Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Morala Crestina
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1921  
Vechi 17.01.2013, 21:07:39
stefan florin's Avatar
stefan florin stefan florin is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 09.02.2011
Religia: Ortodox
Mesaje: 4.834
Implicit

Citat:
În prealabil postat de ovidiu b. Vezi mesajul
Teodosie,

Trecând peste faptul că ai cam dat-o în bară, în final tot la rugăciune ajungem. Cum ne rupem noi cerebral de ispită? Nu prin rugăciune, post (printr-o nevoință)? Nimic ce nu e construit pe Adevăr, nu va dăinui, căci Hristos este învierea și viața veșnică, Hristos este Adevărul, iar ce este în afara Adevărului este minciună.
aici sunt de acod cu tine...cred ca pentru prima oara
Reply With Quote
  #1922  
Vechi 17.01.2013, 21:45:18
ovidiu b.
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de stefan florin Vezi mesajul
aici sunt de acod cu tine...cred ca pentru prima oara
Toate au un început.
Reply With Quote
  #1923  
Vechi 17.01.2013, 22:18:55
Gracchus's Avatar
Gracchus Gracchus is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.04.2011
Locație: Galati
Religia: Ortodox
Mesaje: 119
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Teodosie Vezi mesajul
De exemplu dupa ce ne rupem muschii la sala ei sunt ocupati cu repararea lor si nu mai simtim ca ne chinuie "instinctul primar''.Asta si alte activitati sunt "conversia" si "sublimarea" de care s-a vorbit mai sus.
Poti sa faci tu ce vrei la sala, dar atunci cand apare dorinta si e foarte puternica, nu mai simti nici durere nici nimic ci vrei doar sa treci cat mai repede la "treaba".
Dar atunci poate ajuta rugaciunea...
__________________
”Ființele raționale au fost înzestrate de Dumnezeu cu liberul arbitru, astfel încât nu suferă nici un fel de constrângeri în a se mișca după bunul lor plac în plan spiritual și în sfera moralității. Atât îngerii cât și oamenii înclină spre bine sau spre rău ca rezultat al unei dispoziții și decizii strict personale. Această libertate a lor este cel mai mare dar pe care l-au primit de la Dumnezeu.”
Reply With Quote
  #1924  
Vechi 18.01.2013, 01:15:05
cezar_ioan cezar_ioan is offline
Banned
 
Data înregistrării: 16.11.2012
Locație: Benidorm, Hotel Bali
Mesaje: 1.946
Implicit

Citat:
În prealabil postat de adam000 Vezi mesajul
Eu ma refeream la intentionalitate, nu la departarea de Dumnezeu.

Dpdv al departarii, fie ca e vorba de razvratire, fie de dezinteres, tot departare este (asa cum spui si tu - sint stari in care nu esti cu Dumnezeu). Esti deja cazut, indiferent ca te afli in dezinteres sau razvratire.

Insa dpdv al intentionalitatii, ma intreb insa daca nu cumva dezinteresul (abaterea/fugirea atentiei spre altceva - de ex spre o patima, spre ceva ce produce placere imediata, etc) are totusi o nuanta de "fara de voie" (lipsa unei intentionalitati rele/contrare fata de Dumnezeu sau chiar intentionalitate buna, spre Dumnezeu dublata de neputiinta neconstientizata), in timp ce razvratirea sugereaza o intentie potrivnica Lui Dumnezeu, o nuanta de "na, ca eu fac pe dos!" (desi si in aceasta priviinta poate fi razvratirea inconstienta si nu neaparat rau intentionata a unui copil, sau razvratirea f rau intentionata si constienta a unui adult)
Sunt de acord ca putem sesiza o serie de nuante distinctive intre cele doua ipostaze, daca facem o analiza detaliata, psihologica. Sunt diferente de grad, daca voim.
Totusi, cum am subliniat deja deseori, psihologia ramane cam pe langa drum cand e vorba de miezul celor duhovnicesti: cu sau fara intentie, pacatul tot pacat ramane. Ca am vrut-o sau ca n-am bagat de seama (distinctie psihologica), se intampla ca tot afara de Duhul , de Imparatie ma aflu... Psihologic poate fi o distinctie colosala, duhovniceste diferenta imi pare cvasi-nula.
In acest caz, la ce bun toata distinctia? Poate doar ca scuza... (vai!)

Omeneste e de inteles diferenta, desigur. Totusi, precum cred, ceea ce ramane decisiv pentru fiintarea noastra este starea inimii si orientarea profunda a mintii: cu Dumnezeu sau fara. Iar aceasta ultima ipostaza eu o consider caz particular al razvratirii. Din clipa cand am primit Botezul si am auzit de Hristos nu mai am intelegere pentru "uitarea" Domnului. Pot fi scuzat ca am lasat deschisa usa la frigider si ca s-a scurs apa pe gresie de a umplut tot holul. Dar ca am uitat de Dumnezeu, ce sa fie oare decat autosabotare adinca a inimii si intoarcere cu spatele (mintii) la Domnul? Cum sa uite omul de El? Afara doar de cazul cand a fost cu totul intors catre altcineva, catre lumescul pamantului trecator.
Iar asta nu-i decat refuz, orice s-ar zice. Iar refuzul Dragostei lui Dumnezeu eu o consider razvratire. A refuza pe Dumnezeu (din neatentie sau alte preocupari captivante?) este act suicidar absolut. Zvarlire de la sine cadere in viata si moarte, zvarlire din Viata Vesnica. (si nu-i acest refuz razvratire, cata vreme Domnul ne vrea vii, in veci, in Imparatia Lui?)

Cred ca aici ne poticnim noi, in general, in consideratiunile despre starea noastra cazuta: o tot dam psihologiceste cu argumente care tin de relatia de la persoana la persoana dar care nu au aceeasi relevanta in relatia Persoanei divine cu persoana umana... Confundam planurile, operind reductionist intr-un plan cu elemente care tin de alt plan.
Intr-un fel, se pare ca ne inchipuim pe Domnul mult-prea-om... Il tragem cu mintea noastra spre conditia noastra. Or, El ne trage in Sus, catre si in El, spre/in Vesnicia Lui. Noi vrem cu El o relatie de-a noastra, interpersonala, El ne ofera o Alta Relatie, mijlocita, sfintita, plinita de El. Noi vrem ca El sa fie de-al nostru, Voia Lui ne doreste de-ai Lui (fii ai Imparatiei). Noi Il tragem in timp, EL ne voieste in Vesnicie, inca din lucrarea noastra in timp.
Cand suntem remorcati de har, de pilda cand avem strafulgerarea ticalosiei si nimicniciei noastre in raport cu El, toate aceste consideratii mangaietoare lumeste (bune pentru confortul nostru psihologic) dispar cu desavarsire. Constiinta pacatului este uneori atat de crunta pentru omul care suntem, incat, daca nu ar fi Mila Lui sa ne tina, probabil ca ne-am pierde cu totul de groaza in fata evidentei starii noastre.

Uite un scenariu cosmaresc pentru mine (care ilustreaza o pozitie razvratita, o ruptura totala de Dumnezeu, o cadere in psihologia si justitia omeneasca, un caz strigator al impietririi si mandriei): Doamne, intelege-ma Te rog, eu nu am fost un razvratit, dupa cum bine stii. Nu Te-am dezaprobat, hulit, nu m-am opus intentionat Voii Tale. Eu doar am fost un pic cam ocupat, preocupat cu diverse treburi importante. In fine, cam neglijent am fost, am avut anumite treburi de facut, am cam fost luat de probleme, de griji, de niscaiva pasiuni, de cateva nevinovate iubiri, de oarecari treburi cu sanatatea, politica, banii... Nu am avut interes pentru toate ale Tale ci, intelege-ma Te rog, om fiind eu am avut interes pentru toate ale mele, cele omenesti. Ca de eram pom, as fi avut desigur (logic, nu?) interes pentru cele arboricesti...
E drept ca in vremea asta de nevinovat dezinteres fata de Tine si de Grija Ta pentru noi, eu m-am bagat in alte "echipe" si "tovarasii", mi-am cam vazut de toate ale mele, ale carnii/trupului, in fond. Dar ce puteam face? Sunt atatea atractii, seductii si presiuni pe lumea asta, vremurile sunt grele, sunt si bolnavior si cam singurel si cam nelinistit si iata, ma cam apropii de batranete... Unii au multe, unii sunt asa si pe dincolo... iar eu nimica.
Si apoi, cam cu ce Ti-am gresit eu? Ca doar nu am omorat pe nimeni... Eu chiar si gazele si paianjenii le feresc de moarte... Ba, uneori chiar si pe oameni ii feresc de rele...
Asa incat, vezi bine Doamne, am o singura mica vina: am fost doar dezinteresat de Tine si de Voia Ta Izbavitoare de boala si moartea din noi... Doar atat, sper ca ma intelegi...

Cam la asta s-ar rezuma, daca dam apa la moara justificarilor si altor demersuri de autosabotare, toata "nevinovatia" lipsei de interes a omului fata de Mana intinsa de Dumnezeu. (Si, vai, adeseori nu-i prea departe de starea fiintarii mele, vai!)

Concluzia mea: razvratirea omului fata de Domnul nu se incurca in criteriul psihologic si juridic al intentionalitatii. Pacatul ramane pacat, moartea ramane moarte.
Domnul sa ne ocroteasca!
Domnul sa ne ajute sa ne eliberam de lacomie: de lacomia de avere, de placere, de putere si de alte lacomii care ne tin captivi in petrecerea noastra egoista, trupeasca.

Last edited by cezar_ioan; 18.01.2013 at 01:28:10.
Reply With Quote
  #1925  
Vechi 18.01.2013, 02:53:34
Teodosie Teodosie is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 21.09.2012
Locație: Timisoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 153
Implicit

Da prin rugaciune ne rupem de gandurile ispititoare.Cum gandurile sunt produse in cap de scoarta cerebrala iata cum ne rupem "cerebral" . Cred ca e o neintelegere de exprimare.
In ce priveste afirmatiile tale despre Hristos Amin
Reply With Quote
  #1926  
Vechi 18.01.2013, 04:16:03
cezar_ioan cezar_ioan is offline
Banned
 
Data înregistrării: 16.11.2012
Locație: Benidorm, Hotel Bali
Mesaje: 1.946
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Teodosie Vezi mesajul
Da prin rugaciune ne rupem de gandurile ispititoare.Cum gandurile sunt produse in cap de scoarta cerebrala iata cum ne rupem "cerebral" . Cred ca e o neintelegere de exprimare.
In ce priveste afirmatiile tale despre Hristos Amin
De imi e ingaduit sa atrag atentia: nu toate gandurile sunt produse in cap de scoarta cerebrala.
Aceasta ne invata mai intai fiziologia sistemului nervos central, apoi neuropsihologia si alte stiinte de granita care studiaza mintea omului.
Apoi, psihologia atrage mereu atentia ca mintea constienta are gandurile ei, iar inconstientul (personal si colectiv) pe ale lui... (s-a spus candva in psihologie si ca "inima" are ratiunile ei...:))

Ne invata Parintii ca gandurile vin si din tainitele inimii duhovnicesti, care nu e localizata in scoarta cerebrala...
Si inca, aflam tot de la Parinti, pe indelete, ca primim ganduri straine si de la vrajmasul. Dar in experienta noastra subiectiva noi credem adeseori, din pacate, ca aceste ganduri sunt ale noastre (neavind noi darul deosebirii / trezvia). Asa-i tot inselatul: crede ca gandul e al lui cand, de fapt, are de-a face cu o sageata straina care il inteapa "pe dinlauntru", insinuindu-se in intimitatea subiectiva ca un sarpe, sosind din "vazduhuri", ca duh (gand, simtire, dispozitie sufleteasca, stare, imagine etc.). Dar nu cunoastem asta, noi cei usor de inselat/ispitit...

Iar rugaciunea nu e o afacere cerebrala. Nu doar cerebrala. Din motivele expuse mai sus, mai intai. Apoi deoarece, pe masura ce rugaciunea e mai curata, mai spalata de lacrimile caintei si insotita de post si spovedanie, precum si de alte fapte crestinesti, rugaciunea e tot mai putin a nevoitorului si tot mai mult a Duhului. Pana cand Duhul Insusi se roaga in om, in cel ce s-a invrednicit sa devina "vas ales" al Domnului, prin lucrarea despatimirii/sfintirii.

Vedeti asadar, frate, ca sunt mari diferente (cum incercam sa spun si catre adam000) intre modul cum intelegem lucrurile in stiintele lumesti despre om, comparativ cu abordarea bisericeasca (in duhul Sfintei Traditii a Bisericii).

Sa nu le amestecam, asadar, ci sa cautam la deslusire si buna intelegere, cu harul lui Dumnezeu! AMIN+
Reply With Quote
  #1927  
Vechi 18.01.2013, 13:37:05
MishuH MishuH is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 15.01.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 9
Implicit Doamne ajuta-mi ...

Poate ca in unele puncte repet sau spun cu alte cuvinte si ceea ce au mai spus alte persoane... in fine , spuneau oamenii de stiinta si nu ma straduiesc sa-i tin minte pe nici unul, ca centru placerilor sexuale este situat undeva in creier.
Trebuie sa fac "vocalizata" o observatie: daca privim la filme sexi(sa nu zic porno), sau la imagini atzatzatoare spre pofte trupesti, nu e bine chiar daca vom cauta sa inlaturam tensiunea sexuala cu pastile sau nu stiu ce fel de inhibitori senzuali. Ei bine... , aia cu pastilele trebuia facuta inainte de toate , cand ne stim prea aplecati spre senzualism pentru a diminua din timp aceste inclinatii si a le potoli la vreme pentru cei care sufera de hiperexcitabilitate. "Trag" un semnal de alarma spre tendinta moderna si libera in care s-a apus ca daca ne refuza femeia , "am dreptul" sa privesc si "eu un film senzual". Va spun ... ca dupa ce l-am privit e deja prea tarziu!!!!! Tensiunea s-a acumulat la nivelul organelor care sunt excitate si nu se poate converti in nimic bun decat spre eliberarea placerii.
Parintele Cleopa vorbea despre post si rugaciune , metanii pentru "inmuierea calului" . Da ... exact "calul" poate fi inmuiat doar din timp, daca a ajuns sa fie salbatec si nebun ne calca in copite si ne sfarma!!! si la propriu calul ca animal(cei care au avut cai stiu asta, de aceea si potrivita asemanare a parintelui Cleopa a calului cu corpul doritor de placeri), si la figurat -trupul neinfranat ne destrama viata si o face dezordonata si decazuta in noi. Comvertirea reala a energiei sexuale deja acumulata spre placere in altceva mai folositor nu exista !!!!.
Psihologii spun clar ca refularea dorintei sexuale aduce mari necazuri gandirii rationale ducand in special spre obsesii bolnave si psihotice. Da , total de acord in cazul cand AM LASAT-O SA SE ACUMULEZE iar abia acum , ce sa spun ..., vreau brusc sa o opresc. Trag un semnal de alarma celor care suntem "amatori" de filmulete si imagini provocatoare dragii mei frati si surori crestine: Sa Nu Ne Jucam Cu Focul!!!! De la vizionarea filmelor cu pronuntat caracter sexual si pana la psihoze si obsedare sexuala nu mai e decat un pas : REFULAREA PLACERII.
In momentul cand eu am cazut de acord in gand , am privit si primit in inima placerea, imaginativ am facut deja ceva, ea(placerea) face parte din mine si sunt una cu pacatul in interior, mai "trebuie" doar sa-l faptuiesc. Refularea placerii unei tensiuni foarte acute sexuale(mai ales daca obisnuiesc sa repet "experimentul") duce la mari perturbari comportamentale , iar cea mai urata boala psihica este dedublarea, dubla identitate, omul se identidica temporal in doua persoane diferite in care : una este acel "eu" care pare normal si stabil, aparent echilibrat , si... in acel "ba eu"(ba EU sunt acela) care actioneaza tot "liber" dar nu mai poate face binele, nu-l concepe ca existent si aceasta identitate e foarte intunecata si pornita spre rautati extreme. Trecerea de la o identitate la alta neputand fi anticipata nici de cele mai bune sisteme de observatie.

Vestitul Jung vorbea de placere sexuala si la prunci ca se manifesta in placerea de a suge pieptul mamei, ....pare exagerat si nu cred .... . Gasim totusi la Sfintii Parinti termenul de "miscare prunceasca" ... DA .... surprinzator sfintii parinti par sa sustina teoria lui Karl Jung - vestitul psiholog(FOARTE SURPRIZATOR!!!) Si aici trebuie sa delimitam un pic notiunile fiecarora in parte:
1) Jung se refera la placere sexuala(poate -completa) reflectata intr-un instinct infantil de hranire normala (pentru asta el ajunge la punctul 2 de fapt ..3, 4, 10, 100000 cu minus)
2) Sfintii parinti se refera la controlabila "aplecare" spre placeri si nu la exercitarea acesteia .( pentru asta ajunge la punctul 1 , 100000 cu +)
... O concluzie simpla la toate aceste notiuni complicate : Inclinarea spre placere(si mai rau e spre pacat) o avem din anii cand ni se dezvolta , complet sau aproape complet, aceste functii pe care trebuie sa le stapanim.
fratilor ... trebuie nu ca fundul sa conduca capul(pe care trbuie sa-l avem pe umeri) ci invers, a fi barbat inseamna a sti in primul rand sa ne conducem. Nu odata in istorie unele femei s-au aratat mai barbatoase decat sotii lor...
Da , barbatia ortodoxa e de fapt Iisus Hristos principiul ortodox suprem care trebuie lasat de fiecare din noi sa conduca trupul.

Last edited by MishuH; 18.01.2013 at 14:24:54.
Reply With Quote
  #1928  
Vechi 18.01.2013, 14:52:26
MishuH MishuH is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 15.01.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 9
Implicit Doamne iarta-ma ...

Citat:
În prealabil postat de MishuH Vezi mesajul
Poate ca in unele puncte repet sau spun cu alte cuvinte si ceea ce au mai spus alte persoane... in fine , spuneau oamenii de stiinta si nu ma straduiesc sa-i tin minte pe nici unul, ca centru placerilor sexuale este situat undeva in creier.
Trebuie sa fac "vocalizata" o observatie: daca privim la filme sexi(sa nu zic porno), sau la imagini atzatzatoare spre pofte trupesti, nu e bine chiar daca vom cauta sa inlaturam tensiunea sexuala cu pastile sau nu stiu ce fel de inhibitori senzuali. Ei bine... , aia cu pastilele trebuia facuta inainte de toate , cand ne stim prea aplecati spre senzualism pentru a diminua din timp aceste inclinatii si a le potoli la vreme pentru cei care sufera de hiperexcitabilitate. "Trag" un semnal de alarma spre tendinta moderna si libera in care s-a apus ca daca ne refuza femeia , "am dreptul" sa privesc si "eu un film senzual". Va spun ... ca dupa ce l-am privit e deja prea tarziu!!!!! Tensiunea s-a acumulat la nivelul organelor care sunt excitate si nu se poate converti in nimic bun decat spre eliberarea placerii.
Parintele Cleopa vorbea despre post si rugaciune , metanii pentru "inmuierea calului" . Da ... exact "calul" poate fi inmuiat doar din timp, daca a ajuns sa fie salbatec si nebun ne calca in copite si ne sfarma!!! si la propriu calul ca animal(cei care au avut cai stiu asta, de aceea si potrivita asemanare a parintelui Cleopa a calului cu corpul doritor de placeri), si la figurat -trupul neinfranat ne destrama viata si o face dezordonata si decazuta in noi. Comvertirea reala a energiei sexuale deja acumulata spre placere in altceva mai folositor nu exista !!!!.
Psihologii spun clar ca refularea dorintei sexuale aduce mari necazuri gandirii rationale ducand in special spre obsesii bolnave si psihotice. Da , total de acord in cazul cand AM LASAT-O SA SE ACUMULEZE iar abia acum , ce sa spun ..., vreau brusc sa o opresc. Trag un semnal de alarma celor care suntem "amatori" de filmulete si imagini provocatoare dragii mei frati si surori crestine: Sa Nu Ne Jucam Cu Focul!!!! De la vizionarea filmelor cu pronuntat caracter sexual si pana la psihoze si obsedare sexuala nu mai e decat un pas : REFULAREA PLACERII.
In momentul cand eu am cazut de acord in gand , am privit si primit in inima placerea, imaginativ am facut deja ceva, ea(placerea) face parte din mine si sunt una cu pacatul in interior, mai "trebuie" doar sa-l faptuiesc. Refularea placerii unei tensiuni foarte acute sexuale(mai ales daca obisnuiesc sa repet "experimentul") duce la mari perturbari comportamentale , iar cea mai urata boala psihica este dedublarea, dubla identitate, omul se identidica temporal in doua persoane diferite in care : una este acel "eu" care pare normal si stabil, aparent echilibrat , si... in acel "ba eu"(ba EU sunt acela) care actioneaza tot "liber" dar nu mai poate face binele, nu-l concepe ca existent si aceasta identitate e foarte intunecata si pornita spre rautati extreme. Trecerea de la o identitate la alta neputand fi anticipata nici de cele mai bune sisteme de observatie.

Vestitul Jung vorbea de placere sexuala si la prunci ca se manifesta in placerea de a suge pieptul mamei, ....pare exagerat si nu cred .... . Gasim totusi la Sfintii Parinti termenul de "miscare prunceasca" ... DA .... surprinzator sfintii parinti par sa sustina teoria lui Karl Jung - vestitul psiholog(FOARTE SURPRIZATOR!!!) Si aici trebuie sa delimitam un pic notiunile fiecarora in parte:
1) Jung se refera la placere sexuala(poate -completa) reflectata intr-un instinct infantil de hranire normala (pentru asta el ajunge la punctul 2 de fapt ..3, 4, 10, 100000 cu minus)
2) Sfintii parinti se refera la controlabila "aplecare" spre placeri si nu la exercitarea acesteia .( pentru asta ajunge la punctul 1 , 100000 cu +)
... O concluzie simpla la toate aceste notiuni complicate : Inclinarea spre placere(si mai rau e spre pacat) o avem din anii cand ni se dezvolta , complet sau aproape complet, aceste functii pe care trebuie sa le stapanim.
fratilor ... trebuie nu ca fundul sa conduca capul(pe care trbuie sa-l avem pe umeri) ci invers, a fi barbat inseamna a sti in primul rand sa ne conducem. Nu odata in istorie unele femei s-au aratat mai barbatoase decat sotii lor...
Da , barbatia ortodoxa e de fapt Iisus Hristos principiul ortodox suprem care trebuie lasat de fiecare din noi sa conduca trupul.
De obicei la un film mai consumam "un" pahar de vin, un pahar de pepsi-cola, o cafea ... toate acestea sunt excitante nervoase care accelereaza starea si amplifica mai mult fenomenul . Chiar si consumarea simplei ape acidulate, sau berea fara alcool au ca final tot excitarea nervoasa a creierului. Evident nu ca: vinul cu apa minerala, sau cafeaua ,sau si mai rau pepsi cu ness!!!...... sa nu mai zic de doze de energizant.

Pentru studenti, de obicei se pregatesc pentru examene si stau noptile si invatza saracii de ei (de noi toti. pe ei in special ii compatimesc)pentru ca ori asa permit conditiile, ori asa sunt ei mai eficienti . Pentru asta trebuie sa consume coca-cola cu nes, energizante care mai de care mai tari , amestecuri dintr-astea "explozibile" , pentru unii cu inima slaba chiar fatale.... Ei "mititelul" student dupa o pauza de invatare dupa maxim 2 ore de concentrare absurda si memorare nebuneasca a unor notiuni care dupa examene sau chiar mai devreme se vor sterge cu o viteza de 3 ori mai mare de cat de rapid au fost retinute ; ei studentul dupa 2 sau max. 3 h de invatare(desi se spune ca dupa aprox. 40-50 min se ia o pauza de 5-10 min) dupa ce a si consumat energizante de te doare capul numai auzind de ele , vrea si el sa se uite la ceva "frumos" si nimereste prin calculator sau pe net clipuri sau filme senzuale(poate porno) ... ajungem si ne miram de ce un student de prin Iasi abia cazat la o oarecare gazda a fost gasit mort cu capul pe tastatura in urma unui infarct sau accident cerebral(la 19-20 de ani !!!!! si nu la 70-80 )

Last edited by MishuH; 18.01.2013 at 14:57:06.
Reply With Quote
  #1929  
Vechi 18.01.2013, 15:44:38
ovidiu b.
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Ești cumva obsedat de privit la "filmulețe"?
Reply With Quote
  #1930  
Vechi 18.01.2013, 17:16:11
vsovivivi vsovivivi is offline
Banned
 
Data înregistrării: 27.08.2012
Locație: Insectharul creștin ortodox israelit
Religia: Ortodox
Mesaje: 549
Implicit

Citat:
În prealabil postat de andreicosmovici Vezi mesajul
Va salut,

As dori sa pun o intrebare simpla, din registrul vietii practice de familie. Cu tot respectul pentru toata lumea, precizez ca doresc sa ma adresez exclusiv celor care practica abstinenta sexuala ortodoxa autentica, respectiv: relatii sexuale doar cand doresti sa ai copii (evident, doar in perioadele permise), iar in rest - abstinenta totala. Repet: sunt intr-o faza in care NU ma ajuta teoretizari, ci am nevoie de marturii, DOAR de la persoanele care practica abstinenta sexuala ortodoxa autentica și in mod continuu (retineti cele doua "conditii", pentru ca discutia sa merite sa aiba loc, iar interventiile sa fie incarcate cu autoritate). Este evident ca nu limitez dreptul la libera exprimare, dar mi-as dori ca acest subiect sa contina majoritar marturii. Teoria o cunosc, si o cunoaste aproape toata lumea. Practica ne dă bătăi de cap, după cum spune și dictonul. Intentionez ca prezentul topic sa constituie, in final, un material de inspiratie pentru toti sotii care cauta astfel de marturii si de exemple, ca sa reuseasca si ei pe frumosul drum al casatoriei.

Intrebarile sunt: cum traiti abstinenta? Cum ati reusit sa ajungeti la abstinenta continua? Ce faceti ca sa va puteti abtine (ce "tehnici" folositi)? Sper ca este clar ca excludem din discutie cazurile de barbati sau femei care, in perioada de abstinenta totala, practica individual onanismul, pentru "indulcirea" abstinentei.

Astept cu mare interes exemple venite de la traitori autentici si deplini ai abstinentei sexuale. Orice observatie, sfat sau gand suplimentar, de la traitori, pe marginea acestui subiect, este binevenita. Multumesc.
Păi e simplu: dacă pomenești pe satana sau pe dracool, e clar că te-a pus demon(stress)ul să te răcorești cu grăzovia de a aduce în auz și înaintea ochilor pe spurcăciunea pustiirii, răutatea cea veche și pe nebunia de pe urmă, adică pe ucigă-l toaca și spulbere-l clopotu' și ca atare te-ai spurcat și tu dacă tot îl pomeniși ca să-i îngrozești pe fraieri ca să se supună de frică ție care din moment ce l-ai pomenit ești și tu un spurcat mai mare ca dracool fiindcă-l folosești pe post de slugă, de unealtă de supunere...

Deci așa cum e cu dracool, e și cu organool, cu glumea, cu tine însuți... păi e vorba că în basmul din poveste tu te pomenști privirilegiat și crezi ca credoolul că acolo e liber, și deci cum vezi o fată tânără și frumoasă cum brusc te crezi în basm, în scenariu unde e voie și pe nepregătite și pe neașteptate născocești o potrivire neașteptată de situație în care să pipăi din priviri ca să te stârnești, să stârnești cât mai repede ceea ce-ți place cel mai tare... poziții, adunări lacome de goliciuni, adunări de sfințișoreli îndoielnice și grozave ce izvorăsc din talente, din fapte beroice și din alte grozăvii.

Ce trebuie să faci? Păi trebuie să încerci să nu ai grija de a te pomeni gLumea!.. căci gLumea te pomenește pe tine doar când e invidioasă că tu ai ajuns un mare amorez. Deci nu râvni să fi pomenit de ea și nu te pomeni tu în basm, în poveste, în vis, în pildă, în cuvânt ca nu cumva să-ți pui nădejdea în tine crezând că tu ai liber la a pomeni și viziona organe, căci dacă ai ajuns să-ți placă scenariul e gata, ești și mare artist și actor și creator de frumos, adică de ispită... și dacă ai ajuns să intrii în ispită, de acolo e doar un pas până la prăpastia în care te-ai împăcat cu ideea că trebuie să-ți liniștești agitația prin păcătuire, prin sex, prin libertinaj, prin pomenirea repetată a organelor chiar înaintea fetelor dar nu ca să osândești fățărnicia pe față ci ca să o întărești stârnind pofta cea rea, pofta trădătoare mai bine prin sadice pomeniri ce te satisfac.

Adică trebuie să nu mai dorești și să nu mai visezi la un post negru fără rugăciuni și doar pentru a avea o siluetă atractivă, căci diavolul ăsta lunatic și care te aruncă ba în apă, ba în foc, nu iese decât cu post și rugăciuni și când intră sau cînd iese te zguduie și te zdruncină nemulțumit că de ce-l dai afară fiindcă el se gândea la tine... avea grija ta și tu-l dai afară?

Practic te păcălește ca să descoperi sofismul că trădarea iubirii e bună, și că e de dorit și că nu e un surogat să bei și să sugi la sângiuirile gLumii în timp ce cauți 'fericirea' de a te ușura de problemă... de coșul care-ți strică tenul atât de frumos.

Oare nu-ți dai seama că Froid a fost un mare mincinos păcătos care și-a bătut joc de oameni învățându-i medicaal să-și liniștească ei ispitele prin mândria liniștii de după păcătuire?

Păi un alt fel de liniște și de liniștire cere Dumnezeu femeilor!.. și nu acela de a se complace și a se consola cu păcatul fatalizând superstițios că altfel se ofilesc.

Nimic nu e mai urât mirositor și mai jalnic decât o floare pătată de viespii mâncători de carne care roiesc pentru ca s-o ofilească și să se bucure când văd că-i pică petalele! Așa le trebe dacă și-au lepădat spinii care o apărau pe ea de musafirii nepoftiți ca să nu intre ei în patochiul lor curat și să-i păteze rochița... cea de noapte și zi, de o noapate și-o zi.

Last edited by vsovivivi; 18.01.2013 at 17:26:38.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Poate deveni abstinenta o problema? teodoraianys Generalitati 110 21.09.2013 20:09:21
Cine da lui isi da, cine face lui isi face spre_rasarit Generalitati 0 11.10.2011 13:18:21
Cine poate face o religie unica pe tot pamintul?? Mihai36 Generalitati 14 28.07.2011 19:42:24
Educație sexuală în școli iar Iustin32 Generalitati 21 28.09.2009 21:30:02