Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #471  
Vechi 18.04.2009, 08:41:46
silverstar's Avatar
silverstar silverstar is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.04.2006
Mesaje: 1.791
Implicit

[SIZE=3][COLOR=green]Iepurașul de Paști[/COLOR][/SIZE]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]Iepurașul care le aduce daruri copiilor în Sfanta zi de Paști nu este o invenție modernă. [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]O veche legendă vorbește despre o mamă singură care-și creștea cu multe sacrificii, dar și cu multă dragoste cei șapte copilași. Se apropia ziua Paștelui și biata mamă era foarte supărată pentru că nu avea cu ce să cumpere cadouri la copii așa cum se obișnuia și pe atunci. [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]În timp ce copiii erau în padure, la cules de vreascuri pentru foc, mama a vopsit câteva ouă, a mers în grădină, a făcut un cuibar în pământ, a pus acolo ouăle frumos încondeiate, le-a acoperit cu niște frunze uscate, după care și-a văzut de treabă. [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]A doua zi, în zi de Paști, îndată ce s-au trezit, copiii au întrebat-o pe mama lor ce cadou vor primi ei în ziua aceea. Atunci mama le-a spus să meargă în grădină. Copiii au mers toti în grădină.
Speriat de glasurile lor, un iepuraș tâșneste de undeva, dintr-un colț al grădinii unde se odihnea. Copiii curioși s-au îndreaptat în fuga mare spre locul de unde tocmai tâșnise iepurașul. Și acolo, sub cele câteva frunze veștede au gasit ouăle frumos încondeiate. Convinși că iepurașul le-a adus, copiii au început să strige:
- “Iepurașul ne-a adus cadouri!, Iepurasul ne-a adus cadouri!” [/COLOR]
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]Chiar și astăzi, în multe locuri, mai există, se mai pastrează obiceiul de a-i trimite pe copii în gradina sa caute cadourile aduse de iepuraș.[/COLOR]
__________________
[COLOR=green]"În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluționar..."
George Orwell[/COLOR]
Reply With Quote
  #472  
Vechi 22.04.2009, 11:48:20
silverstar's Avatar
silverstar silverstar is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.04.2006
Mesaje: 1.791
Implicit

[COLOR=green][SIZE=3]Cum se apropie romanul de Stradivarius?[/SIZE] [/COLOR]

[COLOR=green]Alexandru Tomescu a cantat la Stradivarius in catacombele metrolui. Zeci de oameni s-au aplecat si au lasat sa le pice din buzunar de la 1 eurocent la hartii de 50 de lei.

Am citit si ne-am bucurat ca violonistul nostru a strans mai mult decat celebrul Joshua Bell. Dar cati dintre noi vom plati biletul pentru viitorul concert al lui Tomescu?

Aceasta intrebare se adreseaza celor multi. Multimii care doar traieste romanismul, fara a se apleca asupra lui cu atentie, fara a medita asupra esentei lui. Acelora care isi doresc mai mult, iar dorinta ii azvarle in mijlocul unor altor neamuri, unde asculta o alta limba, sub alte obiceiuri.

Ne este frica de faptul ca si in Romania primeaza subcultura. Dar sa fim seriosi, nu suntem nici primii, nici ultimii. Ceea ce la noi se manifesta prin manele, telenovele si Elodii gasim si in alte parti. Peste tot exista subcultura, ca un mod alternativ de a promova prostia.

Romanul e poet chiar si atunci cand injura

Ce-i drept, cultura nu inseamna doar arta. Inseamna si traditii, educatie, mentalitate. Iar la noi, toate au dat inapoi cand am dat de prea multa libertate si fascinatie pentru occident.

Vechile valori culturale inca exista, undeva in strafundul memoriei colective. Daca pe acestea ne chinuim sa le aducem din cand in cand la suprafata, pe cele noi le lasam ascunse, uitate, impreuna cu acele cateva capete luminate care le reprezinta. La fel cum stim sa ascultam o muzica mirifica la metrou in drum spre serviciu, dar nu recunoastem a cui este mana care face Stradivarius-ul sa vibreze.

Totusi, romanul dispune de uriase resurse de spirit. Iar aceasta se manifesta, in lipsa unei elite culturale bine delimitate, prin ceea ce am putea numi subcultura de bucatarie. In esenta, romanul ramane poet, chiar si atunci cand injura.

Exista in Romania un fel de inclinatie spre mahala, o predilectie specific romaneasca, o mahalagizare a tuturor elementelor (a limbajului, a starilor, a sentimentelor), cei mai multi dintre noi complacandu-se voit in aceasta stare de fapt, trista si nelinistitoare prin esenta.

Prostia si subcultura

Prostia si subcultura sunt acaparatoare si aproape indestructibile. Uneori insa, tot ce poti face este sa razi de noua doina cadaneasca, altfel, risti ca revolta si neputinta sa te inabuse.

Pe de alta parte, daca o jumatate de ora de recital la metrou a fost de ajuns pentru a-i face pe romani sa se opreasca si sa asculte, poate solutia este coborarea artei inalte in strada. La indemana trecatorului grabit.

Ziare.com va invita la dezbatere. Recitalul lui Alexandru Tomescu la metrou ar trebui sa ramana doar un experiment sau sa devina o practica pentru promovarea culturii? In lipsa timpului liber, ce putem face pentru a ne apropia de inaltele arte?[/COLOR]
[COLOR=#800080]http://www.ziare.com/Cum_se_apropie_...si-724360.html[/COLOR]
__________________
[COLOR=green]"În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluționar..."
George Orwell[/COLOR]
Reply With Quote
  #473  
Vechi 25.04.2009, 07:59:15
silverstar's Avatar
silverstar silverstar is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.04.2006
Mesaje: 1.791
Implicit

[COLOR=green][SIZE=3]Povestea ochilor[/SIZE]

A fost odata o oarba care se ura pe ea insasi din cauza ca era oarba.
Ea ura pe toata lumea, cu exceptia prietenului ei iubitor.
El era intotdeauna gata sa o ajute.
Intr-o zi ea i-a spus lui:
"Daca as putea sa vad lumea, eu m-as casatori cutine!."
Intr-o zi cineva i-a donat o pereche de ochi. Cand bandajele au fost
luate jos, ea a putut sa vada totul, inclusiv pe prietenul ei.
El a intrebat-o: "Acuma ca tu poti vedea lumea, te casatoresti cumine?"
Fata s-a uitat la el si a vazut ca el este orb. Numai vazand ochii
lui inchisi a socat-o. Ea nu se astepta la asta. Gandul ca trebuie sa
se uite la ochii lui inchisi toata viata ei a facut-o sa-l refuze.
Prietenul ei a plecat si a doua zi i-a scris o nota spunand:
"Sa ai grija de ochii tai, draga mea, pentru ca inainte sa fie ai tai, au fost ai mei!"

Asa este si cu mintea omeneasca care lucreaza aproape intodeauna cand
starea noastra se schimba. Numai cativa dintre noi ne reamintim cum
viata noastra a fost inainte, si cine a fost alaturi de noi in cele
mai dureroase situatii.
[/COLOR]
[COLOR=green]Viata este un cadou!
[/COLOR]
[COLOR=green]Astazi, inainte sa spui cuiva un cuvant rau, gandeste-te la cineva
care nu poate sa vorbeasca.
[/COLOR]
[COLOR=green]Inainte sa spui ca mancarea nu este gustoasa, gandeste-te la cineva
care nu are ce sa manance.
[/COLOR]
[COLOR=green]Inainte sa judeci sotul sau sotia, gandeste-te la cineva care plange
la Dumnezeu pentru o companie.
[/COLOR]
[COLOR=green]Astazi, inainte sa te plangi de viata, gandeste-te la cineva care
a plecat de tanar de pe acest pamant.
[/COLOR]
[COLOR=green]Inainte sa te plangi de copii, gandeste-te la cineva care ar dori sa
aiba copii.
[/COLOR]
[COLOR=green]Inainte sa te plangi de cineva ca nu ti-a curatat casa sau nu a
maturat-o, gandeste-te la oamenii care traiesc pe strada.
[/COLOR]
[COLOR=green]Inainte sa te plangi de distanta parcursa cu masina, gandeste-te la
cineva care merge pe jos aceeasi distanta.
[/COLOR]
[COLOR=green]Si cand tu esti obosit si te plangi de serviciu, gandeste-te la
someri, la cei care ar dori sa aibă un loc de munca.
[/COLOR]
[COLOR=green]Inainte sa arati cu degetul si sa condamni pe cineva, adu-ti aminte ca
nimeni dintre noi nu este fara pacat si noi toti trebuie sa raspundem
in fata Facatorului nostru.
[/COLOR]
[COLOR=green]Si cand ganduri depresive te doboara, pune un zambet pe fata si
multumeste-i lui Dumnezeue ca esti in viata![/COLOR]
__________________
[COLOR=green]"În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluționar..."
George Orwell[/COLOR]
Reply With Quote
  #474  
Vechi 27.04.2009, 15:15:20
anita anita is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 28.06.2007
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.735
Implicit

[SIZE=4]O primire meritata[/SIZE]

[SIZE=2]
Un taran, om bun la suflet, avea obiceiul sa spuna tuturor: [/SIZE]

[SIZE=2]
- Vedeti cum e lumea asta ? Cei mari au de toate si sunt primiti oriunde cu mare pompa, in timp ce pe noi, cei simpli, nimeni nu ne baga in seama. Cum de este posibil asa ceva, cum de se poate una ca asta ? Vom ajunge noi pe lumea cealalta si vom vedea cum o fi si acolo ... [/SIZE]

[SIZE=2]
Azi asa, maine asa, pana cand, omul nostru a visat, intr-o noapte, ceva nemaipomenit: se facea ca murise si ajunsese la Poarta Raiului. Acolo - ce sa vezi - veselie multa, ingeri adunati sa-l intampline pe noul sosit, bucurie mare! Omului nu-i venea sa-si creada ochilor. Atatea pregatiri doar pentru el, un simplu crestin. Oricum, era fericit ca urma sa intre in rai, nici n-ar fi sperat si la o asemenea primire. Dar, cand sa intre pe poarta aceea minunata, inconjurat de tot acel alai, un inger se apropie de taranul nostru si ii spuse: [/SIZE]

[SIZE=2]
- Omule, nu poti intra pe aici, du-te ceva mai incolo si vei gasi o portita mai mica, pazita de un inger. Intra pe acolo si, mai tarziu, ne vom revedea in gradinile minunate ale Raiului. [/SIZE]

[SIZE=2]
- Atunci pentru cine sunt toate aceste pregatiri ? - a mai intrebat omul mirat. [/SIZE]

[SIZE=2]
- Ei, asteptam pe un boier care a murit odata cu tine si care, din clipa in clipa, trebuie sa ajunga aici. Pentru venirea lui este sarbatoare si ne pregatim sa-l intamplinam cum se cuvine. [/SIZE]

[SIZE=2]
- Bine, ingerule, dar cum se poate una ca asta ? Cat am trait in lume, am vazut nedreptati multe, dar si aici, cum de e cu putinta ? De ce el, fiindca este boier, trebuie primit cu atata fast ? Conteaza ca el are bogatii si eu nu ? [/SIZE]

[SIZE=2]
- Omule, pentru a te mantui nu conteaza ce ai avut - fie ca ai fost sarac, fie bogat - ci ceea ce ai facut cu tot ce Dumnezeu ti-a daruit. Daca ai fost sarac si ai stiut sa imparti si celorlalti din putinul de care ai avut parte, te vei mantui negresit. Daca ai fost bogat, cu atat mai mult ai fi putut darui cu drag celor mai necajiti decat tine. Fie ca esti sarac sau bogat, important este sa ramai om. [/SIZE]

[SIZE=2]
- Dar atunci, daca si eu si boierul vom intra in rai, pentru ce este venirea lui asa o sarbatoare ? [/SIZE]

[SIZE=2]
- Omule, crestini ca tine, vin aici in fiecare zi, cu miile si sunt bine primiti cu totii. Dar un boier de cand n-a mai ajuns si aici, in rai ... [/SIZE]


[SIZE=2]Sarac sau bogat, oricine poate fi bun si darnic, din atat cat are. Cel bogat, insa, cu atat mai mult ar trebui sa dea milostenie. Si fiecare din noi este bogat, in felul sau, caci oricand putem gasi pe cineva mai sarman decat noi, pe care sa il ajutam. Daca vom fi egoisti si zgarciti, ce folos vom avea ? Cine a vazut vreodata un om rau sau zgarcit care sa fie fericit ? [/SIZE]

[SIZE=2][/SIZE]

[SIZE=2]Esti bogat ? Foarte bine! Esti zgarcit ? Foarte rau! (...)

[/SIZE]
[SIZE=2]Nu bogatii vor fi osanditi, ci cei ce slujesc bogatiei. [/SIZE]
Reply With Quote
  #475  
Vechi 02.05.2009, 14:10:06
sia's Avatar
sia sia is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 25.11.2007
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 453
Implicit

Tot ce se poate sa mai fi fost postata acesta poveste ...dar nadajduiesc ca nu-i bai .. repetitia e mama invataturii .

FEREASTRA SUFLETULUI TAU



Am citit zilele acestea o poveste despre o familie care a primit de la o rudă în vârstă o casă într-un cartier foarte liniștit.
Înainte de a se muta mama, tatăl și fiica lor mergeau câteva ore în fiecare zi pentru a scoate din casă lucrurile vechi, pentru a face curățenie și a pregăti cât mai bine locuința.
În prima dimineață când au ajuns în casă fiica a observat, privind pe fereastră, o doamnă în vârstă care își întindea hainele abia spălate în balcon.
- Mama, privește ce haine murdare întinde vecina noastră în balcon! Până și eu știu să spăl mai bine decât ea! Poate ar trebui să merg s-o învăț cum se face! Sau poate să-i spun ce săpun să folosească…
Mama a privit la doamna în vârstă care își întindea rufele, a privit apoi la fiica ei și n-a spus niciun cuvânt.
Și așa, la fiecare două sau trei zile fiica repeta observațiile, în timp ce vecina își întindea rufele la soare.
Dupa vreo lună fiica a rămas surprinsă văzând că vecina sa întindea pe sârmă cearceafuri mult mai curate, așa că i-a spus mamei sale:
- Privește, a învățat să spele rufele, cu toate că n-am avut timp să trec pe la ea să-i spun cum se face!
Mama s-a uitat zâmbind la ea și i-a răspuns:
- Nu, astăzi am reușit să vin ceva mai devreme decât tine și am spălat geamurile casei noastre!
Și în viață se întâmplă de multe ori la fel… Totul depinde de cât de curată este fereastra sufletului nostru, cea prin care observăm faptele celorlalți.

Înainte de a critica, potrivit ar fi să ne uităm la noi înșine și să ne curățăm sufletul pentru a putea vedea clar ceea ce se întâmplă în jurul nostru. Atunci am reuși în sfârșit să vedem și curățenia sufletească a celorlalți, chiar dacă ei nu sunt niciodată perfecți…
Fie că “afară” este ploaie, vânt sau soare… eu mă străduiesc în fiecare zi, atât cât îmi stă în puteri, să-mi păstrez curată fereastra sufletului. Și fără îndoială… azi te văd mult mai bine decât ieri!
O zi fericită, în care să intre cât mai multă lumină prin fereastra ta!


Sursa [COLOR=#005bb7]www.damaideparte.ro[/COLOR]
__________________
Slava Lui Dumnezeu pentru toate !
Reply With Quote
  #476  
Vechi 02.05.2009, 14:33:23
sia's Avatar
sia sia is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 25.11.2007
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 453
Implicit

[COLOR=purple]PESCARUL SI STELELE DE MARE[/COLOR]



Foto: 0range County Girl @ Flickr
La apusul soarelui, un domn se plimba pe o plaja. Putin câte putin incepu sa distinga profilul unei persoane, indepartate. Ajuns mai aproape vazu ca omul, un pescar al locului, se apleca pentru a aduna ceva, ce apoi arunca in apa.
Neobosit lansa in mare ceea ce aduna, cu bratele pline.
Apropiindu-se mai mult, domnul intelese ca pescarul aduna stele de mare pe care valurile le-au depozitat pe plaja; una câte una le arunca in apa.
Putin incurcat se apropie si intreba pe pescar:
„Prietene, pot sa stiu ce faci?”
Pescarul ii raspunse:
„Reasez aceste stele in ocean. Din cauza retragerii apei s-au impotmolit pe plaja. Daca nu le arunc in apa, in putin timp aceste creaturi sarace vor muri .
„Inteleg! – replica domnul – Dar stelele impotmolite pe plaja sunt milioane. Nu poti pretinde de a le salva pe toate! Si, probabil, acelasi fenomen se produce pe sute de plaje de-a lungul coastei. Nu-ti dai seama ca munca ta este practic inutila? Nu vei schimba nimic”.
Pescarul surase, se inchina, lua o alta stea, o arunca in mare si zise:
„Se va schimba totul, pentru aceasta creatura mica”.


[COLOR=purple]Un gest de iubire autentica nu este niciodata inutil. Mai ales daca devine pretios pentru cineva, sau cel putin va face sa se nasca ulterioare gesturi de iubire.[/COLOR]
(de don Ezio Del Favero)
__________________
Slava Lui Dumnezeu pentru toate !
Reply With Quote
  #477  
Vechi 10.06.2009, 12:43:24
pictez_pe_cer pictez_pe_cer is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 31.05.2009
Locație: Piatra Neamt
Religia: Ortodox
Mesaje: 4
Implicit

Frumusetea inimii
Intr-o zi,un tanar s-a oprit in centrul unui mare oras si a inceput sa le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din imprejurimi.Nu dupa multa vreme,in jurl lui s-a strans o multime de oameni si toti ii admirau inima care era intr-adevar perfecta,nu vedeai pe inima lui nici un semn,nici o fisura.Da,toti au cazut de acord ca era cea mai frmoasa inima pe care au vazut-o vreodata.Tanarul era foarte mandru de inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea.Cand deodata,de multime s-a apropiat un batran.Cu glasul linistit,el a rostit ca pentru sine :
- Si totusi,perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea inimii mele….
Oamenii din multimea stransa in jurul tanarului au inceput sa-si intoarca privirile spre inima batranelului.Pana si tanarul a fost curios sa vada inima ce indraznea sa se compare cu imima lui.Era o inima puternica,ale carei batai ritmate se auzeau pana departe.Dar era plina de cicatrice,avea locuri unde bucati din ea fusesera inlocuite cu altele care nu se potriveau chiar intrutotul,liniile de unire dintre bucatile straine si inima batranului fiind sinuoase,chiar colturoase pe alocuri.Ba mai mult,din loc in loc lipseau bucati intregi din inima concurenta-rani larg deschise inca sangerande. »Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa ? « isi sopteau uimiti oamenii.Tanarul,dupa ce examinase atent inima batranului,si-a ridicat privirea i-a spus razand »Cred ca glumesti,mosnege!Privesc la inima mea :este perfecta !Pe cand a ta este toata o rana,numai lacrimi si durere… ». «Da,a spus bland batranelul,inima ta arata perfect,dar nu mi-as schimba nicidata inima cu inima ta.Vezi tu,fiecare cicatrice de pe inima mea reprezinta o persoana careia i-am daruit dragosrea,dragostea mea ;rup o bucata din inima mea si i-o dau omului de langa mine,care adesea imi da in schimb o bucata din inima lui,ce se potriveste in locul ramas gol in inima mea.Dar,pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru,raman margini colturoase,pe care eu le pretuiesc nespus de mult deoarece imi amintesc de dragostea pe care am impartit-o cu cel de langa mine.Uneori am daruit bucati din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic in schimb,nici macar o bucatica din inima lor.Acestea sunt ranile deschise din inima mea,gaurile negre-a-i iubi pe cei din jurul tau implica intotdeauna un oarecare risc.Intelegi acum,dragul meu,care este adevarata frumusete a inimii ? »a incheiat cu glas domol si zambet cald batranelul.
Tanarul a ramas tacut deoparte,cu obrazul scaldat in lacrimi.S-a apropiat apoi timid de batranel,a rupt o bucata din inima lui perfecta si i-a intins-o cu maini tremurande.Batrnul i-a primit bucata pe care a pus-o in inima lui.A rupt apoi o bucata din inima brazdata de cicatrici si a pus-o in rana proaspata de pe inima tanarului.Se potrivea,dar nu perfect,pentru ca marginile erau cam colturoase.
Tanarul si-a privit inima,care nu mai era perfecta,dar care acum era mai frumoasa ca niciodata,fiindca in inima candva perfecta pulsa de-acum dragostea din inima batranului.Cei doi s-au imbratisat,si-au zambit si au pornit inpreuna la drum.
Cat de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu inima intreaga in piept !O inima perfecta,dar lipsita de frumusete…
Multumesc ca,intr-un fel sau altul,esti parte din viata mea si tii inima mea vie,dandu-i putere sa iubeasca chiar daca uneori doare
Reply With Quote
  #478  
Vechi 16.06.2009, 16:29:16
sia's Avatar
sia sia is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 25.11.2007
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 453
Implicit Lacrima pocaintei

In ce priveste cainta am sa va spun o istorioara: cand au cazut ingerii din cer, un inger n-a fost cu Lucifer, dar nu a fost nici cu ingerii care au ramas buni. Lucifer a fost trimis in iad cu ceata lui, iar ingerul acesta a ramas neutru. Dupa ce s-a facut aceasta alegere, cu forta si cu viteza divina, el si-a dat seama ca a gresit, dar cerurile s-au inchis si el a ramas pe afara; si s-a rugat sa-l primeasca, si nu l-a primit in cer, dar Dumnezeu i-a pus o conditie: "Sa-mi aduci ce-i mai scump pe pamant!" - ingerii erau cazuti inainte de crearea omului, dar treceau miile de ani si el ar fi ramas tot pe afara, asa incat avea o bucurie, ca totusi are o sansa.

Si s-a pogorat in adancurile oceanelor si a adus el mai scump margaritar. Nici nu s-a uitat la el Cerul. Nu l-a primit. - Dar, cand lupti duhovniceste si nu castigi, ai castigat necastigarea: faptul ca tu stii ca nu ai castigat, deja esti castigat! Deci, esti deasupra luptei.

Cand a vazut ca nu l-a primit Cerul, s-a desteptat ingerul: "Stai! Lui Dumnezeu nu-i trebuie lucruri materiale!"

La un rau doi copii se scaldau si, in joaca lor, unul a cazut si era sa se inece, iar celalalt a sarit sa-l salveze - s-au inecat amandoi. Si ingerul a luat inima copilului salvator si s-a suit cu ea la cer. Si Cerul nu s-a deschis! - Vezi cat de invatat era ingerul acum?

Mergand el prin lume a vazut intr-o padure un batran care-si plangea pacatele langa un copac. Dar ingerul ii vedea lacrimile ca de foc. Si a luat o lacrima din aceea si a fugit cu ea la cer. Dumnezeu l-a primit imediat! - Cel mai scump lucru de pe pamant este lacrima pocaintei!


Parintele Arsenie Papacioc
__________________
Slava Lui Dumnezeu pentru toate !
Reply With Quote
  #479  
Vechi 13.07.2009, 12:58:53
pictez_pe_cer pictez_pe_cer is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 31.05.2009
Locație: Piatra Neamt
Religia: Ortodox
Mesaje: 4
Implicit

În timpuri de mult uitate, trăia un rege care conducea o țară prosperă.

Într-una din zile, acesta s-a dus să viziteze unul dintre cele mai îndepărtate colțuri ale regatului său. Când s-a întors la palat a început să se plângă de cât de tare îl dureau picioarele întrucât a fost prima datã când a străbătut o cale atât de lungã iar drumul a fost stâncos și dificil.

Prin urmare s-a decis să ia măsuri. A poruncit oamenilor săi să acopere fiecare drum din întreg regatul cu piele. În mod cert va fi nevoie de mii de piei de vite și va costa o uriașă sumă de bani.

Unul dintre slujitorii săi înțelepți a cutezat însă să-i spună regelui: “Măria ta, de ce să cheltuiți fără folos atâția bani. Mai bine porunciți să vă taie o bucată mai mică de piele cu care să vă acoperiți picioarele”.

Regele a fost mai întâi surprins, dar într-un final a acceptat să-și facă lui “încălțări” cu care să poată străbate toate drumurile grele ale regatului.

Morala:
Nu mai aștepta ca lumea să se schimbe așa încât să îți fie ție mai ușor, mai bine. Întoarce-ți privirea către tine, investește în tine. Drumul în viațã nu a fost și nici nu va fi vreodată facil. Dar dacă te “dotezi” corespunzător îi vei putea face față cu succes.
Reply With Quote
  #480  
Vechi 13.07.2009, 14:11:57
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.978
Implicit

Citat:
În prealabil postat de pictez_pe_cer Vezi mesajul
În timpuri de mult uitate, trăia un rege care conducea o țară prosperă.

Într-una din zile, acesta s-a dus să viziteze unul dintre cele mai îndepărtate colțuri ale regatului său. Când s-a întors la palat a început să se plângă de cât de tare îl dureau picioarele întrucât a fost prima datã când a străbătut o cale atât de lungã iar drumul a fost stâncos și dificil.

Prin urmare s-a decis să ia măsuri. A poruncit oamenilor săi să acopere fiecare drum din întreg regatul cu piele. În mod cert va fi nevoie de mii de piei de vite și va costa o uriașă sumă de bani.

Unul dintre slujitorii săi înțelepți a cutezat însă să-i spună regelui: “Măria ta, de ce să cheltuiți fără folos atâția bani. Mai bine porunciți să vă taie o bucată mai mică de piele cu care să vă acoperiți picioarele”.

Regele a fost mai întâi surprins, dar într-un final a acceptat să-și facă lui “încălțări” cu care să poată străbate toate drumurile grele ale regatului.

Morala:
Nu mai aștepta ca lumea să se schimbe așa încât să îți fie ție mai ușor, mai bine. Întoarce-ți privirea către tine, investește în tine. Drumul în viațã nu a fost și nici nu va fi vreodată facil. Dar dacă te “dotezi” corespunzător îi vei putea face față cu succes.
Adevărat !
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Istorii cu talc cristiboss56 Pocainta 1249 10.05.2020 22:21:52
Povesti de divort costel Nunta 61 18.08.2011 14:47:22
Despre rugaciunea continua ( o povestioara cu tâlc ) cristiboss56 Rugaciuni 10 25.10.2010 23:21:27
Violonistul - o poveste cu talc costel Generalitati 2 25.09.2009 15:35:42
Povesti (1) silverstar Generalitati 6 09.01.2007 23:11:55