Scrisoare deschisă către Președinție și Primul-Ministru

[Raoul]

Nu va avea niciun efect,este fix frectie la piciorul de lemn,fara suparare. Sunt atatea si atatea abuzuri in tara asta,atatea legi nerespectate,atata coruptie etc. etc.

În prealabil postat de Raoul

Nu va avea niciun efect,este fix frectie la piciorul de lemn,fara suparare. Sunt atatea si atatea abuzuri in tara asta,atatea legi nerespectate,atata coruptie etc. etc.

Tot ce-i posibil. Insa e de apreciat intentia si faptul ca au incercat sa ia atitudine. Daca aia mai mari nu zic nimic...Oricum ce se intampla priveste pe toti, nu doar pe ce-i de acolo sua pe preoti.

[ioanna]

fragmente extrase din interviurile publicate in editia online curentul.ro


dr. GABRIEL SAVA, expert tehnic geolog

Care ar fi factorii de risc?
În afară de scăderea nivelului hidrodinamic al apelor de adâncime medie – până la 250 de metri – ar fi contaminarea solului. Tot ce înseamnă ecosistem ar avea mari probleme; albinele ar fi primele afectate, apoi peştii, în zonă existând multe iazuri, apoi, nici nu vreau să mă gândesc!…Nici nu le putem cuantifica la această oră, pentru că nu cunoaştem exact substanţele ce vor fi folosite, şi concentraţiile acestora, pe care doar le bănuim a fi deosebit de puternice. Ele, categoric, produc nişte efecte. Se introduc în pământ, sunt apoi scoase, să nu mai vorbim de posibilele acidente de sondă, care de obicei sunt inevitabile şi nu pot fi controlate. Apoi este posibil ca o parte din gaz să intre în rezervele de apă care mai rămân şi se produce acel fenomen văzut la tv, că “ia foc apa”.

Pot apărea şi cutremure?
În Anglia, s-au oprit exploatările de acest tip, după ce au apărut cutremure de cinci grade într-o zonă ce nu avusese niciodată activitate seismică. S-a demonstrat că tocmai exploatarea fusese cauza seismelor. În România, după cum spun seismologii, suntem oricum în perioada de maximă probabilitate a producerii unui cutremur puternic. La prima vedere, o exploatare la trei kilometri adâncime n-ar produce mari efecte. Dar să ştiţi că natura este atât de perfectă încât pare doar imperfectă la prima vedere. Energia degajată în interiorul scoarţei prin aceste presurizări de fluide, se acumulează în reţeaua cristalină a mineralelor şi a rocilor. La un moment dat, acestă reţea este încărcată atât de puternic încât starea de echilibru nu mai poate fi păstrată şi energia se disipează. Să nu uităm că suntem în apropierea Vrâncioaiei!

Inainte de a se asocia unui seism major, această depresiune a Bârladului are o mare problemă cu coeziunea solului. Sunt şi multe alunecări de teren. După o ploaie, urmată de câteva seisme mici, de la exploatare, s-ar putea produce alunecări de teren locale. Nu sunt convins că firma care va încerca exploatarea acestor gaze din şist le-a luat în calcul. Înclin să cred că s-a luat în calcul doar profitul. Este pe undeva şi normal, pentru că legislaţia noastră permite acest lucru. Se va ajunge probabil şi la plecări masive din zonele afectate. Cei care înţeleg fenomenul, cu siguranţă nu vor accepta să locuiască într-un ecosistem distrus.

prof.univ.dr. NICOLAE ANASTASIU,
membru corespondent al Academiei Romane
membru al Sectiei Stiinte Geonomica

Tehnologiile de extracţie utilizate pot fi adaptate noilor cerinţe legate de impactul procesului asupra mediului natural şi, implicit, asupra oamenilor.

Paralel cu identificarea acestor formaţiuni şi evaluarea rezervelor în gaz de şist s-a pus la punct tehnologia de extracţie, s-au proiectat instalaţii de foraj adecvate (ex. un foraj orizontal, care să acopere dintr-o singură locaţie o suprafaţă de rocă gazeiferă cât mai mare), s-a gândit modul de izolare perfectă a găurii de sondă (prin care vor circula fluide) de formaţiunile geologice traversate (pânze freatice, nisipuri permeabile, roci fisurate), s-au construit pompe speciale de trimitere a apei spre talpa găurii de sondă etc. Extracţia gazului din formaţiunile casante, mai dure, situate, de regulă, la adâncimi de peste 2 000 – 3 000 m, se face prin foraje orizontale şi mecanismul de fracturare hidraulică. Fracturarea rocilor la acest nivel este necesară pentru a elibera gazul din ele. Ea se realizează prin introducerea sub presiune a unei coloane de apă amestecată cu nisip (99,5%) şi aditivi chimici (0,5%), spre capătul găurii de sondă, până în dreptul sectorului pe care dorim să-l fracturăm.

Care sunt consecinţele asupra mediului?
Din punctul de vedere al impactului asupra mediului înconjurător, acest proces generează sau poate genera vibraţii ale terenului, care pot fi inregistrate (sau nu) la suprafaţă în funcţie de adâncimea de forare şi de proprietăţile rocilor din zonele superioare. Sunt vibraţii ce se pot manifesta ca un microseism cu o forţă de 1,5-2 grade pe scara Richter şi pot fi înregistrate de un seismograf. Ele nu sunt simţite de om şi nu au nicio legătură cu macroseismele (cutremurele) generate de deplasarea blocurilor crustale şi nici nu pot induce astfel de seisme.

Cantităţile de apă utilizate în proces sunt mari (cca 1 000 – 5 000 m3/marş) şi de aceea se proiectează un bazin de retenţie a apei în apropierea locaţiei de forare, iar amestecul utilizat (apă+nisip+aditivi chimici) este reciclat. Sonda care execută forajul (cel de explorare şi, apoi, cel de exploatare) formează un sistem închis, perfect securizat faţă de eventualele pânze freatice întâlnite (de regulă, mult deasupra locului de fracturare hidraulică) şi faţă de rocile poroase sau fisurate, care sunt mai puţin stabile. Forajele de explorare, ca cele de exploatare, sunt permanent monitorizate, calitatea apei evaluată şi efectele vibraţiilor urmărite.

Deci, posibilitatea unui risc este exclusă sau aproape exclusă.
Nu există riscuri şi în niciun caz în momentul de faţă. Desigur, dacă nu se respectă normele impuse, clauzele contractuale cerute de legile ţării repective, dacă nu se anunţă eventualele avarii, atunci pot să apară riscuri locale. Acum însă problema este să finalizăm cercetările, prospecţiunile şi să aflăm dacă în zonele menţionate putem vorbi de gaze de şist în cantităţi exploatabile. Abia pe baza unor astfel de informaţii autorităţile compe­tente trebuie să ia o decizie. Orice discuţie despre rezerve, în acest moment, este hazardată.

[vsovivi]

Dacă puerilităţile astea şi supersţiile şi absurdităţile lansate de profesori universitari sunt argumente de luat în serios... adică nişte presupuneri şi păreri ridicole şi superstiţioase... atunci ce sens are să continuăm la modul serios?

Dacă la roşia montană e vorba de iazuri cu cianuri care la prima ploaie peste limite pot da pe afară şi contamina tot locul prin care ajung să se reverse, ducând la crimă de tot ce este viu,

în cazul acesta e vorba de extracţia unor gaze de şist care există în sol, prin metoda folosirii apei pentru a le dizolva şi apoi a extrage gazul din apă şi a se arunca apa apoi, care poate că va avea mici doze de poluare cu gaz şi solul nu va mai fi la fel ca cel dinainte impregnat cu gaz ci va fi crăpat şi surpat pe interior şi lipsit de gaz.

Ce vi se pare nociv? Ce cutremure? Păi şi sondele ce extrag păcură sau gaze naturale folosesc apa. Se injectează apă pentru a se mări presiunea în punga respectivă şi pentru a se putea scoate şi ultimele rămăşiţe.

Vă spun eu că voi vă luaţi după toţi absurzii şi superstiţioşii ecologişti care sperie populaţia cu tot felul de prostii neserioase neluând în calcul otrăvirea populaţiei cu: alcool, tutun, cuvinte spurcate, pornografie,filme, basme şi deşertăciuni, radiaţie atomică, gaz de eşapament, de butelie, de sondă, fum, dejecţii şi gunoaie în toate râurile încă de la izvoare, îngrăşăminte, medicamente şi chimicale făcute dint tot felul de spurcăciuni... şi câte altele care sunt neglijate şi intrate în obijnuinţa cotidiană.

Întâi ar trebui să ne păzim de necredinţă şi de toţi înlocuitorii ei... îngrijorători, şi abea apoi să ne apucăm să facem circ şi tamtam împotriva investitorilor care dacă noi nu suntem în stare măcar încearcă ei şi poate beneficiem şi noi de iniţiativa lor... căci şi ei îşi asumă riscuri.

Adică voi vă temeţi de muşuroaie? Poate că or să se surpe cu ei cu tot... cu păcătoşii şi mincinoşii şi lacomii. Dar nu pricep de ce vă faceţi voi griji dacă voi sunteţi cuminţi?

[DragosP]

În prealabil postat de vsovivi

Dacă puerilităţile astea şi supersţiile şi absurdităţile lansate de profesori universitari sunt argumente de luat în serios...

Chiar că, nişte tâmpiţi, nu zicea aşa... Îmi stă pe limbă... E acu' pe la Cotroceni...

Vă spun eu că

M-am liniştit!

[vsovivi]

În prealabil postat de DragosP

Chiar că, nişte tâmpiţi, nu zicea aşa... Îmi stă pe limbă... E acu' pe la Cotroceni...

M-am liniştit!

Nu pari că te-ai fi liniştit...
Iar la Cotroceni nu mai sunt tâmpiţi ca altă dată.

Însă e unii pe aici care pricep de stai şi te miri de ce or fi ei mereu neliniştiţi şi ironici şi vicleni absurzi învârtindu-ţi spusele ca să iasă te miri ce... de parcă tu ai fi scris prostii, sau dacă ai zis tu înseamnă că n-a zis nimeni... când de fapt ei sunt cei ce mereu pricep câte ceva la care nimeni nu se aştepta... de exemplu ei pricep mereu că tu eşti prostul, însă la felul cum ajung ei la concluzia asta nici nu le trece prin cap să fie atenţi să vadă dacă chiar au vre-un argument în afară de născoceala şi deducţia subtilă şi ocultă care îi ajută pe ei să ştie ei mai bine ce era defapt de înţeles din text.

Stau şi mă tooot mir şi nu mai reuşesc să pricep de unde vă vine vouă 'deşteptăciunea' asta foarte perspicăcace.

Ori de la mamona ori de la tatona... că voi sigur sunteţi sinceri şi cinstiţi în demersul vostru demn de o cauză mai bună... voi vreţi... ceva tot vreţi mereu dar nu ştiţi exact ce anume şi persistaţi cu încăpăţânare ca să obţineţi exact ceea ce vreţi.

Nu e ciudat? Mie mi se pare complet bizar exact ca şi demersul ăsta cu gazele de şist. Problema e tocmai că nu vă mai liniştiţi.

În prealabil postat de vsovivi

Nu e ciudat?

Ba daaaaa.
Lasa vezi-ti tu linistit de treaba, nu te impedica de unii care nu pot pricepe
Subiectul asta o sa aibe viata lungaaaaaaa.

[ioanna]

În prealabil postat de vsovivi

Dacă puerilităţile astea şi supersţiile şi absurdităţile lansate de profesori universitari sunt argumente de luat în serios... adică nişte presupuneri şi păreri ridicole şi superstiţioase... atunci ce sens are să continuăm la modul serios?

Ati facut macar efortul de a citi ce a spus profesorul universitar? Ce vi s-a parut alarmist? Din contra, dansul a spus ca nu exista riscuri. Am postat doua pareri: una a domnului Sava, citat in scrisoarea deschisa a "fiilor duhovnicesti", iar alta a domnului Anastasiu, care in prezent lucreaza la proiectul de cercetare a potentialul de termogaz al sisturilor bituminoase. Mi s-a parut cinstit sa-i pun "fata in fata" :)

[vsovivi]

În prealabil postat de ioanna

Ati facut macar efortul de a citi ce a spus profesorul universitar? Ce vi s-a parut alarmist? Din contra, dansul a spus ca nu exista riscuri.

Păi am obosit când a început să tot speculeze şi să bage idei şi superstiţii şi vrăjeală ştiinţifică... dar mersi că mi-ai spus concluzia lui.

Riscuri tot există dar mai mult la cei ce investesc şi muncesc şi nu scot nimic bun până la urmă... decât nişte gaz de şist, deci e riscul pierderii de timp, nervi, bani, sănătate, Dumnezeu.

Deci cel mai mare risc este risipa zilei cât mai este încă soarele pe cer... munca în zadar fără pace şi liniştire... uitarea de mântuire pentru înrolarea în tot felul de false cauze... încâlcirea şi încurcarea în deşertăciuniuni.

Dacă n-ai griji îţi dă dracool nişte cauze ecologiste, sau nişte delăsări şi nepăsări... că doar pentru ce există profesorii universitari?

[ioanna]

În prealabil postat de vsovivi

Păi am obosit când a început să tot speculeze şi să bage idei şi superstiţii şi vrăjeală ştiinţifică... dar mersi că mi-ai spus concluzia lui.

Ambii au vorbit la modul ipotetic, din moment ce nu se stie "ce" exista acolo. Domnul Sava a indicat riscurile in cazul in care acel "ceva" are anumite proprietati. Domnul Anastasiu, a fost mai ponderat, a spus ca inca sunt la faza de cercetare, iar ca riscuri pot exista doar daca nu se iau masurile corecte de preventie.