunel spre Cluj.

Mi-a zis: „Dacă pot, îți fac rost acuma“. Și la un moment dat îmi face semn să mă duc spre tribună. Mă duc repede acolo. Erau Ceaușescu, Elena și Manea Mănescu. Am spus: „Tovarășul Ceaușescu, noi, ca să ajungem în Ardeal, treâ să trecem prin Adjud-Ciceu-Ghimeș-Palanca-Dej sau prin Vatra Dornei-spre Dej, un drum mai scurt cu 300 km. Dar neavând capacitate, mergem cu trenurile din Vatra Dornei înapoi spre Suceava-Roman-Bacău-Adjud și ne costă 4,8 milioane de lei cheltuieli pentru fiecare tren. Vă rugăm să aprobați să facem două tunele a câte 2.000 de metri“. Ceaușescu i-a spus atunci lui Manea Mănescu: „Așa trebuia să-mi explici, mă. Fă-le, mă!“. Mi-a dat aprobare și le-am făcut, la Mestecăniș. Plus un triaj mare, de 58 de linii, în Suceava.

A doua oară când l-ați văzut?

A doua oară a fost cu linia Pașcani-Târgu Neamț. Părinții mei sunt din Filioara, de lângă Agapia. Am vrut să fac o linie și pentru oamenii din zona aceea. Am început, așadar, linia și am cheltuit un miliard două sute. Era o sumă imensă, însă nu aveam nici un fel de aprobare.

Toți banii erau din fondurile de exploatare feroviară, de unde n-aveai voie să-i iei fără aprobarea cancelariei C.C.-ului. Veneau oamenii la mine și-mi spuneau că ei nu mai semnează nimic, că intră în pușcărie. Am preluat responsabilitatea semnării tuturor actelor pe umerii mei, ca să nu aibă nimeni necazuri. Pe 15 mai 1981 vine Ceaușescu cu trenul prezidențial la vânătoare la Pașcani. La plecare, după vânătoare, Ceaușescu a spus că va lua măsuri pentru dezvoltarea orașelor Pașcani și Târgu Neamț. Atunci, eu am făcut doi pași, am spus cine sunt și i-am explicat următoarele: „Din 1915 e aprobată linia Pașcani-Târgu Neamț și nimeni nu a reușit s-o facă. Veți rămâne în istorie dacă ne-ați ajuta să o construim“. După trei zile îmi dă telefon colegul Oprea și-mi spune că s-a aprobat. El nu știa că eu lucrasem deja un miliard și două sute de milioane. În timpul lucrărilor m-a chemat și Prea Fericitul Părinte Teoctist de două ori la el. Era mitropolit la Iași pe-atunci. Și el m-a sprijinit. Am deschis șantierul, am făcut tunelul, podul peste râul Moldova, gara Timișești și gara Târgu Neamț. Am terminat linia în 1986.

Linie prin Hârlău și Flămânzi, spre Botoșani, întreruptă de anul 1989

Și-a treia oară cum s-a petrecut întâlnirea?

Eu am vrut să fac linia Hârlău-Flămânzi-Botoșani, unde erau sate și comune la 80 km distanță de calea ferată. Lângă Hârlău era proiectat un tunel de 1.500 m. Dar nu-mi dădeau bani de la București. Cu Ceaușescu m-am întâlnit în Sala Congreselor. Erau toți miniștrii strânși; și dânsa era. De ea îmi era cel mai frică. Trebuia să fii foarte scurt și foarte concret. Ceaușescu m-a ascultat și a aprobat propunerea mea. Eu am și început linia, urma să fac și o gară mare la Botoșani, în altă parte decât este acum. N-am reușit să ajung decât până aproape de Flămânzi, că a venit pe urmă revoluția. Dar tunelul l-am făcut. A ieșit exact în capătul în care se întrunește cu cel dinspre Botoșani. Ăia de la întreprindere, care se ocupau de proiect, mi-au spus că nici cu laserul n-ar fi reușit.

Vorbeați mai înainte de trenul prezidențial cu care circula Ceaușescu. Exista un protocol special pentru circulația pe calea ferată a acestuia?

Da. Se folosea un antemergător, adică o locomotivă sau un motor. 100 km nu se mișca o roată și abia apoi pleca trenul prezidențial. Plus, la fiecare barieră, Securitate. Îmi cereau să le dau listele cu lucrătorii de pe la bariere. Așa era ordinul. Înseamnă c-am fost și eu turnător, nu? (zâmbește).

▲ Alexandru Filioreanu, acum un venerabil domn în vârstă de 81 de ani, a fost ministrul adjunct al Căilor Ferate Române în guvernul Gheorghe Maurer. Este cel care a electrificat căile ferate din Moldova, cel căruia i se datorează tunelul ce face posibilă trecerea prin munți, spre Cluj, de la Vatra Dornei, dar și artizanul liniei Pașcani-Târgu Neamț.
Dacă ar mai fi „zăbovit“ puțin revoluția, ar mai fi ajuns cu planurile sale și la Botoșani, trecând pe la Hârlău și Flămânzi. În timpul mandatului de ministru a vizitat peste 60 de țări din întreaga lume, încheind relații de colaborare avantajoase cu omologii săi. Timp de 20 de ani, cât a ținut în mână frâiele regionalei ieșene a căilor ferate, a ținut morțiș să-și folosească toate cunoștințele tehnice pentru a facilita transportul în direcții încă neexploatate la acea vreme.

A realizat 580 km de linii duble (plecând de la doar 20 km) și 80 de noi stații CFR electrodinamice, care oferă siguranța circulației trenurilor. Din tot noianul de realizări din tinerețe, a rămas cu amintiri de neșters și cu cele peste 1.500 de discuri de muzică clasică adunate din întreaga lume.
Reply With Quote
  #28  
Vechi 28.10.2016, 08:54:32
Penticostalul Traditional Penticostalul Traditional is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 28.02.2015
Mesaje: 1.405
Implicit

Din realizarili Marelui nostru Tovaras si Conducator RADU MAZARE:
(Daca ma enervez mai tare, voi scrie despre toate realizarili tuturor tovarasilor saraci si cinstiti de dupa Lovilutie, de la Tatuca pan' la Dragnea)


Venit în 2000 la conducerea administrației constănțene, din postura de independent, Radu Mazăre a reușit în 15 ani să schimbe radical fața municipiului și a stațiunii Mamaia. Puțini își aduc aminte de imaginile deplorabile oferite de Constanța și stațiunea Mamaia în anul 2000 - pline de gropi, cu străzi neiluminate și spații verzi insalubre. Mazăre a preferat în cei 15 ani să lase munca de la birou și să meargă mai mult pe teren. Unul dintre atuurile sale a fost că a promovat cu prioritate parteneriatul public-privat, datorită căruia în Constanța și în Mamaia au fost puse la punct numeroase obiective, de la construcția de locuințe pentru tineri până ajutorarea persoanelor nevoiașe. Modernizarea și dotarea unităților din învățământul preuniversitar au fost cel dintâi proiect amplu pe care Mazăre l-a început în primele luni de la alegerea sa ca primar. Din decembrie 2001, toate cele 119 de școli, licee și grădinițe aflate în administrarea Primăriei au fost reabilitate și dotate cu tehnică de calcul.

ASFALTARE ȘI ILUMINAT Un alt proiect prioritar pentru fostul primar al Constanței la preluarea mandatului, în 2000, a fost asfaltarea străzilor. Mazăre a căutat diverse soluții pentru a reabilita integral drumurile care se prezentau într-o stare deplorabilă. Așa se face că, din 2001, administrația locală a derulat anual lucrări de modernizare a întregii trame stradale din municipiu. În paralel cu asfaltarea străzilor, a fost lansat un program de reabilitare a trotuarelor și de amenajare de locuri de parcare pe principalele artere din oraș, prin transformarea unei părți a trotuarelor (unde lățimea a permis) în parcări auto. Programul a culminat cu amenajarea unei parcări supraetajate în fața Spitalului Clinic Județean Constanța. Un alt segment important în viziunea lui Mazăre a fost refacerea iluminatului public. Lucrările au început în 2001 și până în 2003 au fost montați circa 2.274 de stâlpi metalici, 507 stâlpi de beton, 4.965 de stâlpi din fibră de sticlă și 15.000 de lămpi de iluminat. Practic, din acel moment, nu a mai existat stradă în Constanța care să nu fie iluminată. Un alt proiect de început a fost și reînnoirea parcului auto al RATC, locul troleelor și autobuzelor vechi de zeci de ani fiind luat de 115 autobuze moderne, de tip MAZ, iar în câțiva ani au fost înlocuite și tramvaiele, pentru a face loc mașinilor, al căror număr creștea într-un ritm alert. Printre ultimele proiecte puse în aplicare de Mazăre a fost refacerea Pieței Ovidiu. Fiind un proiect foarte amplu, revitalizarea acestei zone s-a realizat mai greu. În 2014, aspectul dezolant și prăfuit al centrului vechi al orașului a devenit istorie, muncipalitatea reușind schimbarea în totalitate a Pieței Ovidiu și a falezei Cazinoului.

”CARTIERUL „HENRI COANDĂ“ ESTE PROIECTUL MEU DE SUFLET”

Radu Mazăre s-a remarcat în cei 15 ani la cârma Primăriei și prin faptul că a făcut pionierat în sectorul parteneriatului public-privat, acordând o atenție sporită construcției de locuințe atât pentru tineri, cât și pentru cei sărmani. În 2010, a fost inaugurat cartierul de locuințe pentru tineri din strada Baba Novac, care are 18 blocuri și în care locuiesc peste 3.000 de persoane. A fost un proiect unic la nivel național, Mazăre denumindu-l atunci „cea mai mare realizare din domeniul urban din Constanța”. La fel de unică a fost și amenajarea cartierului de locuințe pentru săraci „Henri Coandă“, despre care Mazăre a spus că este „proiectul său de suflet”. Datorită inițiativei fostului primar al Constanței, acum, 3.000 de persoane care au locuit în adăposturi improvizate sau care au fost evacuate din case naționalizate spun că au un acoperiș deasupra capului.

AJUTOR PENTRU NEVOIAȘI O componentă importantă în strategia lui Radu Mazăre a fost cea socială. Încă de la primul mandat, Mazăre i-a ajutat pe vârstnicii cu pensii mici, persoanele nevoiașe ori cu handicap. Din 2000, Primăria a început distribuția de pachete cu alimente, iar din 2001 Mazăre a decis ca seniorii care au împlinit vârsta de 80 de ani sau 50 de ani de căsătorie să beneficieze de premii în bani. De asemenea, din 2006, administrația locală a amenajat cluburi pentru pensionari, fiind deschise 10 cluburi de iarnă și șase foișoare de vară. În plus, la începutul anului 2001, la inițiativa lui Radu Mazăre, Primăria a luat măsura de a oferi pensionarilor gratuitate pentru transportul în comun, plafonul crescând în fiecare an. Nici copiii nu au fost uitați de fostul primar. Pentru aceștia, spre sfârșitul primului mandat (2004), Mazăre inaugura, în zona Tăbăcărie, parcul de distracții pentru copii ”Țara Piticilor”. Apoi, proiectul a fost extins în aproape toate cartierele Constanței.

MAMAIA, NOUA BIJUTERIE TURISTICĂ Viziunea lui Mazăre despre cum trebuie să arate o urbe nu și-a pus amprenta doar asupra municipiului, ci și asupra stațiunii Mamaia, despre care putem spune că, practic, a renăscut din propria-i cenușă. Acum, Mamaia a redevenit perla litoralului românesc. Amplul proiect de revitalizare a stațiunii a început din primul mandat al lui Mazăre, când au dispărut tarabele insalubre și construcțiile ridicate abuziv. Ulterior, în 2002, au apărut palmierii, iar apoi Telegondola, în 2006, și Aqua Magic în 2003, iar investițiile au culminat cu reabilitarea falezei, care a început în 2014. Dar turiștii nu aveau nevoie doar de o stațiune îngrijită, ci și de multă distracție. Astfel, în al doilea mandat, după 2004, au fost organizate spectacole cu trupele școlilor de samba din Brazilia, iar din 2012, sute de mii de turiști au admirat celebrele Caravane ale carelor alegorice, care au făcut înconjurul lumii. Turiștii au mai fost ademeniți, între anii 2007 și 2009, de spectaculoasele competiții ale bărcilor cu motor, Class One World Powerboat Championship, echivalentul Formulei 1 pe apă, dar și de cluburile de lux.

PROIECTE BLOCATE Din cauza diferitelor piedici, cele mai multe politice, Mazăre nu a reușit să ducă la îndeplinire toate proiectele pe care și le-a propus. Au rămas în plan amenajarea șoselei de coastă, reabilitarea Cazinoului din Constanța, iar pe hârtie - instalația de teleschi de pe lacul Siutghiol, construirea orășelului lacustru pe lacul Siutghiol sau construcția bazarului oriental de la Poarta 1. În ediția online a cotidianului „Telegraf“ puteți găsi lista completă cu proiectele demarate și încheiate în administrația Mazăre.

Cronologia proiectelor și evenimentelor organizate de administrația Mazăre:

Municipiul Constanța

- 2000 - Pachete și ajutoare pentru pensionari. Primăria distribuie pachete cu alimente pentru pensionari și persoane cu handicap

- 2000 - Zilele Constanței. În mai, Primăria Constanța redeschidea seria de manifestări dedicate Zilelor Constanței, sărbătoare-maraton care a atras de-a lungul celor 15 ani sute de mii de constănțeni și turiști.

- 2000 - Demolare Continental. În iunie, Consiliul Local Municipal vota îndepărtarea ruinelor fostului hotel Continental, fiind redat aspectul estetic al zonei centrale a orașului

- 2000 - Siguranța publică: Începând din acel an, Primăria a pus accent pe paza sediilor administrației publice locale, bunurilor publice și private ale municipiului și asigurarea ordinii și liniștii cetățenilor. S-a apelat la firme private de pază, care împreună cu jandarmi și gardieni (ulterior polițiști locali) au asigurat paza și ordinea în special în intersectii și zonele aglomerate.
Reply With Quote
  #29  
Vechi 28.10.2016, 08:57:11
Penticostalul Traditional Penticostalul Traditional is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 28.02.2015
Mesaje: 1.405
Implicit

Din realizarili Marelui nostru Tovaras si Conducator RADU MAZARE (continuare):

- 2001- Gratuitate la transportul în comun. La inițiativa lui Radu Mazăre, Primăria lua măsura de a oferi pensionarilor gratuitate pentru transportul în comun, plafonul de venituri până la care se acordă facilitatea crescând în fiecare an. Totodată, în 2004, Consiliul Local Municipal a adoptat o hotărâre prin care oferea elevilor fără posibilități materiale din învățământul preuniversitar de stat facilități la transportul în comun pe raza municipiului (50% reducere la abonamente).

- 2001 - Locuințe de tip ANL. Printr-o colaborare cu Guvernul României, Primăria începea construcția de locuințe de tip ANL pentru tinerii până în 35 de ani. Primele patru imobile de acest gen au fost date în folosință în 2003 (două în zona Faleză Nord și două pe strada Traian). Ulterior, proiectul a fost extins și în Poarta 6, unde au fost construite alte nouă blocuri de tip ANL.

- 2001 - Bani pentru vârstnici. Mazăre a decis ca seniorii care au împlinit vârsta de 80 de ani sau 50 de ani de căsătorie să beneficieze de premii în bani

- 2001 - Reparații și dotări la unități de învățământ. Modernizarea și dotarea unitățillor din învățământul preuniversitar a fost primul proiect amplu pe care Radu Mazăre l-a început ca primar. Toate cele 119 școli, licee și grădinițe aflate în administrarea Primăriei au fost dotate cu tehnică de calcul: 600 de calculatoare, copiatoare, imprimante. În plus, grupurile sanitare au fost modernizate, ferestrele vechi au fost înlocuite cu unele termopan, tot mobilierul a fost schimbat, iar acoperișurile au fost reparate.

- 2001 - Modernizare iluminat public. În aprilie, SC Flash Lighting Services SA și Luxten Lighting Company SA câștigau licitația de reabilitare a sistemului de iluminat public. Din mai 2001 până în aprilie 2002 au fost efectuate 80% din lucrările de iluminat pe arterele principale și 15% din cartierele Constanței, iar în perioada 2001 - 2003 au fost montați circa 2.274 stâlpi metalici, 507 stâlpi beton, 4.965 stâlpi fibră de sticlă și 15.000 lămpi de iluminat.

- 2001 - Reabilitarea tramei stradale. Administrația locală începe derularea planului de modernizare a tramei stradale. În decursul a câțiva ani, Primăria a reabilitat întreaga tramă stradală din municipiu, fiind efectuate lucrări de reparare și ranforsare a tramei (covor asfaltic, amenajat trotuare cu mixtură asfaltică, amenajat intersecții și alei cu pavele din beton armat autoblocante, montat borduri și efectuat marcaje rutiere).

- 2001- Portul Tomis. A fost creat un plan pentru revigorarea activității turistice din Portul turistic Tomis. Pentru punerea în valoare a potențialului turistic al Portului Tomis, a fost amenajată o fântână plutitoare care folosește numai apă sărată și al cărei jet se înalță la 35 de metri. De asemenea, au fost reparate fântânile din parcul de la Gară, Cazino I și II, Miga, Teatrul de Stat și Tomis II și au fost amenajate altele noi.

- 2001 - ”Flori de mai”. Primăria Constanța, prin Serviciul de spații verzi, a derulat în fiecare primăvară, în perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale, acțiunea ”Flori de mai”, toate asociațiile de proprietari primind var și material dendrologic pentru înfrumusețarea zonelor din jurul blocurilor de locuit. În plus, în fiecare primăvară și toamnă au fost plantați arbuști.

- 2002 - Înlocuirea parcului auto. Primăria Constanța a lansat un amplu program de reînnoire a parcului auto al RATC, prin achiziționarea de autobuze noi, care să le înlocuiască pe cele vechi. Printr-un contract în sistem leasing, în 2004, Constanța era singurul oraș din țară care avea un parc auto complet reînnoit, cu 115 autobuze, acestea fiind furnizate de Uzina RUP MAZ din Republica Belarus.

- 2004 - Program reabilitare intersecții. Primăria a demarat un amplu program de reabilitare a șase intersecții importante din muncipiu: bulevardul Tomis - strada Ion Rațiu, bulevardul Tomis - strada Nicolae Iorga, bulevardul Tomis - bulevardul Mamaia, bulevardul Tomis - bulevardul Ferdinand, bulevardul I.C. Brătianu - bulevardul Al. Lăpușneanu și bulevardul Al. Lăpușneanu - strada I.L. Caragiale. În zona acestor intersecții au fost amenajate parcări auto, s-a reabilitat platforma trotuarului prin montarea de pavele din beton colorat, s-au înlocuit bordurile și s-au plantat arbuști și plante ornamentale.

- 2004 - Program amenajări parcări pe bulevardele principale și asfaltare trotuare. Primăria a lansat un amplu program de reabilitare a trotuarelor, în același timp efectuându-se lucrări de amenajare de locuri de parcare pe principalele aretere din oraș: bulevardul Mamaia, bulevardul Tomis, bulevardul Ferdinand, bulevardul I.C. Brătianu, bulevardul Aurel Vlaicu, bulevardul Soveja și strada Mircea cel Bătrân. Prin transformarea unei părți a trotuarelor aferente acestor bulevarde (unde lățimea a permis) în parcări auto s-a rezolvat în parte problema parcărilor în municipiul Constanța. S-au obținut, în prima fază, circa 5.000 locuri noi de parcare. Ulterior, programul a fost extins și pe alte străzi din Constanța.

- 2004 - Programul de montare a indicatoarelor rutiere. Primăria a demarat, în 18 mai, un proiect de schimbare a indicatoarelor rutiere, stradale și turistice. La acea vreme, acesta a fost un program unic la nivelul orașelor din România.

- 2004 - ”Țara Piticilor”. Radu Mazăre inaugura, în zona Tăbăcărie, cel mai mare și mai frumos parc de distracții pentru copii din Constanța, intitulat ”Țara Piticilor”. Apoi, proiectul a fost extins în fiecare an - au fost înființate mici Țări ale Piticilor în toate cartierele Constanței.

- 2004 - Personalizarea orașului. A fost demarat un program de personalizare a orașului, prin montarea de elemente navale în diferite zone: elice de cargo cu pană de cârmă (Tomis III), vedeta maritimă la intrarea dinspre Ovidiu, geamandura de șenal navigabil (Gară), ancora tip holl cu lanț (Mamaia), vedeta maritimă la intrarea dinspre Mangalia (Km 4-5), vedeta maritimă în zona Valu lui Traian și șalupa servitute la intrarea dinspre Murfatlar (Palas + Medeea).

- 2004 - Reabilitare Spital. La inițiativa primarului Radu Mazăre încep primele lucrări de modernizare a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța.

- 2006 - Cluburi pentru pensionari. Primăria a început amenajarea de cluburi pentru pensionari, fiind deschise 10 cluburi de iarnă și șase foișoare de vară, unde vârstnicii pot să petreacă timpul liber la un ceai sau o cafea.

- 2007 - Salubritate. A început construcția a 380 de platforme moderne ecologice de gunoi (complet împrejmuite, acoperite, cu platformă betonată, cu fosă de colectare a scurgerilor lichide), iar în perioada 2009 - 2014 au fost amplasate 324 de containere speciale din plastic pentru colectarea deșeurilor reciclabile, din care: 148 de culoare galbenă pentru plastic și metal, 147 de culoare albastră pentru hârtie și carton și 29 de culoare verde pentru sticlă.
Reply With Quote
  #30  
Vechi 28.10.2016, 08:59:30
Penticostalul Traditional Penticostalul Traditional is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 28.02.2015
Mesaje: 1.405
Implicit

Din realizarili Marelui nostru Tovaras si Conducator RADU MAZARE (final apoteotic):

- 2008 - Gravity Park. A fost amplasat în parcul Tăbăcărie cel mai mare parc de sporturi extreme construit vreodată în România.

- 2009 - Parcul viitorului. Petrom SA și Primăria Constanța au amenajat în zona de nord-vest a municipiului, în zona industrială, un parc în suprafață de 15.454,45 mp.

- 2010 - Locuințe ieftine pentru tineri. Au fost inaugurate locuințele ieftine pentru tineri, un proiect unic la nivel național. Amenajat pe strada Baba Novac, cartierul are 18 blocuri în care locuiesc peste 3.000 de persoane.

- 2012 - Cartierul „Henri Coandă“. Primarul Radu Mazăre inaugura lucrările la campusul social „Henri Coandă”. Cele 17 blocuri pe structură metalică au devenit casă pentru 3.000 de persoane.

- 2012 - Parcare supraetajată. Se inaugurează parcarea supraetajată de 300 de locuri din fața Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța

- 2014 - Refacerea Pieței Ovidiu. A fost finalizat amplul proces de refacere a Pieței Ovidiu și a falezei de la Cazino

Stațiunea Mamaia

- 2001 - Spații verzi și amenajări peisagere. S-a dat în folosință un sistem de irigat performant, cu ajutorul căruia s-a realizat revigorarea suprafețelor de gazon.

- 2001 - Salvamar și siguranța cetățeanului. Din vara acelui an au patrulat în stațiune echipe mixte, formate din polițiști și agenți de pază angajați de Primărie. Datorită realizării acestui sistem de pază, gradul de infracționalitate a scăzut considerabil și s-au prevenit elementele de comert ilicit stradal și pe plajă. De asemenea, au fost înființate pe plaje posturi de salvare și prim ajutor.

- 2001 - Iluminat și dotări. Prin semnarea în mai a contractului de reabilitare a sistemului de iluminat public, firmele Luxten si Philips au realizat iluminarea 100% în stațiunea Mamaia.

- 2002 - Palmieri. Încep să fie amplasați în stațiune primii palmieri din specia Chamaerops excelsa

- 2003 - Aqua Magic. Este amenajat cel mai mare parc acvatic din România, Aqua Magic, inițiat de Primăria Constanța și Ministerul Transporturilor Construcțiilor și Turismului. Se adresează tuturor categoriilor de vârstă și poate primi 2.500 de vizitatori pe zi.

- 2003 - Parcări și fluidizare trafic. Demarează un amplu program de reglementare a circulației auto și a parcărilor. Se desființează scuarul de pe mijlocul șoselei pentru fluidizarea traficului și se creează noi locuri de parcare, iar în 2014 Primăria a demarat lucrările de amenajare a unei parcări cu șapte etaje și cu aproape 400 de locuri în centrul stațiunii Mamaia.

- 2003 - Bariere. Primăria introducea un sistem de acces cu bariere în stațiunea Mamaia, pentru colectarea de bani la bugetul local în vederea revitalizării stațiunii. Sistemul de taxare a fost aplicat câțiva ani la rând în trei puncte: intrarea dinspre Năvodari, intersecția Aurel Vlaicu cu bulevardul Mamaia și intrarea dinspre bulevardul Mamaia. În plus, s-au instalat panouri de afișaj electronic privind data, ziua, ora locală, temperatura atmosferică, temperatura apei și viteza vântului.

- 2006 - ”Telegondola”. A fost dată în folosință ”Telegondola”, care reprezintă o instalație complexă de transport pe cablu, destinată turiștilor care doresc să admire panorama stațiunii Mamaia. Lungimea totală a traseului este de 2.000 de metri.

- 2007 - Autobuze supraetajate. Au fost achiziționate și puse în circulație patru autobuze supraetajate, care circulă în timpul sezonului estival, din oră în oră, pe traseul gară-centru-oraș vechi-stațiunea Mamaia și retur.

- 2007 - Curse de bărci. În perioada 2007 - 2009 au fost organizate cele mai spectaculoase competiții a bărcilor cu motor, Class One World Powerboat Championship, echivalentul Formulei 1 pe apă.

- 2009 - Samba. Radu Mazăre a adus la Constanța Samba Carnavalul oferit de școala braziliană de profil ”Vai Vai”

- 2012 - Care alegorice. Începe organizarea celebrelor Care alegorice din Mamaia. Spectacolul este organizat în 2012, 2013 și 2014, fiind printre cele mai căutate evenimente din țara noastră.

- 2012 - Pasarela spre largul mării. La Mamaia a fost inaugurat pontonul pietonal suspendat pe piloni deasupra mării, lung de 500 de metri.

- 2014 - Pasarele pietonale. Au fost date în folosință trei pasarele pietonale pentru fluidizare trafic: pasarela ”Iaht” în dreptul Satului de Vacanță, pasarela „Năvod și pescăruș“ din zona Cazino și pasarela „Val retro“ în zona hotelului Rex.

- 2014 - Modernizare faleză. A început modernizarea falezei stațiunii, promenada având piațete, piste pentru bicicliști, o scenă de amfiteatru și alei pavate cu granit. Lărgirea falezei face parte dintr-un proiect mai amplu de modernizare a stațiunii, în valoare de aproximativ 25 de milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene. De asemenea, mobilierul urban și corpurile de iluminat au fost înlocuite cu unele moderne.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare