Versetul de azi

[cristiboss56]

Şi a venit de cealaltă parte a mării în ţinutul Gadarenilor. Iar după ce a ieşit din corabie, îndată L-a întâmpinat, din morminte, un om cu duh necurat, Care îşi avea locuinţa în morminte, şi nimeni nu putea să-l lege nici măcar în lanţuri, Pentru că de multe ori fiind legat în obezi şi lanţuri, el rupea lanţurile, şi obezile le sfărâma, şi nimeni nu putea să-l potolească; Şi neîncetat noaptea şi ziua era prin morminte şi prin munţi, strigând şi tăindu-se cu pietre. Iar văzându-L de departe pe Iisus, a alergat şi s-a închinat Lui. Şi strigând cu glas puternic, a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu Celui Preaînalt? Te jur pe Dumnezeu să nu mă chinuieşti. Căci îi zicea: Ieşi duh necurat din omul acesta. Şi l-a întrebat: Care îţi este numele? Şi I-a răspuns: Legiune este numele meu, căci suntem mulţi. Şi Îl rugau mult să nu-i trimită afară din acel ţinut. Iar acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci, care păştea. Şi L-au rugat, zicând: Trimite-ne pe noi în porci, ca să intrăm în ei. Şi El le-a dat voie. Atunci, ieşind, duhurile necurate au intrat în porci şi turma s-a aruncat de pe ţărmul înalt, în mare. Şi erau ca la două mii şi s-au înecat în mare. Iar cei care-i păşteau au fugit şi au vestit în cetate şi prin sate. Şi au venit oamenii să vadă ce s-a întâmplat. Şi s-au dus la Iisus şi au văzut pe cel demonizat şezând jos, îmbrăcat şi întreg la minte, el care avusese legiune de demoni, şi s-au înfricoşat. Iar cei ce au văzut le-au povestit cum a fost cu demonizatul şi despre porci. Şi ei au început să-L roage să se ducă din hotarele lor. Iar intrând El în corabie, cel ce fusese demonizat Îl ruga ca să-l ia cu El. Iisus însă nu l-a lăsat, ci i-a zis: Mergi în casa ta, la ai tăi, şi spune-le câte ţi-a făcut ţie Domnul şi cum te-a miluit. Iar el s-a dus şi a început să vestească în Decapole câte i-a făcut Iisus lui; şi toţi se minunau. Marcu 5, 1-20

[cristiboss56]

Şi a mers cu el. Şi mulţime multă îl urma pe Iisus Şi Îl îmbulzea. Şi era o femeie care avea, de doisprezece ani, curgere de sânge. Şi multe îndurase de la mulţi doctori, cheltuindu-şi toate ale sale, dar nefolosind nimic, ci mai mult mergând înspre mai rău. Auzind ea cele despre Iisus, a venit în mulţime şi pe la spate s-a atins de haina Lui. Căci îşi zicea: De mă voi atinge măcar de haina Lui, mă voi vindeca! Şi îndată izvorul sângelui ei a încetat şi ea a simţit în trup că s-a vindecat de boală. Şi îndată, cunoscând Iisus în Sine puterea ieşită din El, întorcându-Se către mulţime, a întrebat: Cine s-a atins de Mine? Şi I-au zis ucenicii Lui: Vezi mulţimea îmbulzindu-Te şi zici: Cine s-a atins de Mine? Şi Se uita împrejur să vadă pe aceea care făcuse aceasta. Iar femeia, înfricoşându-se şi tremurând, ştiind ce i se făcuse, a venit şi a căzut înaintea Lui şi I-a mărturisit tot adevărul; Iar El i-a zis: Fiică, credinţa ta te-a mântuit, mergi în pace şi fii sănătoasă de boala ta! Marcu 5, 24-34

[cristiboss56]

Şi a chemat la Sine pe cei doisprezece şi a început să-i trimită doi câte doi şi le-a dat putere asupra duhurilor necurate. Şi le-a poruncit să nu ia nimic cu ei, pe cale, ci numai toiag. Nici pâine, nici traistă, nici bani la cingătoare; Ci să fie încălţaţi cu sandale şi să nu se îmbrace cu două haine. Şi le zicea: În orice casă veţi intra, acolo să rămâneţi până ce veţi ieşi de acolo. Şi dacă într-un loc nu vă vor primi pe voi, nici nu vă vor asculta, ieşind de acolo, scuturaţi praful de sub picioarele voastre, spre mărturie lor. Adevărat grăiesc vouă: Mai uşor va fi Sodomei şi Gomorei, în ziua judecăţii, decât cetăţii aceleia. Şi ieşind, ei propovăduiau să se pocăiască. Şi scoteau mulţi demoni şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi şi-i vindecau. Marcu 6, 7-13

[cristiboss56]

Şi ieşind ei din corabie, îndată L-au cunoscut. Şi străbăteau tot ţinutul acela şi au început să-I aducă pe bolnavi pe paturi, acolo unde auzeau că este El. Şi oriunde intra în sate sau în cetăţi sau în sătuleţe, puneau la răspântii pe cei bolnavi, şi-L rugau să le îngăduie să se atingă măcar de poala hainei Sale. Şi câţi se atingeau de El se vindecau. Şi s-au adunat la El fariseii şi unii dintre cărturari, care veniseră din Ierusalim. Şi văzând pe unii din ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile necurate, adică nespălate, cârteau; Căci fariseii şi toţi iudeii, dacă nu-şi spală mâinile până la cot, nu mănâncă, ţinând datina bătrânilor. Şi când vin din piaţă, dacă nu se spală, nu mănâncă; şi alte multe sunt pe care au primit să le ţină: spălarea paharelor şi a urcioarelor şi a vaselor de aramă şi a paturilor. Şi L-au întrebat pe El fariseii şi cărturarii: Pentru ce nu umblă ucenicii Tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile nespălate? Iar El le-a zis: Bine a proorocit Isaia despre voi, făţarnicilor, precum este scris: „Acest popor Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine“. Dar în zadar Mă cinstesc, învăţând învăţături care sunt porunci omeneşti. Căci lăsând porunca lui Dumnezeu, ţineţi datina oamenilor: spălarea urcioarelor şi a paharelor şi altele ca acestea multe, pe care le faceţi. Marcu 6, 54-56; 7, 1-8

[ioan67]

În prealabil postat de cristiboss56

Iar intrând El în corabie, cel ce fusese demonizat Îl ruga ca să-l ia cu El. Iisus însă nu l-a lăsat, ci i-a zis: Mergi în casa ta, la ai tăi, şi spune-le câte ţi-a făcut ţie Domnul şi cum te-a miluit. Iar el s-a dus şi a început să vestească în Decapole câte i-a făcut Iisus lui; şi toţi se minunau. Marcu 5, 1-20

In general Domnul porunceste discretie, in privinta minunilor Sale.
Aici, dimpotriva, voieste sa fie cunoscuta Puterea Lui.

Are cineva vreo talcuire?

[cristiboss56]

Duminica a 23-a după Rusalii
(Vindecarea demonizatului din ținutul Gherghesenilor)
Luca 8, 26-39
În vremea aceea a venit Iisus cu corabia în ținutul Gherghesenilor, care este în fața Galileei. Și, ieșind pe uscat, L-a întâmpinat un bărbat din cetate, care avea demon și care de multă vre*me nu mai punea haină pe el și în casă nu mai locuia, ci prin morminte. Vă*zându-L pe Iisus, a strigat, a căzut înaintea Lui și cu glas mare a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dum*nezeu Celui Preaînalt? Rogu-Te, nu mă chinui!, fiindcă poruncea duhului necurat să iasă din om, pentru că de mulți ani îl stăpânea; și era legat în lan*țuri și în obezi, păzindu-l, dar el, sfărâmând le*găturile, era dus de demon în pus*tie. Și l-a întrebat Iisus, zicând: Care-ți este nu**mele? Iar el a zis: Legiune. Căci demoni mulți intraseră în el. Și-L rugau să nu le poruncească să meargă în adânc. Și era acolo o turmă mare de porci, care pășteau pe munte. Și L-au rugat să le îngăduie să intre în ei; iar El le-a îngăduit. Și, ieșind de*monii din om, au intrat în porci, iar turma s-a aruncat de pe țărm în lac și s-a îne*cat. Iar pă*zi*torii, văzând ce s-a întâmplat, au fu*git și au vestit în cetate și prin sate. Atunci au ieșit locuitorii să vadă ce s-a întâmplat și au venit la Iisus și au găsit pe omul din care ieși*seră de*mo*nii, îm*bră*cat și întreg la minte, șe*zând jos, la picioarele lui Iisus, și s-au înfrico*șat. Iar cei ce văzuseră le-au spus cum a fost izbăvit demo*ni*za*tul. Și L-a rugat pe El toată mulțimea din ți*nutul Gher*ghe*senilor să plece de la ei, căci erau cuprinși de frică mare. Atunci El, intrând în corabie, S-a întors înapoi. Iar bărbatul din care ieșiseră de*monii Îl ruga să rămână cu El. Iisus însă i-a dat drumul, zicând: Întoarce-te la casa ta și spune cât bine ți-a făcut ție Dumnezeu. Și el a plecat, vestind în toată cetatea cât bine i-a făcut Iisus.

[cristiboss56]

Şi pe când erau într-una din cetăţi, iată un om plin de lepră; văzând pe Iisus, a căzut cu faţa la pământ şi I s-a rugat zicând: Doamne, dacă voieşti, poţi să mă curăţeşti. Şi întinzând El mâna, S-a atins de lepros, zicând: Voiesc, fii curăţat! Şi îndată s-a dus lepra de pe el. Iar Iisus i-a poruncit să nu spună nimănui, ci, mergând, arată-te preotului şi, pentru curăţirea ta, du jertfa, precum a orânduit Moise, spre mărturie lor. Dar şi mai mult străbătea vorba despre El şi mulţimi multe se adunau, ca să asculte şi să se vindece de bolile lor. Iar El Se retrăgea în locuri pustii şi Se ruga. Luca 5, 12-16

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de cristiboss56

Şi pe când erau într-una din cetăţi, iată un om plin de lepră; văzând pe Iisus, a căzut cu faţa la pământ şi I s-a rugat zicând: Doamne, dacă voieşti, poţi să mă curăţeşti. Şi întinzând El mâna, S-a atins de lepros, zicând: Voiesc, fii curăţat! Şi îndată s-a dus lepra de pe el. Iar Iisus i-a poruncit să nu spună nimănui, ci, mergând, arată-te preotului şi, pentru curăţirea ta, du jertfa, precum a orânduit Moise, spre mărturie lor. Dar şi mai mult străbătea vorba despre El şi mulţimi multe se adunau, ca să asculte şi să se vindece de bolile lor. Iar El Se retrăgea în locuri pustii şi Se ruga. Luca 5, 12-16

Sf Ioan Gura de Aur: Spunand "arata-te preotului", Mantuitorul voieste ca leprosul sa se supuna examenului si judecatii preotului si ca, in baza declaratiei sale, sa fie reintegrat in societatea celor curati.

Sf Ambrozie al Milanului: Voia sa arate preotului ca nu urmand prescriptiile legii, ci prin puterea mult superioara legii a gratiei lui Dumnezeu acest lepros a fost vindecat. Poruncind leprosului sa ofere sacrificiul prescris de Moise, Domnul ne arata ca nu a venit sa distruga legea, ci sa o implineasca.

Sf Augustin: Mantuitorul pare a aproba, aici, sacrificiul prescris de Moise, prescriptie pe care, totusi, Biserica nu a pastrat-o. Daca Domnul nostru face din aceasta un precept pentru lepros, este din cauza ca sacrificiul Sfantului Sfintilor, adica a corpului Sau nu era, inca, instituit. Fiindca sacrificiile figurate nu trebuiau abolite decat atunci cand marturiile si predicile Apostolilor si credinta poporului vor raspandi adevarata jertfa pe care acele sacrificii o prefigurau.

Venerabilul Beda: Cand il vedeti pe Mantuitor retragandu-se in singuratate, nu atribuiti aceasta actiune acelei naturi a Lui care spune "Voiesc, fii curatat!", ci acelei naturi a Lui care intinde mana ca sa il atinga pe lepros. Nu este din cauza ca sunt doua persoane in Isus Cristos, asa cum pretinde Nestorius, ci fiindca sunt doua operatiuni in aceeasi persoana, dupa cum sunt doua naturi.

Sf Grigore din Nazianz: Domnul nostru face, de regula, lucrarile Sale in mijlocul poporului, apoi se retrage in singuratate: el autorizeaza astfel un repaus momentan, care ne permite sa conversam cu Dumnezeu in sinceritatea inimii noastre. De fapt, El nu are nevoie, pentru El insusi, nici de retragere, nici de singuratate, deoarece, fiind Dumnezeu, nu era supus nevoii relaxarii, nici disiparii spiritului, ci vrea sa ne arate ca exista o ora pentru viata activa si o alta pentru ocupatii mai elevate si ne invata ca e un timp care convine actiunii si un altul care e favorabil exercitiului mai sublim al contemplarii.

(Sursa: Lantul de Aur)

[cristiboss56]

Şi a auzit Irod tetrarhul toate cele făcute şi era nedumerit, că se zicea de către unii că Ioan s-a sculat din morţi; Iar de unii că Ilie s-a arătat, iar de alţii, că un prooroc dintre cei vechi a înviat. Iar Irod a zis: Lui Ioan eu i-am tăiat capul. Cine este dar Acesta despre care aud asemenea lucruri? Şi căuta să-l vadă. Şi, întorcându-se apostolii, I-au spus toate câte au făcut. Şi, luându-i cu Sine, S-a dus de o parte într-un loc pustiu, aproape de cetatea numită Betsaida. Iar mulţimile, aflând, au mers după El şi El, primindu-le, le vorbea despre împărăţia lui Dumnezeu, iar pe cei care aveau trebuinţă de vindecare îi făcea sănătoşi. Luca 9, 7-11

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de cristiboss56

Şi a auzit Irod tetrarhul toate cele făcute şi era nedumerit, că se zicea de către unii că Ioan s-a sculat din morţi; Iar de unii că Ilie s-a arătat, iar de alţii, că un prooroc dintre cei vechi a înviat. Iar Irod a zis: Lui Ioan eu i-am tăiat capul. Cine este dar Acesta despre care aud asemenea lucruri? Şi căuta să-l vadă. Şi, întorcându-se apostolii, I-au spus toate câte au făcut. Şi, luându-i cu Sine, S-a dus de o parte într-un loc pustiu, aproape de cetatea numită Betsaida. Iar mulţimile, aflând, au mers după El şi El, primindu-le, le vorbea despre împărăţia lui Dumnezeu, iar pe cei care aveau trebuinţă de vindecare îi făcea sănătoşi. Luca 9, 7-11

Eusebiu: Dupa ce a dat ca cingatoare si vesminte apostolilor, ca unor soldati ai lui Dumnezeu inzestati cu putere dumnezeiasca si imbracati cu invatatura inteleapte, Mantuitorul ii trimite printre evrei, ca doctori si ca medici si, astfel, ei pleaca spre a indeplini aceasta dubla misiune "Iar ei, plecând, mergeau prin sate binevestind şi vindecând pretutindeni.". Ei anunta Evanghelia ca doctori, iar ca medici ii vindeca pe bolnavi, marturisind, prin miracolele lor, adevarul invataturii lor.
(Nota mea, M.D.: avem aici baza biblica pentru care Biserica trebuie sa se ocupe, in orice timp, de invatamant si de ingrijirea bolnavilor: fiindca asta a facut Cristos, fiindca asta a trimis-o sa faca).

Theofil: Acest Irod era fiul lui Irod cel Mare, care facuse sa piara pe copiii Betleemului: primul era rege, al doilea era doar tetrarh.

Sf. Ioan Chrys: Cu adevarat, pacatosii se tem si de ce cunosc, si de ce ignora: lor le este frica de umbra lor. Suspecteaza peste tot piedici, tremura la cea mai mica rumoare. Asa sunt tristele urmari ale pacatului, el il dezvaluie si il condamna pe vinovat fara ca nimeni sa il acuze, el il lasa prada fricii si ezitarii. Evanghelistul ne pune in fata cauzele acestei frici "nu stia ce sa creada, ca se zicea de catre unii".

Theofil: Evreii sperau intr-o inviere din morti care se le redea o viata carnala de ospete si sarbatori, dar, dupa inviere, oamenii vor fi eliberati de toate actiunile proprii carnii.

Sf Ioan Chrys: Irod, afland faptele nemaipomenite pe care Isus le facea, spune "Am taiat capul lui Ioan" nu din ostentatie, ci ca sa isi calmeze fricile si sa dea incredere sufletului sau tulburat, amintindu-si ca este autorul uciderii lui Ioan Botezatorul. Si, de vreme ce-i taiase capul aceluia, se intreaba "Cine este acesta ?"

Theofil: "Daca este Ioan Botezatorul inviat dintre morti, vazandu-l, am sa-l recunosc", de aceea este scris "cauta sa-l vada".