Avort - dilema

[Urbanophon]

Am o prietena care mi-a destainuit niste probleme fata de care am ramas perplex. Nu am stiut ce sa ii zic.

Recent a fost diagnosticata cu cancer la san. Ea e din Republica Moldova. Acolo doctorii i-au raspuns sec ca mai are 6 luni de trait. Totusi, cu greu, a reusit la Bucuresti sa se trateze si a avut o operatie de succes si a scapat de aceasta boala.

Revenind, ea s-a nascut cu doua utere. Unul mai mic si altul mai mare. Inainte de operatia la san ea fusese insarcinata, dar nu stia. Nu a fost depistata sarcina nici de doctori. Aceasta sarcina s-a lipit de uterul mic. Toti doctorii i-au zis ca o sa fie imposibil de dus sarcina la capat. Din cauza uterului, plus a tratamentului violent la care a fost nevoita sa se supuna. Cu alte cuvinte, putea sa faca avort spontan in orice moment. In aceasta situatie ea a apelat la chiuretaj. A facut avort premeditat. Doctorul care a "rezolvat-o", s-a comportat foarte urat cu ea si dupa experienta mi-a zis ca se simte la capatul puterilor. Are ganduri suicide.

I-am recomandat sa isi caute un preot. Totusi, m-a depasit situatia. Cel mai tare ma sperie sa nu isi duca gandul suicid la infaptuire. A fost prima data cand am privit un om si i-am vazut chipul asa de intunecat.

E prima data cand am intalnit un caz de avort fata de care nu mai pot sa obiectez. Eu sunt anti-avort fara nici o discutie.

Cum sa interpretez acest caz dupa invatatura ortodoxa? Ce sa ii zic?