![]() |
![]() |
|
|
Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
![]() |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
#21
|
|||
|
|||
![]()
Cristina, suntem off topic si nu stiu daca chiar are sens sa discutam asupra terminologiei exacte, dar uite ce scrie Sfantul Ioan Iacob Hozevitul despre aceste pacate, chiar el, ca si multi altii numindu-le "de moarte".
Sfântul Ioan Iacob Românul-Hozevitul. Cele șapte păcate de moarte, din care odrăslesc toate păcatele Cele șapte răni de moarte Care m-au vânat mereu Și slăbănogit-au foarte Sufletul smerit al meu! I. Mândria Dacă mai dorești acuma Suflete să ne mândrim, Vino de pogoară numa Până jos la țintirim! Ca să vezi mai bine-acolo Pentru cine te mândrești, Care este slava lumii Și a vieții pământești! Iată, hârca asta slută Este a unui boier, Care petrecea cu slavă Ca un mândru Lucifer. Mai încolo este alta, A unui om cerșetor, Care și-a târât viața Umilit și răbdător. Care dintre ei acuma Îl găsești mai fericit? Răsfățatul cel prea mândru Ori săracul umilit? Iată colo proestosul, Ce era ca un butoi Și-i gonea pe bieții pustnici Defăimându-i ca pe boi. Mai la vale iată capul Unui biet nevoitor, Care sta ascuns prin peșteri Gol, tăcut și postitor. Ce cunoști acum din slava Celor grași de la Vasan, Iată numai ce rămâne De la bietul pământean! II. Zavistia De zavistie urâtă Dacă vezi că ești luptat, Află că această boală Este greu de vindecat. Toate celelalte patimi Sunt din fire omenești Și lucrându-le îți pare Că din ele te-ndulcești. La zavistie din contra, Simți că ești ca otrăvit, Căci la inimă te roade Viermele neadormit. Deci, pe gânduri tu adesea Spovedește-le curat Și te roagă pentru care Urâciunea te-a luptat. A zavistiei meteahnă Este lucru diavolesc, Care nu te lasă-n pace, Când vezi alții că sporesc. Nu lăsa ca să mocnească Răul nemărturisit, Nu cumva să putrezească Binele agonisit. III. Iubirea de Argint Când te prinde în capcană Lăcomia de arginți S-o vădești ca pe o rană La duhovnicești Părinți. Căci fiind năravul tainic, Este greu de priceput Și pe mulți din cei cu râvnă Lăcomia i-a pierdut. Rădăcina răutății La păgâni și la evrei; Ai pe Iuda doar ca pildă Și începător al ei. IV. Desfrâul La dulceața desfrânării Dacă ești obișnuit, Vino tainic, ticăloase, Pân-la Poarta lui David. Să-ți închipui tu acolo Cum la ziua cea de-apoi, Scaun greu de judecată Se va pune pentru noi. Cum vei suferi mânia Dreptului Judecător? Cum vei trece peste râul Cel cu focul arzător? Cum vei suferi osânda Care se va hotărâ? Cum vei suferi pe demoni Când la munci te vor târâ? V. Lăcomia pântecelui Dacă ai din nesimțire Pântece nesățios, Vino până la Golgota Lângă Crucea lui Hristos! Iată, suflete, privește Stânca cum s-a despicat La vederea răstignirii Pentru cel necumpătat! Deci, în taină mergi adesea La Golgota cugetând, Ca să capeți înfrânare Umilindu-te în gând. VI. Trândăvia Iară duhul trândăviei Dacă vezi că te-a cuprins, Cugetă la ceasul morții Și la focul cel nestins. VII. Mânia Suflete, de ai mânie, Dacă lesne te iuțești, De a treia fericire, Ticăloase, te lipsești! Nu vei moșteni pământul Fericiților de sus! Celor blânzi le este partea După cum Domnul a spus! - Vino, fire mânioasă Ca să vezi pe Mielul blând Cum Se junghie pe Cruce, Toate pentru noi răbdând. Deci, primește cu blândețe De la oameni câte vin, Ca să moștenești pământul Celor blânzi, în veci, AMIN. PS Cristina: ![]() Last edited by mirelat; 22.03.2010 at 00:26:18. |
#22
|
||||
|
||||
![]() Citat:
O scurtă documentare pe Internet, din ceea ce ortodocșii ar trebui să considere surse credibile, arată că "păcat de moarte" este un alt nume pentru "păcat greu". A se citi catehismul ortodox, art 93, care lămurește că: "Pacatele grele se mai numesc si pacate de moarte". Sursa: http://www.patriarhia.ro/ro/documente/catehism34.html Despre gravitatea păcatului de a nu ține postul ne vorbește și canonul 69 apostolic: "Astfel, canonul 69 apostolic sanctioneaza pe clerici cu caterisirea daca nu tin Postul Mare si Postul de miercuri si vineri, iar pe laici cu afurisirea (exceptie fac bolnavii). " Sursa: http://biserica.org/ro/viataduhovnic...tpatristic.htm Din câte cred, păcatele ușoare nu sunt sancționate cu caterisirea / afurisirea, ci numai păcatele grele. Deci, și Biserica Ortodoxă operează cu deosebirea păcatelor în ușoare și grele. Cam trist că trebuie să vină un catolic să vă pună sub nas doctrina cultului dv pe care ar trebui să o cunoașteți și mai aveți și insolența să spuneți că eu induc lumea în eroare. Acuma, puteți arăta un document care să ateste că ignorarea postului e păcat ușor ? Nu mă refer la predici ale câte unui călugăr Varzuvie, ci la luări de poziții ale episcopatului ortodox. Altfel spus, aveți ce contrapune catehismului editat de Patriarhia BOR și canoanelor apostolice ? Dacă nu aveți, aș aprecia să lăsați atât mândria, cât și jignirile deoparte și să vă reconsiderați poziția.
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com |
#23
|
|||
|
|||
![]() Citat:
du-te domnule, pe forumurile catolice si predica acolo ale voastre. lasa ca de documentaristi via google n-avem nevoie aici. |
#24
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Ce am vrut eu sa spun este ca, si fiind greco-catolic de fapt cred ca stii si asta foarte bine, in BO nu exista diferenta intre pacate mortale si pacate veniale in ceea ce priveste marturisirea si iertarea lor. In BC pacatele mortale nu pot fi iertate decat prin spovedanie corecta la un preot, pe cand cele veniale se iarta si prin Euharistie, participare in alte devotiuni, etc, si nu trebuiesc marturisite neaparat, desi BC o recomanda. Aici e diferenta. Nu ca nu exista pacate de moarte, sau pacate mai grele si mai usoare, si asa mai departe. Nu stiu ce spune Sf Ioan Iacob Hozevitul, dar eu stiu, din catehism, daca nu ma insel, ca cele 7 pacate se cheama pacate capitale, si de la ele izvorasc cele de moarte, adica, poftim, in limbaj ortodox, pacate grele. (Ex: desfraul --care este mai mult o stare de spirit-- duce la adulter, iubirea de argint la furt, mania la ucidere, si asa mai departe). |
#25
|
|||
|
|||
![]() Citat:
A doua si a treia casatorie Biserica invata potrivit Sfintei Scripturi ca "Ceea ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu desparta" (Matei 19, 6). Astfel, ea este impotriva divortului, indemnand pe soti sa nu-si lase sotiile si pe sotii sa nu-si paraseasca barbatii. Din Noul Testament aflam ca divortul nu este admis decat pentru caz de adulter: "Iar Eu zic voua, oricine isi lasa femeia, afara de caz de adulter, savarseste el insusi adulter" (Matei 5, 32; 19, 9). Biserica sustine ca a doua casatorie si a treia casatorie sunt tolerate numai din intelegere fata de slabiciunile omenesti (I Corinteni 7,9). Sfantul Vasile cel Mare (+ 379) randuieste prin canonul 4, ca cei care se casatoresc pentru a doua oara sa fie opriti de la Sfanta impartasire timp de unul sau doi ani, iar cei care se casatoresc pentru a treia oara sa nu se impartaseasca trei, patru, sau chiar cinci ani. Tinand seama ca aceste persoane erau oprite de la impartasire o vreme atat de indelungata, cele doua casatorii au ajuns sa poarte numele, la unii Sfinti Parinti, de desfranare. A patra casatorie a imparatului Leon al VI lea Filosoful a facut ca in anii 912-913 sa se tina un Sinod la Constantinopol, in urma caruia s-a emis un Tomos. Conform acestui Tomos, a doua casatorie este permisa doar in cazul mortii sau disparitiei fara veste a unuia dintre soti, dar nu echivaleaza cu prima casatorie. A treia casatorie, potrivit acestui Tomos, este acceptata cu urmatoarele conditii: daca cel ce vrea sa se casatoreasca a treia oara are 30 de ani si nu are copii, este oprit de la impartasire 3 ani. Daca persoana in cauza are copii, este oprita de la impartasirea cu Trupul si Sangele Domnului 4 ani. In continuare se mentioneaza ca daca cel ce vrea sa se casatoreasca a trei oara are varsta de 40 de ani si nu are copii, sa fie oprit de la impartasanie timp de 4 ani, iar daca are peste 40 de ani si are copii, nu se poate casatori a treia oara. In cazul vaduviei se sustine ca sotul ramas in viata este liber sa se recasatoreasca fara a avea nevoie de o aprobare din partea statului sau a Bisericii. In cazul divortului, pentru a doua sau a treia cununie, pe langa procedura civila de divort, este nevoie si de actul de desfacere a cununiei din partea episcopului, cu stabilirea unei epitemii. La inceput Biserica nu tolera a doua si a treia casatorie si chiar interzicea prezenta clericilor la astfel de nunti, potrivit canonului 7 de la Neocezareea din anul 315. Se crede ca necesitatea unei randuieli de binecuvantarare a celei de-a doua si a treia casatorie s-ar datora cazurilor frecvente de recasatorii, precum si a imposibilitatii de a savarsi in astfel de situatii slujba primei casatori. In prima faza, Biserica fie interzicea casatoria pentru cei ce doreau sa se recasatoresca, conform canonului 2 al Sfantului Nichifor Marturisitorul, fie o acceptau, dar fara a pune cununiile pe capetele mirilor, ci doar pe umeri, potrivit Sfantului Teodor Studitul in Epistolele I si II, sau chiar deloc. Din Molitfelnic putem vedea ca "randuiala celei de-a doua casatorii" este o scurta extindere a slujbei logodnei. Ea nu incepe cu rostirea cuvintelor "Binecuvantata este imparatia...", ci cu rostirea "Binecuvantat este Dumnezeul nostru..." urmata de citirea rugaciunilor incepatoare. Ectenia mare este redusa la cateva simple cereri, si doar ultimele doua scurte rugaciuni ale slujbei logodnei sunt citite. "Rugaciunea inelelor" este inlocuita de o rugaciune de pocainta care cere "iertarea greselilor", "curatire" si "dezlegare". In cazul primei casatorii sunt pomenite persoanele drepte: Avraam, Sara, Rahila, etc, in vreme ce in cazul celei de-a doua casatorii sunt mentionate persoane ca Rahav pacatoasa (Iosua,1-24; Evrei 11, 31; Iacov 2,25) vamesul care s-a pocait (Luca 18,10-14) si "talharul cel bun" (Luca 23, 40-43); persoane care au primit iertarea lui Dumnezeu prin credinta si pocainta. O a doua rugaciune vorbeste despre mire si mireasa, spunand ca "nu au putut a purta greutatea zilei si aprinderea trupeasca" si astfel s-au hotarat sa primeasca "impreunarea nuntii a doua". Nu mai exista o procesiune in mijlocul bisericii, iar incununarea este savarsita incepand cu cea de-a treia scurta rugaciune a randuielii obisnuite. John Meyendorff sustine ca "nu exista nicio motivatie teologica pentru care numarul posibilelor casatorii succesive sa fie, pentru crestin, limitat la trei: limita este doar disciplinara si este definita prin "iconomie", ceea ce nu inseamna - asa cum adesea se crede - ca este o usa deschisa spre compromisuri nelimitate". Adrian Cocosila |
#26
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Și nu e adevărat că nu există Magisteriu ortodox. Chiar mai sus acida mea preopinentă mirelat prezintă în detaliu un Tomos al unui sinod constantinopolitan. Ăsta e act magisterial, iar asemenea sinoade și asemenea acte apar și astăzi, numai că nu li se mai dă ascultare. Văd că tot ce spune călugărul Varzuvie de pe Athos primează față de autoritatea eclezială legiuită. Iar din acest "tomos" eu înțeleg că a doua și a treia căsătorie se face atunci când nevasta a murit sau a dispărut (de verificat dacă prin "dispariție" se poate înțelege faptul că și-a luat valiza și a plecat la o adresă necunoscută). Nimic despre a doua căsătorie în caz că nevasta trăiește, dar noi ne facem valiza și plecăm la amantă. Eu nu știu să se fi modificat aceste rânduieli, îmi face impresia însă că oamenii fac mișto de Taina Căsătoriei și de caracterul ei indisolubil, de multe ori cu complicitatea clerului. Uneori, ba chiar foarte des, viața celui care a auzit chemarea la căsătorie poate fi dificilă: trebuie să gândim că aceasta este crucea pe care trebuie să o purtăm ca să ne asociem lui Cristos, și nu că mai avem două cartușe în buzunar, pe care scrie "a doua căsătorie" și "a treia căsătorie".
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com Last edited by Mihnea Dragomir; 22.03.2010 at 08:54:16. |
#27
|
||||
|
||||
![]() Citat:
Citat:
Cat despre casatorie si recasatorie, cred ca situatia e mai complicata decat o expui. Nu sunt de acord cu divortul, eu cand am sa ma casatoresc, ma casatoresc o data si bine, dar am sa am mare grija cu cine, dar cateodata, si asta o spun din experienta nu personala, dar aproape, situatia intr-o casatorie devine atat de anormala incat cu greu mai poti spune ca in acea casatorie mai domneste Sfantul Duh, ci ura. Din pacate, Biserica numai constata destramarea unei casatorii. A doua casatorie poate cu greu fi considerata o invitatie la poligamie, fiindca este mai mult o binecuvantare pentru ca oamenii sa nu traiasca in desfrau. Fiindca pana la urma asta e, oamenii sunt slabi. |
#28
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Daca nu ma insel, asa spune si Meyendorff in cartea lui despre taina cununiei.
__________________
"Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși." (Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii) |
#29
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Si eu stiam despre afurisirea celui care nu tine post (dar de cand s-a schimbat aspectul site-ului nu mai gasesc canoanele, din nefericire, ca as fi dat link) Foarte posbil sa fie pacat de moarte.. ca este izvorat de lacomie (si desfrau, eventual), dar este mai mult decat atat.. este si nesimtirea/delasarea fata de sporirea in viata duhovniceasca etc. (Postarea ta m-a facut sa ma gandesc.. o sa intreb si eu duhovnicul.) |
#30
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Daca oamenii fac altceva asta nu este din cauza ca-si asculta duhovnicii, ci dimpotriva, oamenii fac ce-i taie capul (dupa cat poate fiecare, cat vrea fiecare sa-I urmeze lui Hristos, ca mantuirea nu este obligatorie sau cu fortza, ci este doar o invitatie deschisa tuturor) Last edited by anna21; 22.03.2010 at 15:43:47. |
![]() |
Thread Tools | |
Moduri de afișare | |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Alpinista Crina Coco Popescu - motiv de mândrie pentru români | camy_d | Generalitati | 37 | 25.02.2011 15:46:51 |
Poluarea,un motiv de-ngrijorare | ory | Generalitati | 9 | 08.08.2009 10:33:05 |
Principiul ICONOMIEI - (Drept Canonic) | geo.nektarios | Reguli in Biserica | 10 | 12.03.2009 18:42:48 |
Cand adulterul se plateste cu viata ! | cristiboss56 | Generalitati | 45 | 02.03.2009 23:37:39 |
|