Cateva aspecte economice si sociale din Husi in perioada regimului comunist

[Florinvs]

c. Alimentarea cu energie termica (caldura si apa calda) in sistem centralizat in Husi

Aceasta apare la sfarsitul anilor 60, cand se construiesc blocuri de locuinte, in special in zona centrala si in cartierul Stadion.

Astfel, in 1989, IGO Husi aveea un numar de 10 centrale termice de cartier, functionand pe baza de CLU.

In anii 70, cand centralele si retelele de distributie a agentului termic erau relativ noi, si nu erau probleme in aprovizionarea cu combustibil, serviciul de termoficare era furnizat in parametri acceptabili.

Insa, in anii 80, ca urmare a restrictiilor in aprovizionarea cu combustibil, incalzirea la blocurile conectate la centralele termice a IGO era din ce in ce mai deficitara.

Apa calda (programata trimestrial) era furnizata tot mai rar, iar in 1989 mai era furnizata doar de doua ori pe an (de Pasti si de Craciun).

Tot in anii 80, se incearca trecerea a doua centrale termice de cartier, de pe combustibil tip CLU, pe combustibil - carbune inferior- lignit! Insa rezultatele au fost dezastroase, puterea calorica si implicit randamentul termic al lignitului fiind slabe, generând in plus si o poluare importanta, datorita fumului rezultat din arderea lignitului.
Cei care locuiau atunci la blocurile situate in apropierea acestor doua centrale termice de cartier (poreclite de fochisti ca si Cernobalu-rile), isi gaseau rufele puse la uscat in fata blocului aproape negre, datorita fumului rezultat din arderea lignitului.

Se preconiza ca si calea ferata care urma a fi construita spre zona industriala sa treaca si pe la aceste doua centrale termice de cartier, iar carbunele (lignitul) sa fie adus pana la aceste centrale termice de cartier in vagoane, pentru reducerea costurilor legate de transport.

In 1989 existau in Husi cca 5000 de apartamente si garsoniere bransata la sistemul centralizat de termoficare.

Dupa 1990, ca urmare a unei politici total gresite a conducerii Goscomloc (fosta IGO), nemultumirile populatiei fata de sistemul centralizat de termoficare cresc, multa lume debransandu-se de la acest sistem.

La aceasta a contribuit si: lipsa investitiilor in modernizarea sistemului, costurile mari de producere a energiei termice, pierderile mari pe retele de agent termic, vechimea instalatiilor si a retelelor, preturile mult prea mari fata de calitatea serviciilor oferite, etc.

Dupa 2004, cand este inaugurata aductiunea de gaz metan in Husi, unele centrale termice a Goscomloc sunt trecute de pe CLU pe gaz metan, si se mai fac unele modernizari la unele centrale termice (cazane, arzatoare, etc).

Insa era deja prea tarziu! Multa lume se debransasera deja de la sistemul centralizat de termoficare, multi preferand- cand au avut posibilitatea financiara- sa-si puna centrale termice de apartament pe gaz metan.

Prin 2006 sistemul de termoficare din Husi trece in administrarea unei societati nou-infiintate- SC Urban Calor SA, dar care, in scurt timp, ramane fara obiectul muncii, dupa ce ultima centrala termica de cartier din Husi- centrala nr.1 din cartierul Stadion- este inchisa!




d. Servicii de salubritate

Acesta apare dupa 1950, pana in 1990 fiind in subordinea fostei IGO (apoi Goscomloc).

Inainte de 1989 se utilizau: autogunoiere Carpati/Bugeci si Roman, o autostropitoare, maturarea strazilor se realiza manual.
Exista o groapa de gunoi la iesirea din Husi spre Bunesti.

In anul 2006, prin desprinderea de Goscomloc, se infiinteaza Serviciul Public Local de Salubritate Husi, devenit in 2011, SC Ecosalubrizarea Prest Srl Husi, actionar majoritar fiind Consiliul local Husi.

Dupa 2006 se fac investitii importante: sunt achizitionate doua autogunoiere Renault, o autostropitoare, alte utilaje pentru maturatul automat al aleilor si trotuarelor, sunt achizitionate containere si cosuri noi de gunoi, etc.

Ar mai trebui achizitionate si automaturatoare.

O problema este cea a depozitarii si transportului gunoiului. Dupa inchiderea fostelor gropi de gunoi de la iesirea spre BUnesti si de la Recea, din cauza faptului ca noua si moderna groapa de gunoi ecologica de la Rosiesti (care ar urma sa deserveasca toate cele 4 localitati urbane din judetul Vaslui) intarzie sa fie data in exploadare, gunoiul de la Husi este transportat tocmai la o groapa de gunoi de la Braila, cu costuri mari.


e. Aprovizionarea cu butelii de aragaz si aductiunea de gaz metan

In 1989, judetul Vaslui era unul din cele 4 judete din tara, alaturi de judetele Tulcea, Bihor, Mehedinti, care nu erau aprovizionate cu gaz metan.

Aprovizionarea cu butelii de aragaz era una deficitara.

Exista un depozit PECO (pe strada Saca) si o singura statie PECO pentru autovehicule.


In anul 1996 incep lucrarile de aductiune a gazului metan in Husi, prin începerea constructiei conductei de gaz metan Crasna-Husi.
In 1997 lucrarile sunt oprite.
In 2003 lucrarile sunt reluate.
La 29 octombrie 2004 este inaugurata aductiunea de gaz metan in Husi.

[Florinvs]

7. Invatamant

In 1990 existau in Husi urmatoarele unitati de invatamant:

-O singura cresa

-Gradinite si camine , multe din ele functionand insa in cladiri vechi, nationalizate in 1948

-Un numar de 6 scoli generale, astfel:

-Scoala generala nr. 1, situata in zona centrala.
Localul actual al acestei scoli a fost inaugurat in 1975, avand: 20 sali de clasa, 3 laboratoare, doua cabinete, 6 ateliere, centrala termica si teren de sport.

-Scoala generala nr. 2, situata in zona centrala, dar deserveste si cartierul de case Plopeni.
Localul actual a fost inaugurat in 1950, avand 15 sali de clasa si doua ateliere.

-Scoala generala nr.3, situata in cartierul Stadion, dar deserveste si cartierul de case Brosteni si cartierul Gara-Saca.
In februarie 1990 este inaugurata actuala cladire, dupa un proiect al inginerului Constantin Maria. Initial, era vorba de consolidarea unei cladiri mai vechi, dar, printr-un artificiu, autoritatile locale de atunci (prima secretara Maria Roman- cladirea a inceput sa fie construita inainte de 1989) pacalesc intr-un fel autoritatile centrale, si in loc de consolidarea unei cladiri mai vechi, construiesc o cladire complet noua.
Cladirea are: 14 sali de clasa, doua laboratoare si 4 cabinete.
Unul dintre directorii acestei scoli a fost Petrica Baltag.

-Scoala generala nr.4, situata in cartierul de case Bulgari, care deserveste si cartierele de case Raiesti si Dric.
In 1961 este inaugurat actualul local.

-Scoala generala nr.5, situata in cartierul de case Corni. In prezent este inchisa.
Localul actual a fost construit intre anii 1930- 1932.

-Scoala generala nr. 6, situata in cartierul de case Dobrina. In prezent este inchisa.
Localul actual a fost construit in 1961.


Insa numarul locurilor disponibile in aceste 6 scoli generale in 1989 era cvasi-insuficient , la unele scoli invatandu-se in 3 schimburi!

Desi calitatea invatamantului, a disciplinei din scoli, a respectului pentru profesori erau mult mai bune inainte de 1989, totusi existau si unele aspecte negative, in special ideologizarea invatamantului si îndoctrinarea politica a elevilor.


-O scoala profesionala, care functiona intr-o cladire veche


-Un liceu cu profil agro-industrial, astazi Colegiul National Agricol Dimitrie Cantemir.

Infiintat in 1908, ca scoala de viticultura.

Intre 1910-1912 este construit localul vechi, din cartierul Brosteni.

In perioada interbelica, sub conducerea lui Constantin Hogas, liceul inregistreaza o dezvoltare notabila: in 1924 este extins vechiul local, intre 1935-1938 este construita crama-pivnita, laboratorul, uzina electrica, statia de avertizare a manei la vii, atelier de dogarie, bucataria, sufrageria de vara. intre 1942-1943 mai sunt construite laboratorul si locuinta directorului ("Istoria Husilor" 1995).

Dupa 1961, cand se termina colectivizarea agriculturii, liceul inregistreaza o dezvotare notabila. In 1966 este ridicat la rang de liceu, iar, in 1974, prin unirea cu fostul Liceu Mihail Kogalniceanu, devine "Liceul Agroindustrial".

Cu concursul IAS Husi si in special a directorului acestuia, renumitul Ioan Neamtu, baza materiala a liceului se dezvolta constant. In 1967 este inaugurata sera de flori si legume. Se realizeaza: ferma scolii (in suprafata de 65 ha), microcomplex viticol, microcomplex zootehnic, parcul de masini si tractoare, 25 de cabinete si laboratoare tehnologice, in 1980 fondurile puse la dispozitia liceului de catre IAS Husi ajungand la 1.500.000 lei.

Din pacate, dupa 1990, datorita situatiei dezastroase din agricultura romaneasca, a aberantei legi 18/1991, si situatia acestui liceu se degradeaza. Intr-o zona cu un potential agricol enorm precum cea a Husului, acest liceu ar trebui sa fie unul de top. Insa, din pacate, astazi multi absolventi nu profeseaza in meseria in care s-au pregatit (mecanici agricoli, zootehnisti, horticultori, etc)!



-Un liceu teoretic, astazi Colegiul National Cuza-Voda Husi

A fost infiintat initial ca si gimnaziu, in anul 1889. In 1913 este inaugurata cladirea veche si sala de sport.

Din 1918 devine liceu.

In 1933 este inaugurata si fosta casa a directorului, astazi biblioteca liceului.

In 1959 la cladirea veche se adauga alte doua corpuri.

Intre anii 1969-1970 este construita cladirea noua, in 1970 se introduce incalzirea centrala cu calorifere, in 1972 se construiesc vestiarele langa sala de sport.

Cladirea veche este grav afectata de cutremurele din 1977 si 1986, fiind ulterior consolidata.

Pentru o scurta perioada de timp, in anii 80, au existat cateva clase cu profil industrial, care pregateau muncitori calificati (strungari, frezori, etc), practica acestora facandu-se la SUC/Petalul.

In 1990 directorul liceului era Gheorghe Hoha, dupa 1990 fiind un timp senator si astazi consilier local.




-Clubul Elevilor- pe atunci Clubul Pionerilor

Functioneaza intr-o cladire veche, frumoasa, situata langa sediul primariei.

Desi inainte de 1989 existau multe ingerinte politice si ideologice in activitatea acestei institutii, totusi s-au realizat atunci si cateva lucruri bune, existând cercuri tehnico-aplicative, artistice, de desen, de muzica, sportive, etc, unde elevii isi puteau dezvolta sau insusi diverse aptitudini.


8. Institutii de cultura

Si inainte de 1940 Husul a fost un important centru cultural al tarii (este adevarat- nu de talia Bârladului) , in Husi nsau in jurul sau nascandu-se mari personalitati din istoria poporului roman, precum: A.I.Cuza (desi locul nasterii acestuia este discutat cu Bârladul) , Dimitrie Cantemir, Alexandru Giugaru, Nicolae Malaxa, Mihai Ralea, Mina Dobzeu, Stefan Dimitrescu, , fara ca lista sa fie epuizata.

Din pacate insa, potentialul cultural al orasului a fost foarte slab valorificat, neexistant nici macar o casa memoriala!

Principalele institutii de cultura din oras erau in 1989:


-Casa de cultura Alexandru Giugaru, care functioneaza (din 1968) intr-o cladire veche, construita in 1892, cladire cu valoarea istorica si arhitecturala.

Inainte de 1989 era relativ bine intretinuta, dar astazi se afla intr-o stare de degradare avansata.

Desi chiar si Gheorghe-Gheorghiu-Dej, când a fost intr-o vizita la Husi, a promis ca va aloca fonduri pentru constructia unui local nou si modern pentru casa de cultura, acest lucru nu s-a realizat.

In 1989 in incinta casei de cultura functionau diverse formatii si brigazi artistice, coruri, trupe de dansuri populare si moderne, etc.

Se remarca activitatea ansamblului muzical Trandafir de la Moldova, sau a ansamblului muzical Stejarelul din comuna Padureni, condus de primarul de acolo Temistocle Diaconu (care a fost cu acest ansamblul in turnee artistice in Europa si inainte de 1989).




-Biblioteca municipala Mihai Ralea

Initial a functionat intr-una din cea mai frumoasa cladire din oras, care era situata langa actuala cladire a postei.

In 1986 cladirea in care functiona biblioteca este afectata de cutremur.

In 1988, motivandu-se ca nu se gasesc chipurile fonduri pentru consolidarea cladirii, autoritatile locale de atunci (prima secretara Maria Roman) comit o adevarata crima impotriva culturii husene, demoland cladirea! Pe locul ei a inceput constructia unui bloc, si aceasta abandonata dupa revolutie. Astazi, pe locul unde era vechea biblioteca, exista terasa La Posta!

Actualul sediu al bibliotecii municipale a fost inaugurat la 15 ianuarie 1991, fiind situat la parterul unui bloc de pe strada A.I.Cuza.




-Fostul teatru de vara, care era situat in incinta parcului Cuza-Voda. Cu ocazia lucrarilor de modernizare a parcului din ultimii ani, acesta a fost din pacate desfiintat.




-Fostul cimematograf

Primul cinematograf din Husi a fost instalat inainte de 1940, in cladirea care astazi gazduieste Casa Armatei, si s-a numit Rodina.

In anul 1983 se da in folosinta cinematograful Dacia care are doua sali (A-300 locuri, B-180 locuri) si avea conditii excelente pentru aceea vreme: hol spatios pentru expozitii, scena cu patru culise, sali capitonate in lemn, ecrane absorbante si fotolii tapitate). Din pacate, in anii 90 este inchis, ulterior in aceea locatie functionand diverse activitati fara nici o legatura cu viata culturala (sali de jocuri mecanice, discoteca).

Astazi fostul cinematograf se afla intr-o stare de degradare accentuata, locatia fiind practic abandonata, desi a fost trecuta din administrarea RADEF in cea a primariei Husi.




9. Institutii de cultura spirituala.

Husul a fost numit intr-un timp orasul scolilor si al bisericilor. Regimul ateist comunist instalat in 1945 nu a reusit sa invranga credinta religioasa a majoritatii locuitorilor din oras.

In 1989 in Husi existau:

- 9 biserici ortodoxe (Sfintii Petru si Pavel, Sfantul Nicolae, Sfintii Voievozi, Inaltarea Domnului, Sfantul Ion, Sfantul Dumitru, Sfantul Gheorghe, Sfantul Toma, cea din Dobrina).

Dupa 1990 se vor adauga inca doua biserici ortodoxe (Sfantul Ilie, Sfintii Ioachim si Ana- ultima construita in 1990 cu sprijinul financiar a lui Ioan Neamtu, fostul director al IAS) si o manastire ortodoxa (Schimbarea la Fata, inaugurata in 1996).


-Doua biserici catolice (Sfantul Anton si Sfanta Maica Maria).


-O sinagoga


-Doua cimitire ortodoxe


-Un cimitir catolic (in cartierul Corni)


-Un cimitir evreiesc (abandonat)


La sfarsitul anilor 80, preotul Mina Dobzeu i trimite 7 scrisori destinate personal lui Nicolae Ceausescu, in care critica ateismul si degradarea moralei ortodoxe a poporului roman. Nu stiu daca Ceausescu a citit acele scrisori, dar preotul Dobzeu a fost anchetat pentru acest gest.

In septembrie 1996 este reinfiintata Episcopia Husilor, reparandu-se astfel o mare nedreptate facuta in 1949.

[Florinvs]

10. Asistenta sanitara

Primul spital din oras a fost inaugurat la 1/13 octombrie 1863, in casa donata de Dimitrie Castroian.

La 2/15 noiembrie 1897 este inaugurat (in prezenta medicului Radu Kernbach) un nou local pentru spital (actuala cladire de boli contagioase).

In 1937 este inaugurat (in stil cubist) noul spital (vechea cladire a sectiei chirurgie).

Dupa 1950 au loc modificari importante in organizarea asistentei sanitare.


-Se construieste o cladire pentru policlinica, pe strada 1 Decembrie, pe locul fostei cladiri a primariei, distrusa in luptele din al doilea razboi mondial, de catre trupele germane in retragere.

-Sunt infiintate doua dispensare medicale, ambele functionand in cladiri vechi: unul in cartierul Bulgari, in casa unde s-a nascut Mihai Ralea, si altul in cartierul Corni.

-Sectia de pediatrie este mutate in casa "Iorgu Berea", situate la intersectia strazilor 1 Decembrie si Mihail Kogalniceanu.

-Sunt infiintate mai multe cabinet medicale stomatologice.


Dintre realizarile evidente in privinta asistententei sanitare din aceea perioada, se pot aminti:

-Eradicarea unor boli "istorice"

-Asigurarea gratuitatii asistentei medicale pentru toti cetatenii romani (totusi, lumea se mai ducea la doctor cu in pachet de Kent)

-O profilaxie imbunatatita in domeniul sanitar, vaccinarea elevilor si prescolarilor



Insa cutremurele din 1977 si 1986 au efecte grave asupra asistentei medicale din Husi. Ca urmare a acelor cutremure, casa "Iorgu Berea" unde functiona sectia de pediatrie, este grav afectata, astfel sectiile de pediatrie si boli interne (in lipsa spatiului sufficient in localul construit in 1937 de pe strada 1 Decembrie) sunt mutate la caminul de batrani, in zona industrial, la marginea orasului!


Astfel apare necesitatea stringenta de constructive a unui local nou si modern pentru spitalul din Husi. Insa, in conditiile politicii de "economie" a anilor 80, aprobarea unor asemenea investitii era destul de dificila.

Prin diverse metode- mai "neortodoxe"- inclusive prin produse agricole carate de la Husi la Bucuresti (numai Ioan Neamtu cred ca stia cate produse agricole s-au carat la Bucuresti pentru obtinerea aprobarii constructiei unui local modern de spital la Husi), si dupa unele zvonuri chiar printr-o mica "scamatorie" (se spune ca printre hartiile date la semnat Elenei Ceausescu a fost strecurata si cea privind necesitatea constructiei unui local nou de spital la Husi), in final aceasta investitie este aprobata.


Astfel, in anul 1988, incep lucrarile effective de constructive a unui nou local de spital la Husi- fosta sectie de pediatrie. Aceasta este inaugurata in 1994.


Din anul 1993 incepe constructia unui mare si modern local pentru spitalul din Husi, proiectul prevazand o cladire cu 3 corpuri, 4 etaje si cu o capacitate de 250 paturi, cuplata cu o pliclinica.

Dupa foarte multi ani, aceasta cladire este complet terminate si data in folosinta in totalitate (inclusiv noua policlinica, bucataria, spalatoria, sala de mese) in anul 2011!


Darea in folosinta a noii cladiri duce din pacate la abandonarea foste cladiri (inaugurata in 1994) in care a functionat sectia de pediatrie.


Astazi spitalul municipal Husi are in patrimoniu urmatoarele cladiri (in ordinea constructiei lor):


-Cladirea sectiei de boli infectioase, inaugurata in 1897, dar renovate

-Cladirea sectiei de psihiatrie, inaugurata in 1937 si renovate

-Cladirea principala cu policlinica, construita intre anii 1993- 2011.

-Alte anexe , precum: centrala termica, magazii, etc.

-Cladirea care a adapostit pana in 2011 sectiile de pediatrie si boli interne, cladire construita cu mari eforturi si sacrificii intre anii 1988-1994.
In present este abandonata, degradandu-se (in special la interior) semnificativ (nu am mai intrat acolo de foarte mult timp, insa din ce am auzit in interior este jale, furandu-se aproape tot ce inseamna instalatii).



De asemenea, in domeniu asistentei sanitare, in 1989 mai existau:

-Doua dispensare medicale

-Sanepidul, functionand la parterul unui bloc de pe strada 1 Decembrie
In prezent este din pacate desfiintat.

-Statia de salvare, care era atunci dotata cu autosanitare TV.
In ultimii ani, aceasta a fost modernizata, fiind dotata cu autosanitare noi, performante.

-Mai multe farmacii

-Cabinete stomatologice

-Un dispensar sanitar-veterinar, functionand intr-o cladire veche (renovate recent)



O problema serioasa in anii 80 in special era lipsa aparaturii medicale performante, o problema nici astazi rezolvata in totalitate.


Desi Husul beneficiaza de in local nou si modern pentru spital astazi, totusi persista lipsa aparaturii medicale performante, dar si insuficienta personalului medical .


Desi si printre medicii din Husi uscaturile nu au lipsit (si as spune din pacate la fel este si azi), totusi Husul a beneficiat si beneficiaza de serviciile unor medici foarte bine pregatiti profesional, dintre care pot aminti: Nicolae Hortolomei (creatorul unei valoroase scoli de chirurgie), Constantin Holicov (chirurgie), Puiu Viorel (fostul sef al sectiei de pediatrie si foarte bun prieten cu tata, amandoi fiind fosti colegi de liceu), Boris Pinteac si Aurel Chirea (obstretica-ginecologie), Tudor Stafie (boli interne si fost primar al orasului intre 2004-2008), Melania Ursu, Nelu Tataru si multi altii.


11. Asistenta sociala

Pentru asistenta sociala in Husi exista urmatoarele institutii:


-O cantina de ajutor social


-Serviciul de asistenta sociala, functionand in cadrul primariei Husi. Incepand din anul 2011 acest serviciu are sediul in incinta cladirii fostei policlinici. In 2011 (cand s-a inaugurat noua cladire a spitalului si implicit noua policlinica), spitalul cedeaza cladirea in care a functionat veche policlinica catre primaria Husi, care renoveaza cladirea si muta in ea asistenta sociala, un centru consultativ si politia locala.


-Un camin de batrani, situate la iesirea din Husi spre Stanilesti.
Desi proiectul initial prevazusera ca acolo sa fie cazati numai batranii fara sustinatori, totusi, din lipsa spatiilor suficiente, tot acolo au fost si sunt cazate si persoanele care sufera de deficient locomotorii sau psihice.
Aceasta masura a creat si creeaza o atmosfera destul de stresanta si nepotrivita pentru batranii cazati acolo, care ar aveea nevoie de liniste, si nu galagie, etc!


-O scoala profesionala speciala, pentru fete cu deficiente psihice.
Este situate imediat dupa prima bariera, pe strada Dobrina, si a fost infiintata in anul 1963, in locul fostului penitenciar.
In 1965 cladirea in care functioneaza scoala a fost consolidata, iar intre anii 1970-1980 sunt realizate: cantina, caminul, sala de sport, sera-lot pentru horticultura, etc.
In 1989 numarul elevelor de la aceasta scoala a ajuns la cca 400.

[Florinvs]

12. Activitatea sportiva


Stadionul din Husi a fost construit in anii 50, prin defrisarea unor vii apartinand atunci unui preot.

Ulterior, este modernizat, adaugandui-se noi anexe si dotari: tribune, tabela de marcaj, parcare, vestiar+cantina, centrala termica, instalatie de radiomplificare cu megafoane.

In anii 80 echipa de fotbal Steaua Mecanica Husi, sustinuta financiar de Sectia de Utilaj Complex (condusa de maistrul Teodor Loghin), activa in divizia C, si chiar in divizia B. Atunci la un meci de fotbal veneau si 3000 de spectatori. Pe acest stadion a jucat un meci si renumitul fotbalist Nicolae Dobrin.

Pe stadion ateriza si elicopterul care l-a adus de cateva ori pe Nicolae Ceausescu la Husi, iar in 1995 pe prim-ministrul de atunci Nicolae Vacaroiu.

Insa, pe de alta parte, incepand din anii 70, in jurul stadionului se construiesc mai multe blocuri, mult prea ingramadite, fapt care va impiedica extinderea stadionului.

In anii 80 a aparut chiar un proiect de desfiintare a stadionului (chipurile pe motivul ca se va construi un alt stadion mai mare in zona Dric), iar pe terenul ocupat de stadion urmau a fi construite blocuri sau chiar amenajata o orezarie! Din fericire acest proiect nu a mai apucat sa fie aplicat!

Dupa 1990, stadionul se degradeaza semnificativ, iar desfiintarea echipei de fotbal Steaua Mecanica Husi (ca urmare a retragerii sprijinului financiar oferit de SUC/Petalul) duce la o utilizare tot mai slaba a stadionului.

Ba mai mult, in ultimii ani, sub tribunele stadionului au aparut tot felul de societati si firme, fara nici o legatura cu activitatea sportiva.



Din pacate in 1989 Husul nu beneficia de o sala de sport moderna, singura sala de sport cat de cat acceptabila din oras fiind cea a liceului teoretic Cuza-Voda.

De-abia in anul 2004 (in cadrul unui program national de constructive a unor sali de sport) este construita si la Husi o sala de sport adecvata, dar care din pacate, in ultimii ani, este intretinuta necorespunzator (se afla in administrarea primariei).



Un fapt pozitiv inainte de 1989 a fost sistemul de selectionarea a copiilor care manifestau aptitudini sportive, profesorii de educatie fizica din scoli urmarind si preocupandu-se de acest lucru.



De asemenea, prin organizarea unor competitii sportive de masa, precum "Daciada", se urmarea si promovarea sportului si a miscarii fizice, ca in important mijloc de fortificare a sanatatii fizice.




13. Institutii ale ministerului de interne, apararii nationale si de justitie


a. Sediul militiei se afla intr-o cladire noua, situata pe strada Stefan cel Mare.

Insa dotarea tehnica a acesteia era precara, in unele cazuri militienii trebuind sa impinga autoturismele ARO din dotare, ca sa porneasca!

Ca si autoturisme de interventie, militia era dotata cu autoturisme ARO si Dacia-1300, dar si dubite TV.

In privinta mentinerii ordinii si linistii publice, Husul era un oras destul de linistit, in care nu se inregistrau in general fapte antisociale grave, militienii de la ordine publica facandu-si relativ bine datoria.

Totusi, in zona cartierului Corni, cateodata mai aveau loc unele altercatii sau batai, datorita unor cetateni care locuiau acolo si care mai faceau scandal.

O reputatie mai proasta o aveau militienii de la circulatie, acestia avand in unele cazuri un comportament arogant fata de conducatorii auto.

In privinta represiunii politice, trebuie spus ca in general aceasta nu a existat la Husi, dupa 1964. Orasul fiind mic, si practic toata lumea cunoscandu-se cu toata lumea- inclusiv toti cei care erau cadre de securitate erau cunoscuti ca atare in oras- nici cei de la militie sau securitate nu s-au angajat , dupa 1964, in actiuni represive.

Pe stadion, in restaurante, la iesirile la gratar sau iarba verde la Motoc sau Dobrina, se spuneau deschis glume despre regimul politic, uneori se critica regimul, si in general nimeni nu a patit nimic din cauza asta.



b. In incinta sediului militiei exista si un birou a securitatii, insa in Husi erau foarte putine cadre de securitate.

In mediul rural munca de securitate era realizata de seful de post.



c. Unitatea de pompieri

Este situata pe strada Stefan cel Mare, in imediata apropiere a sediului politiei.

In 1989 aveea in dotare 6 autospeciale Roman-Diesel si o dubita TV.

Astazi dotarea tehnica s-a imbunatatit, fiind achizitionate doua autospeciale noi (de tip Volvo) si alte echipamente.



d. In oras existau doua unitati militare:

-UM chimie, situata in apropierea garii.
In Romania existau numai doua unitati militare cu specific chimie- una la Oradea si alta la Husi.
Cea de la Husi a fost infiintata in acest oras, pentru a fi cat mai aproape de frontiera cu fosta URSS.

-UM graniceri, situata pe strada Dobrina, imediat dupa a doua bariera.
Astazi este Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Vaslui.


De asemenea, exista si Casa armatei.

Dupa ce in 1968 este infiintat actualul judet Vaslui, cu resedinta in orasul Vaslui, judecatoria si tribunalul raional din Husi sunt desfiintate, si astfel se elibereaza cele doua cladiri (construite in 1892) de pe strada Alexandru Giugaru.

In una din cladiri este mutat sediul Casei de cultura (unde exista si azi).

Cealalta cladire este trecuta in administrarea Ministerului Apararii Nationale, care muta acolo Casa armatei.

In 1996 Ministerul Justitiei reintra in posesia acestei cladiri (si reinfiinteaza judecatoria la Husi), astfel incat MAPn a trebuit sa gaseasca o noua locatia pentru Casa armatei.

Astfel, MAPn preia cladirea din centru, unde a functionat in perioada interbelica primul cinematograf din oras denumit Rodina, stabilind din 1996 in aceea cladire Casa Armatei.

De asemenea, mai exista un depozit vechi de munitii in zona Recea, dar si un poligon militar.




e. Justitia

Dupa 1950, la Husi a functionat o judecatorie si un tribunal raional.

In 1968, cu ocazia reorganizarii administrativ-teritoriale , acestea sunt desfiintate, Husul ramanan fara judecatorie pana in 1996!

In 1989 in tot judetul Vaslui existau numai doua judecatorii- la Vaslui si la Bârlad!

Astfel, cetatenii din Husi care vroiau sa se adreseze justitie, trebuiau sa se duca la Vaslui.

Aceasta situatia anormala a durat pana in anul 1996, când este reinfiintata judecatoria Husi, in incinta cladirii de pe strada Alexandru Giugaru care, cu aceasta ocazie,este renovata. Din pacate in ultimii ani cladirea nu a mai fost intretinuta corespunzator, începând sa se degradeze.

Dupa 1990 apar si in Husi mai multe birouri notariale particulare.

[Florinvs]

14. Institutii de protectia mediului


a. Ocolul silvic Husi a functionat initial intr-o cladire veche (dar frumoasa) care era situata pe strada 1 Decembrie.

Dupa ce aceea cladire este demolata, construindu-se blocuri, ocolul silvic este mutat in locatia actuala, pe strada Dobrina, unde este realizata o cladire noua (cu etaj) si alte dotari-anexa.

Tot acolo se afla si sediul Sectorului de exploadare forestiera.

Acesta aveea si o rampa de incarcare a materialului lemnos in vagoane de cale ferata, rampa situata in capatul liniei 17 (linie care deservea si santierul Constructorul).


Ocolul Silvic Husi aveea si alte unitati si amenajari in oras sau langa oras:


-O plantatie de zmeura, la iesirea din oras spre Padureni
Astazi nu mai exista.

-Fazaneria situata in apropierea campingului Dobrina, unde se cresteau fazani, care apoi erau exportati si uneori dati si catre angajatii ocolului silvic.
Astazi este abandonata, fiind scoasa la vanzare!

-Cantonul silvic Valea Teiului, situat intr-un cadru natural foarte frumos, in padurea Dobrina (la iesirea spre Tatarani). Era folosit si ca loc de organizare a unor evenimente festive, petreceri, sedinte, etc, la care participau angajatii ocolului silvic.

-Un fel de rezervatie pentru caprioare, in padurea Dobrina.



b. Statia meteo

Era situata la iesirea din oras, spre Albita.

In ultimii ani cladirea a fost renovata, insa statia meteo Husi a fost desfiintata, astazi aceea cladire apartinand directiei apelor romane.



c. In Husi exista si o filiala a AGVPS (Asociatia generala a vanatorilor si pescarilor sportivi), la parterul unui bloc de pe strada A.I.Cuza




15. Institutii economico-financiare


a. In 1989 in Husi exista o singura banca, si anume filiala Husi a Bancii Nationale, care functionau in cladirea situata pe strada General Gheorghe Teleman, cladire cu valoarea istorica si arhitecturala, inaugurata in 1940.
Dupa 1990 in aceea cladire a functionat Banca agricola, iar astazi Raifaissen Bank.


b. Trezoreria si finantele publice locale erau situate in incinta primariei.

In anul 2007 actualul ANAF (nu mai stiu cum se numea atunci) isi muta sediul din Husi intr-o cladire noua, ultramoderna (pentru a carei constructie s-au cheltuit sume mari de bani, desi nu cred ca era neaparat necesara realizarea pentru sediul ANAF de la Husi a unei asemenea cladiri), situata pe strada General Gheorghe Teleman.


c. In Husi exista si o filiala a ADAS (Administratia asigurarilor de stat), situata la parterul unui bloc, pe strada Florilor. astazi se numeste ASIROM.


d. De asemenea, la parterul unui bloc de pe strada Stefan cel Mare, este sediul CEC si al Agentiei loto-prono.


Dupa 1990 apar mai multe banci (astazi toate cu capital privat) in Husi: BCR (care-si construieste o cladire noua, ultramoderna), BRD, Banca Transilvania, Carpatica, etc.

De asemenea, apar mai multe societati de asigurari si alte servicii financiare.



16. Alte institutii publice



a. Sediul primariei se afla intr-o cladire construita in anii 1963-1964, care din cate am inteles urmeaza a fi renovata. Primaria dispune si de o sala de sedinte.


b. Evidenta Populatiei

In 1989 si mult timp dupa aceea a functionat in incinta sediului militiei (dupa 1990- politiei).

In anul 2011 primaria preia vechea cladire de pe strada 1 Decembrie (unde in trecut a functionat un laborator de analize medicale), o renoveaza (partial) si muta in aceea cladire sediul evidentei populatiei.


c. In anii 50 este construita cladirea in care a functionat policlinica.

Dupa ce in 2011 se termina constructia noii cladiri a spitalului municipal Husi si implicit a noii policlinici, cladirea vechii policlinici este cedata de Ministerul sanatatii primariei Husi, care o renoveaza, si muta acolo asistenta sociala, un centru consultativ si apoi si politia locala.


d. In Husi exista si o filiala a AJOFM Vaslui, situata la parterul unui bloc de pe strada A.I.Cuza.


e. De asemenea, exista si o filiala a ITM Vaslui.

[Florinvs]

17. Cateva aspecte privind sistematizarea urbana, constructia de locuinte si alte obiective edilitare.


a. Cartiere de blocuri

La începutul anilor 60, este construit primul bloc din Husi, situat pe strada Mihail Kogalniceanu, in cartierul Stadion. Alte cateva blocuri sunt construite in accelasi cartier, in imediata apropiere a stadionului, tot in aceea perioada.

Aceste prime blocuri construite in Husi au fost prevazute cu sobe cu lemne, pentru incalzire!


Apoi, spre sfarsitul anilor 60 si in prima parte a anilor 70, sunt construite si alte blocuri, tot in cartierul Stadion, si pe strada 1 Decembrie, spre gara.

Intre anii 1972-1974 se realizeaza si primele blocuri proprietatea personala din Husi. Este vorba de 3 blocuri cu cate o singura scara si 20 de apartamente fiecare, realizate in cartierul stadion, pe Aleea-Stadion.
Spre deosebire de celelalte blocuri din oras, acestea au fost realizate cu o calitate mai buna: pereti din caramida (si nu din placi prefabricate de beton), camere spatioase si decomandate, finisaje mai bune, spatiu verde in jurul blocului, etc!
Intr-un astfel de bloc locuiesc si eu.


Tot in aceea perioada, de-a lungul Aleii Mihail Kogalniceanu (tot in cartierul Stadion), se realizeaza si doua blocuri tip vila (cu un singur etaj si doar cate 4 apartamente, cu teren in jur), dar si cateva case tip duplex (cu cate 3 camere, baie,, bucatarie). Intr-o astfel de casa locuia in anii 70 si fostul prim-secretar al orasului Husi Gheorghe Croitoru.




Constructia de blocuri in zona centrala incepe in a doua parte a anilor 70.

Desi constructia acestor blocuri era necesara, totusi s-au facut si unele greseli :


-In primul rand, s-au demolat unele cladiri vechi, de mare valoare arhitecturala si istorica, care ar fi trebuit pastrate si restaurate (fostul sediul al postei construit in 1934, fosta biblioteca-era una dintre cele mai frumoase cladiri din oras, unele case vechi, dar cu valoare istorica si arhitecturala)


-Apoi, din cauza politicii de a nu se lua din terenul agricol si a nu se extinde prea mult perimetrul construit al oraselor, in zona centrala (dar si in cartierul Stadion) blocurile au fost construite mult prea inghesuite, mult prea aproape unul de altul, nelasandu-se loc suficient intre blocuri, pentru amenajarea unor spatii verzi, etc.

Acest aspect este vizibil mai ales in jurul pietii sau in jurul stadionului.


-Nu s-au prevazut spatii suficiente a fi lasate pentru parcari, astfel incat astazi, când numarul de autoturime personale a crescut foarte mult si in Husi, parcarea acestora a devenit o problema.


-Datorita modului cum au fost proiectate si amplasate blocurile din zona centrala, unele strazi au ajuns sa fie strazi infundate la un capat, alte au fost scurtate sau au capatat un traseu in zigzag, in loc de unul drept cum aveau inainte de constructia blocurilor, îngreunând astfel circulatia rutiera in centrul orasului.

Un exemplul negativ in acest sens este traseul strazii General Gheorghe Teleman (in 1989- Republicii).

Inainte de constructia blocurilor din zona centrala, aceasta strada aveea un traseu drept, facand legatura intre strada A.I.Cuza si strada Stefan cel Mare.

Dupa constructia blocurilor din zona centrala , aceasta strada a capatat un traseu ciudat: Dupa desprinderea din strada A.I.Cuza, se opreste brusc in fata unui bloc (la parterul caruia se afla fostul cinematograf Dacia), dupa care face o curba stransa la dreapta, dupa care se opreste din nou brusc in fata altui bloc (la parterul caruia se afla sediul SC Gaz Est Vaslui filiala Husi), dupa care face o curba stransa la stanga, si abia apoi face legatura cu strada Stefan cel Mare!

De asemenea, si Bdul. 1 Mai se termina brusc in fata unui bloc.

Strada Stefan cel Mare are un traseu modificat in apropierea sediului politiei, ca urmare a constructiei unor blocuri . Insa prin aceasta s-a urmarit si o idee ascunsa atunci- ca Biserica episcopala Sfintii Petru si Pavel (simbolul orasului) sa nu mai poata fi vizibila de la capatul dinspre scoala nr.2 a strazii Stefan cel Mare!



In anii 80 sunt demolate cateva case vechi (dar frumoase) care erau situate de-a lungul strazii A.I.Cuza, dupa biserica sfantul Gheorghe. Acolo urmau a fi construite blocuri, dar a venit revolutia.


Alte blocuri s-au construit intre Bdul. 1 Mai si Strada Stefan cel Mare, unele din acestea (desi construite in anii 80) fiind prevazute cu sobe cu lemne pentru incalzire!



De asemenea, si in zona industriala s-au construit cateva blocuri, inclusiv de garsoniere.

Camine de nefamilisti au avut urmatoarele intreprinderi: Husana (in zona industriala, astazi acel fost camin de nefamilisti fiind cunoscut in oras ca locul la chilotii zburatori), SUC/Petalul (pe strada Stefan cel Mare, doua camine de nefamilisti) si fostul santier Constructorul/Recon (pe strada 1 Decembrie, in apropierea garii).


Ultimile blocuri construite in Husi inainte de revolutie au fost cele situate intre strada A.I.Cuza si asa-zisa sosea de centura, si pe strada A.I.Cuza.

Aici s-au realizat si singurele doua scari de bloc din Husi cu 6 etaje si lift. Astazi nici unul din cele doua lifturi nu functioneaza!



La momentul revolutiei, se mai aflau in constructie alte cateva blocuri:


-Unul pe Bdul. 1 Mai (va fi terminat de construit de catre ANL abia in 2004-2007)

-Altul pe locul fostei biblioteci , langa cladirea postei. Constructia lui a fost abandonata, astazi pe acel loc fiind terasa La Posta.

-Altul pe strada Stefan cel Mare

-Si unul situat langa bazarul de pe Bdul. 1 Mai (va fi terminat dupa 1990)



Dupa 1990 s-au mai construit foarte putine blocuri in Husi:


-Blocul ANL de pe Bdul. 1 Mai, terminat in 2004-2007 (constructia lui incepusera inainte de 1989)

-Blocurile ANL din zona industriala

-Blocul de pe strada Stefan cel Mare

-Blocul de langa bazarul de pe Bdul. 1 Mai

-Pana cel tarziu in toamna acestui an urmeaza a fi date in folosinta blocurile ANL construite pe locul fostei rampe de descarcare a prefabricatelor din beton din vagoane, situate in imediata apropiere a fostei HM Podgoriile Husului.


O problema ar fi si lipsa spatiilor libere, in special in zona centrala , in acest moment , pentru dezvoltari imobiliare si constructia de blocuri/ansambluri rezidentiale.

Un spatiul liber care ar putea fi valorificat in acest sens ar fi cel situat la est de strada Episcop Grigore Leu si de Soseaua Husi- Stanilesti (Falciu).
Acolo ar fi spatiu arhi-suficient pentru constructia de blocuri/ansambluri rezidentiale.

[Florinvs]

b. Cartiere de case


Din pacate, trebuie spus ca acestea au fost neglijate inainte de 1989, aici facandu-se foarte putine investitii.

Majoritatea strazilor din cartierele de case erau doar pavate cu piatra de rau (putine strazi din aceste cartiere fiind asfaltate), reteaua de canalizare era foarte putin extinsa in aceste cartiere, iar cea de apa nu exista pe toate strazile din aceste cartiere.

Astazi aceste probleme au fost in mare parte rezolvate- multe din strazile din aceste cartiere au fost asfaltate, a fost extinsa reteaua de apa si canalizare, dupa 2004 a aparut reteaua de gaz metan.

Cartierele de case din Husi sunt:


-Dobrina
Este situat la intrarea in Husi dinspre Crasna.
Casele din aceast cartier au inceput sa fie construite dupa 1890, cand s-a dat in functiune linia ferata (pe atunci-ingusta) Crasna-Husi .
Aici se afla autogara, districtul intretinere drumuri nationale, ocolul silvic, o scoala speciala, depozite de marfuri (ale fostului ICSM), sediul politiei de frontiera, santierul Constructorul, un rezervor de apa, un motel si o pensiune, manastirea Schimbarea la Fata (inaugurata in 1996) , o biserica si un cimitir ortodox, dar si o fosta scoala generala (nr.6).
Este strabatut de strada Dobrina, alte strazi importante fiind: Soseaua Husi-Iasi, Strada Gheorghe Balan (care face legatura cu strada Sara si cu cartierele Cotroceni si Corni), Aleea Dobrina, Strada Garii.


-Gara-Saca
Cuprinde casele situate de-a lungul strazilor Saca si Drum Combinat, dar si cateva blocuri situate de-a lungul strazii 1 Decembrie (in fata spitalului).
De-a lungul strazii Saca au existat/exista si cate obiective economice importante: fostul depozit Peco/Petrom, moara Ceahlaul, baza de receptie a cerealelor.
La capatul strazii Saca, cartierul urma a fi strabatut si de calea ferata spre zona industriala.


-Cartierul Brosteni
Cuprins intre strada 1 Decembrie (de la intersectia cu strada sergent erou Arhire Stefan) si asa-zisa sosea de centura. Cartier predominant de case (dar exista si cateva blocuri- de-a lungul strazii 1 Decembrie si in zona Electrosanit. In acest cartier se afla cladirea veche a liceului agro-industrial, combinatul de vinificatie, iar de-a lungul asa-zisei sosele de centura si sediile câtorva institutii (cresa, baia publica, scoala profesionala cu un sediu nou, sediul EON Moldova, un depozit si magazin de materiale de constructii).
De-a lungul strazii 1 Decembrie se afla si un cabinet stomatologic, fosta policlinica (construita in anii 1950. Acum centrul consultativ si de asistenta sociala), clubul elevilor (intr-o cladire veche frumoasa), primaria, cantina de ajutor social, Protopopiatul Husi (intr-o cladire veche renovata).
Principalele strazi care strabat acest cartier sunt- Capitan Carp, Fundatura Viilor, Drum Combinat, Drum Donea, Calea Calarasilor, strada Dimitrie Castroian, strada sergent erou Arhire Stefan, strada Nicolae Cisman si strada Sfantu Gheorghe.
In ultimii ani in acest cartier au aparut numeroase vile, ale unor vamesi, politisti de frontiera, a primarului, a fostului viceprimar, etc.
Cartierul urma a fi strabatut de calea ferata spre zona industriala.


-Cartierul Plopeni
Situat la sud de strazile Sfantu Gheorghe (asa-zisa sosea de centura) si A.I.CUza. Aici se afla doua biserici ordodoxe (Sfantu Gheorghe si Sfantul Ion), doua foste centrale termice (in apropierea asa-zisei sosele de centura), garajul serviciului de salubrizare, dar si fostele birouri ale cooperatiei de consum . Langa acest cartier se afla si intreprinderea Petal SA (fosta SUC).
Principalele strazi ce strabat acest cartier sunt Ioan Voda cel Cumplit (Viteaz, fosta strada Draslavat), Nicolae Balcescu- Locotenent Gavril Teodoru, strada Arion si strada Iancu Postu.
Cartierul urma a fi strabatut de calea ferata spre zona industriala.


-Cartierul Bulgari
Cuprins intre strazile Toma Kisacoff (care-l separa de cartierul Raiesti), Ana Ipatescu (care-l separa de zona industriala) si Calea Basarabiei. Aici se afla o scoala generala (nr. 4) si un fost dispensar medical (acum cabinete ale medicilor de familie)(care functioneaza in casa unde s-a nascut omul politic si filozoful Mihai Ralea).
Denumirea cartierului provine de la colonistii bulgari stabiliti initial aici, care se ocupau cu legumicultura.
Principalele strazi care strabat cartierul sunt: Anton Sarbu, Locotenent Dragulet si Stefan Popa Iliescu.

O extensie a acestui cartier este si zona cuprinsa intre strada Calea Basarabiei, strada Moldovei si un parau.


-Cartierul Raiesti
Cuprins intre strazile Paul Barais, maior Popescu, Gheorghe Frent (care-l desparte de cartierul Corni), Ana Ipatescu (care-l desparte de cartierul Dric), Toma Kisacoff (care-l desparte de cartierul Bulgari), Calea Basarabiei (fosta strada Carpati) si strada Stefan cel Mare. In acest cartier se afla doua biserici ortodoxe- Sfantul Dumitru si Inaltarea Domnului.
Principalele strazi care strabat cartirul sunt: Anton Sarbu, Gheorghe Bucur si Octav Hagiu.


-Cartierul Corni
Cuprins intre strada Corni (de la al doilea pod pana la Episcopie aceasta strada separa cartierul Corni de cartierul Cotroceni), strada Stefan cel Mare (care-l separa de zona centrala), strada Paul Barais, strada maior Popescu , strada Gheorghe Frent (care-l separa de cartierul Raiesti) si fostul terasament al fostei cai ferate inguste Podgoriile Husului HM- Albita- Bucovat si DC Husi-Duda-Arsura, in partea sa nordica.
Principalele artere rutiere din cartier sunt strada Corni , strada Bariera Pascal si strada Mos Ion Roata.
In cartierul Corni se afla un fost dispensar medical (astazi cabinete ale medicilor de familie), o scoala generala (nr.5, astazi inchisa), doua biserici catolice (majoritatea locuitorilor de aici sunt de religie catolica) , cimitirul catolic, o moara (Vasuta).
Cartierul este strabatut de linia nr. 3 de transport urban in comun (Sat Epureni- Statia meteo).
De-a lungul strazii Stefan cel Mare, exista sediile câtorva unitati- birourile Episcopiei (intr-o cladire veche renovata), unitatea de pompieri, circumscriptia sanitar-veterinara, un camin de nefamilisti a Petalul SA, un complex mestesugaresc si unul din cele doua bazare a orasului.

De asemenea, tot in aceasta zona, exista- un orfelinat catolic, o cladire veche (dar renovata) apartinand scolii nr. 3 si un fost internat scolar (acum in paragina).

Tot de-a lungul strazii Stefan cel Mare, exista cateva foste case evreiesti. Dupa plecarea masiva a evreilor din Romania in anii 1960, acestea au fost lasate in paragina, degradandu-se. Acestea ar trebui demolate (toate casele vechi, insalubre, paraginite si nesigure situate de-a lungul strazii Stefan cel Mare, de la magazinul Agricultorul si pana la bazar, in locul lor putandu-se amenaja parcari (foarte necesare in zona, unde traficul din zona bazar-piata este foarte aglomerat). Tot aici se afla si fostul hotel Dobrina, demolat in 2010.

La începutul anilor 90, in acest cartier au avut loc numeroase fapte antisociale- batai, scandaluri, etc. De obicei, cei care locuiau in acest cartier se bateau cu cei care locuiau in alte cartiere sau cu cei care veneau din satele Duda si Epureni, si care pentru a ajunge in centru orasului, inevitabil trebuiau sa treaca prin cartirul Corni.



-Cartierul Dric
Este un cartier aparut dupa 1946.
Este cuprins intre strazile Gheorghe Frent, Ana Ipatescu (care-l separa de cartierul Raiesti), Toma Kisacoff (care-l separa de zona industriala).
Pana in anii 70, la marginea acestui cartier exista o pista inerbaiata, unde aterizau avioane usoare a Aviasan sau pentru stropirea culturilor agricole. Apoi aceea pista a fost desfiintata, platandu-se vita de vie.

In ultimii ani cartierul s-a extins mult, prin acordarea de catre primarie a unor loturi in vederea constructiei de case (un lot avand o suprafata de 300 mp), aparand astfel cartierele Dric-2 si Dric-3, inclusiv pe fostul teren al fostei fabrici de conserve (teren care era cultivat cu legume inainte de 1989).

In apropierea cartierului se afla cimitirul municipal (cimitirul ortodox Eternitatea).



-Cartierul Nou
Situat la marginea zonei industriale, constructia acestui cartier incepand din anii 1994-1995, când primaria a concesionat aici locuri pentru constructia de case, in suprafata de 300 mp/loc de casa.
Toate strazile din acest cartier sunt asfaltate si exista retele de apa, canalizare si gaz metan.
Este marginit la est de strada Episcop Grigore Leu, care face legatura intre Soseaua Husi-Stanilesti (Falciu) si Soseaua Husi-Albita.
Este deservit de linia 2 de transport urban in comun Cartier Dobrina- Cartierul Nou (linie infiintata dupa 2005).



-Cartierul Cotroceni
Cuprins intre strada Corni (care-l separa de cartierul Corni de la al doilea pod la Episcopie), viile Episcopiei, unitatea militara de chimie, si santierul constructorul. Principalele strazi care strabat acest cartier sunt- strada Sara, strada Gheorghe Balan , respectiv strada Alecu Ghitescu, strada Deal Cotroceni, dar si strada Petru Filip. In acest cartier se afla fostul (acum asociatie agricola) CAP-Corni, dar si cateva case tiganesti (situate de-a lungul strazii Episcopiei)
Prezenta tiganilor in zona apropiata Episcopiei se explica astfel: in perioada medievala, bisericile si manastirile aveau robi tigani. Dupa ce acestia au fost eliberati din starea de robie, au ramas tot in acele locuri.

[Florinvs]

c. Cladiri vechi, de patrimoniu, cu valoarea istorica si arhitecturala


Din pacate in acei ani, aceste cladiri au fost lasate in paragina, sa se degradeze, nefiind renovate. Ba mai mult, unele din ele au fost chiar demolate.

Cladirile vechi, de patrimoniu, care mai exista inca in oras si care au fost renovate sau ar trebui renovate sunt:


-Casa Adam Mitache, poate cea mai frumoasa cladire din oras, construita in secolul 19.
Pana in 1950 aici a functionat Prefectura Judetului Falciu.
Intre 1957- 1990 in aceasta cladire a functionat sediul IGO (Intreprinderea de gospodarire oraseneasca)
Din 1990 aici este mutat sediul Muzeul Orasenesc (Municipal din 1995) Husi.
Insa la scurt timp, peretii cladirii sunt atacati de o ciuperca, in 1993 cladirea fiind inchisa publicului vizitator.
Apoi se degradeza semnificativ.
In anul 2000, directoarea de atunci a Muzeului Municipal Husi ( Violeta Teodoru Bazarciuc) este ucisa in incinta cladirii, autorul sau autorii crimei nefiind descoperiti nici pana azi.
In 2007 incep lucrarile de renovare a acestei cladiri, dar astazi acestea sunt oprite.


-Casa Iorgu Berea.
Cladire construita in 1889.
Dupa 1950 a adapostit sectia de pediatrie a spitalului.
Grav afectata de cutremurele din 1977 si 1986 este abandonata.
In 2004 este preluata de Episcopia Husilor, renovata si utilizata pentru mutarea Muzeului de arta veche bisericeasca (singurul muzeu care functioneaza astazi in Husi).


-Cladirea in care functioneaza Clubul elevilor.
Ar trebui renovata.


-Casa Armatei (fostul cinematograf Rodina).
Cladirea se afla in administrarea MAPn, care din pacate nu a renovato corespunzator.


-Cladirea fostei banci Albina, situata la intersectia strazilor A.I.Cuza si Florilor, aflata intr-o stare avansata de degradare.


-Doua case vechi, cu o arhitectura deosebita, situate pe strada Florilor.


-Cladirea fostei cofetarii Macul Rosu. Ar trebui renovata.


-Sediul Raifeissen Bank. O cladire construita in 1940, bine intretinuta.


-Restaurantul Podgoriile Husilor, care functioneza intr-o cladire veche, bine intretinuta.


-Cateva case vechi situate de-a lungul strazii General Gheorghe Teleman (intre hotel si restaurantul Podgoriile Husului). Una a fost renovata (functionand o farmacie in incinta ei) alta se afla in curs de renovare.


-Casa de cultura Alexandru Giugaru.
O cladire construita in 1892, aflata in prezent intr-un stadiu avansat de degradare.


-Sediul judecatoriei, construit tot in 1892.
Dupa ce cladirea a fost retrocedata Ministerului Justitie in 1996, a fost renovata. Dar in ultimii ani nu mai este intretinuta corespunzator, începând a se degrada.


-Cladirea veche a liceului teoretic Cuza-Voda
Construita in 1913, in 1959 este extinsa.
A fost renovata.


-Hala de carne si lactate.
O cladire construita in 1890. A fost renovata.


-Cladirea situata pe strada Stefan cel Mare, care adaposteste birourile Episcopiei Husilor. A fost renovata.


-Cladirea care adaposteste Protopopiatul Husi, situata pe strada 1 Decembrie. A fost renovata.


-Biserica episcopala Sfintii Petru si Pavel, monument istoric


-Biserica ortodoxa Sfantul Gheorghe, monument istoric.


-Palatul episcopal
Cladire construita in secolul 19, cu valoare arhitecturala.
Intre 1957- 1990 aici a functionat muzeul orasenesc Husi, iar intre 1990- 2004, aici a functionat Muzeul de arta veche bisericeasca.
Astazi cladirea necesita a fi renovata.


-Cladirea situata pe strada A.I.Cuza, care a adapostit in trecut birourile cooperatiei de consum.
A fost renovata in ultimii ani.


-Cladirea statiei CFR Husi
Initial era netencuita la exterior, fiind realizata din caramida rosie de Ciurea.
Din pacate in 1990 sefii regionalei CFR Iasi (chipurile pentru a moderniza cladirea) decid tencuirea ei la exterior, pierzandu-se astfel farmecul dat de caramida rosie de Ciurea.
In anul 2004 cladirea este partial modernizata, prin montarea de usi si geamuri termopan. Insa lucrarile de modernizare a cladirii se opresc brusc, neterminate, atunci când fostul sef al CFR-Infrastructura Mihai Necolaiciuc este destituit din functie si acuzat de fapte grave de coruptie.
Dupa 2012 cladirea incep sa se degradeze, nemaifiind intretinuta si nici pazita.



Asadar, Husul are destule cladiri vechi care pot si trebuie sa fie renovate, realizarea acestui lucru ar reda orasului un anumit farmec (pierdut in mare parte dupa razboi), dar ar contribui si la atragerea de turisti.




Din pacate dupa 1970 in special, au fost demolate unele cladiri vechi, de mare valoare istorica si arhitecturala, care nu trebuiau demolate:


-Fostul sediul al postei din zona centrala, construit in 1934 si demolat in anii 70

-Fosta cladire a bibliotecii, care era situata langa actuala cladire a postei.
Dupa ce cladirea a fost afectata de cutremurul din 1986, prima secretara Maria Roman, motivând chipurile ca nu se gasesc fonduri pentru consolidarea cladirii, decide demolarea ei in 1988.

-Casa unde se presupune ca s-a nascut Alexandru Ioan Cuza (desi locul nasterii acestuia este disputat cu Bârladul)

-Unele case situate pe strada A.I.Cuza, dupa biserica Sfantul Gheorghe.



Insa unele cladiri vechi care exista si care se afla intr-o stare avansata de degradare si nu mai pot fi renovate ar trebui demolate, deoarece strica aspectul localitatii si chiar pun in pericol viata sau integritatea fizica a celor care trec pe langa ele, iar in cazul unui cutremur mai puternic pot provoca situatii dramatice.

Aceste cladiri ar fi:

-Doua cladiri foarte vechi, din curtea spitalului

-Cladirile vechi din curtea fostului spital de copii (fosta locatie a sectiei de pediatrie), care in prezent sunt abandonate

-Vechile case evreiesti de pe strada Stefan cel mare, cuprinse intre magazinul Agricultorul si bazar.

[Florinvs]

d. Aspecte privind circulatia rutiera si pietonala in interiorul orasului


In aceasta privinta, existau si in 1989, dar se manifesta pregnant astazi (când numarul de autovehicule din oras a crescut foarte mult) cateva probleme majore, generate de:


-Lipsa unei sosele de centura adevarate a orasului.

Tinand cont de faptul ca orasul este strabatut de drumul european E581 care asigura traficul rutier spre vama Albita si spre Chisinau- Odessa, tranzitul autocamioanelor, autocarelor, etc prin interiorul orasului Husi are multiple efecte negative.

In anii 80 s-a incercat o solutie de carpeala pentru rezolvarea acestei probleme, prin realizarea unei asa-zise sosele de centura, pe strazile Sergent erou Arhire Stefan, Nicolae Cisman, Sfantul Gheorghe.

Solutia optima ar fi- asa cum s-a propus- constructia unei adevarate sosele de centura a orasului, care sa se desprinda din DN24B/E581 in zona campingului Dobrina, sa urmeze spre nord valea paraului Lohan, apoi sa se indrepte spre est, sa intersecteze DJ Husi- Bunesti in dreptul fostei gropi de gunoi, apoi sa intersecteze DC Husi-Duda , dupa care sa reintre in DN24B/E581 inainte de satul Valea Grecului.
Lungimea soselei de centura a Husului pe acest traseu ar fi de 8 km, dar din pacate aceasta sosea de centura nu se numara printre prioritatile CNADNR astazi.



-Lipsa unor strazi de legatura intre cartierele de case, fapt care duce la suprasolicitarea strazilor din zona centrala si la aglomerarea acestora.

In acest sens ar trebui construite urmatoarele strazi de legatura intre cartiere:

-O strada care sa se desprinda din strada Dobrina inainte de a patra bariera, apoi sa faca legatura cu capatul strazii Saca, apoi cu Drum Combinat, sa intersecteze Calea Calarasilor (drumul spre castelul dintre vii) si sa faca legatura cu Drum Donea.Apoi, de la intersectia cu Drum Donea, construita o strada care sa faca legatura cu Fundatura Viilor. Apoi construita o strada care sa faca legatura directa intre Fundatura Viilor si Strada Capitan Carp. Apoi, de la capatul strazii Capitan Carp, realizata o strada care sa faca legatura directa cu cartierul Plopeni, strada care sa ajunga la intersectia strazilor Ioan Voda cel Viteaz si Iancu Postu. Apoi amenajate strazile Iancu Postu si Arion, pana la intersectia cu DN2A , la iesirea din oras spre Stanilesti (in zona statiei de asfalt)

Realizarea acestei artere rutiere in partea de sud a orasului ar imbunatati semnificativ legatura intre cartierele Dobrina, Brosteni si Plopeni, si ar duce in accelasi timp la descongestionarea strazilor Dobrina, 1 Decembrie, A.I.Cuza si Calea Basarabiei.



-Prelungirea strazii A.I.Cuza (care acum se infunda la poarta depozitului de materii prime a Petal) si legarea ei cu strada Arion


-Amenajarea Drum Voloseni, pentru a se realiza o legatura directa din zona industriala cu strada Arion


-Amejarea strazilor Alecu Ghitescu si Deal Cotroceni, pentru realizarea unei legaturi directe intre zona autogarii si a garii cu cartierul Corni.
Acest lucru ar duce la descongestionarea strazilor 1 Decembrie, Mihail Kogalniceanu si Corni.


-Amenajarea strazilor Gheorghe Balan si Sara, care asigura legatura intre cartierele Dobrina, Cotroceni si Corni


-Amenajarea strazii Mos Ion Roata, ca o alternativa la strada Corni.


-Amenajarea strazii care face legatura intre zona padurii si fostei halte Dobrina, a manastirii Schimbarea la Fata, a Castelului dintre vii si cartierul Brosteni.


-Prelungirea strazii existente, care se desprinde din Calea Basarabiei, trece pe langa fostul garaj de marfa a fostei ITA si pe langa blocurile din zona industriala, trece pe langa cimitir.

Aceasta strada- care acum se opreste in dreptul cimitirului- ar trebui prelungita pe langa cimitir si legata cu strada Costache Olareanu, pentru a se asigura o legatura directa cu cartierul Dric-2 si Dric-3.


-Prelungita strada Gheorghe Frent pana la fosta groapa de gunoi de la Recea, si de acolo realizata o strada noua care sa ajunga la statia meteo, in contextul extinderii cartierelor Dric-2 si Dric-3.


-Asfaltat si eventual largit in intregime Drum Recea, apoi, din dreptul parcului si fostului strand Recea, realizata o strada noua care sa intersecteze drumul spre Poganesti si apoi sa ajunga in DN24A, in zona statiei de asfalt.


-Datorita traficului intens, in jurul pietii sau a stadionului (pe Aleea Stadion) ar fi utila introducerea unor sensuri unice.


Constructia acestor noi strazi ar descongestiona traficul rutier din oras, dar ar oferi si posibilitatea extinderii orasului pe orizontala.


Din pacate astazi Husul nu are un plan urbanistic general, care sa precizeze clar si sa delimiteze strict zone functionale ale orasului.

[Florinvs]

In 1989 nu exista nici un semafor in Husi, primul fiind montat in noiembrie 2011 la intersectia strazilor Florilor si A.I.Cuza.

Ar mai trebui montat cel putin inca unul, la intersectia strazilor A.I.Cuza, Bdul. 1 mai, Stefan cel Mare si Calea Basarabiei, unde sunt probleme deosebite cu asigurarea vizibilitatii pentru conducatorii auto.


In ultimii ani s-au amenajat in mare parte trotuarele, dar si unele piste de biciclete.



O problema serioasa a orasului este reprezentata de diverse magazii, anexe gospodaresti si alte maghernite, construite si inainte de 1989, dar mai cu seama dupa 1990, pe langa blocuri!

In anii 90, multa lume chiar isi construisera diverse anexe pe langa blocuri, unde cresteau gaini, curci sau in unele cazuri chiar porci!

Aceasta situatie cu totul aberanta intr-un oras a fost partial eliminata in ultimii ani, când o mare parte din astfel de constructii neautorizate , insalubre si care stricau imaginea si aspectul orasului, de pe langa blocuri au fost demolate.

Insa cateva tot au mai ramas, si aici ar trebui aplicate masuri ferme.



18. Cei care au condus orasul Husi intre anii 1968- 1989

In aceea perioada orasul Husi a fost condus de 3 prim-secretari:


-Ioan Croitoru (1968-1979), originar din localitatea Lunca Banului.
A fost in general apreciat de locuitorii orasului.


-Aneta Slivneanu (1979-1987)
Desi nu era originara din Husi (inainte de a fi numita la Husi a fost sefa organizatiei de partid la fabrica de confectii Bârlad), a ramas totusi cu o amintire placuta in memoria husenilor.
S-a remarcat prin spiritul de initiativa si perseverenta sa, fiind o fire mai autoritara. Pentru aprobarea unor investitii pentru oras, nu ezita sa bata cu pumnul in masa, inclusiv in fata primului secretar al judetului Vaslui.
De multe ori, nu ezita inclusiv sa se duca personal pe santierele din oras, sa vada cum lucreaza muncitorii si daca-si fac bine treaba.
In 1987 este din pacate schimbata din functia de la Husi si numita la comitetul de partid din Braila.
A murit in urma cu cativa ani, in orasul natal la Bârlad.


-Maria Roman (1987-1989)
A lasat o amintire cu totul neplacuta pentru huseni, avand o fire aroganta si dispretuitoare fata de locuitorii orasului.
Inainte de a veni la Husi, era sefa de CUASC la Tanacu, o comuna de langa Vaslui.
La revolutie a fost cam fugarita din incinta primariei.

In schimb sotul sau- Roman Stelica (a fost seful statiei CFR Husi)- a fost un om de mare caracter moral, deosebit de apreciat si respectat in oras, pe care am avut onoarea sa-l cunosc personal, acesta fiind si foarte bun prieten cu tata.


In 1989 secretarul cu propaganda in orasul Husi era Vasile Munteanu, un om detestat de majoritatea husenilor, datorita firii sale arogante si dispretuitoare.
In timpul revolutiei a fugit din incinta primariei.



Intre anii 1968-1989, judetul Vaslui a fost condus de 3 primi-secretari: Gheorghe Tanase, Ion Fratila si Ioan Pavel (ultimul de loc din Timisoara!).