Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Slujbele Bisericii Ortodoxe > Slujba inmormantarii
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #121  
Vechi 04.07.2016, 23:57:43
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit Ce sunt sarindarele ?

Sărindar înseamnă pomenirea unui adormit în Domnul la patruzeci de sfinte liturghii. Sunt de două feluri: de obște, când se pomenesc 40 de liturghii una după alta (ca la Mănăstiri); particulare, când se pomenesc 40 de liturghii sporadic, cum se fac la bisericile din parohii. Păresimi este numele care de obicei este dat perioadei de 40 de zile cât cuprinde Postul Paștelui. Pentru că în fiecare sâmbătă se fac pomeniri pentru cei adormiți în Domnul, păresimi este numele dat pomenirilor morților făcute în această perioadă. Pentru cei ce vor să țină păresimile, pomenirile se fac în fiecare sâmbătă
CE TREBUIE LA O POMENIRE A MORȚILOR?
La o pomenire avem nevoie de colivă care închipuie pe cel adormit, lumânarea care închipuie credința celui mort (de aceea se aprind lumânări în clipa morții unui credincios), vin roșu, care închipuie viața, colacul mare, rotund, simbolizează credința noastră în viața de veci, deoarece cercul nu are început nici sfârșit, iar prescura în trei colțuri arată credința noastră în Sfânta Treime, prescura în patru colțuri închipuie credința noastră în Biserica cea Una dar care este Universală, extinsă în cele patru puncte cardinale.
CE AJUTĂ CEL MAI MULT LA POMENIREA MORȚILOR?
Foarte folositor este ca cel adormit să fie pomenit la Proscomidie în Sfânta Liturghie. Pentru aceasta trebuiesc aduse la Biserică prescura, o sticluță de vin, ulei, pomelnicul și lumânarea aprinsă. Pomelnicul poate fi dat dinainte pentru patruzeci de zile.
Slobozirea păresimilor se numește ultima pomenire a Păresimilor, care are lor în sâmbăta din săptămâna luminată.
UNDE SE FACE POMENIREA?
Pomenirea se face: 1. în Biserică, 2. la mormânt (la cap) și 3. acasă (la mâncare și daruri).
Este absolut necesară pomenirea la parastas și sfânta liturghie, deoarece aceste slujbe ajută real sufletului celui adormit. La cap, la crucea mormântului se face o pomenire scurtă urmată de „Veșnica pomenire” și stropirea mormântului cu vin. Acasă se face un parastas și se citesc darurile de mâncare și de haine.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #122  
Vechi 08.07.2016, 01:06:03
Igor_Paslusnik's Avatar
Igor_Paslusnik Igor_Paslusnik is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.02.2015
Locație: Biserica. Creștin al Bisericii primare, cea fără erezie, numită politic după anul 1054: Ortodoxia
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.724
Implicit

Unul din versetele Scripturistice principale, pentru parastase, pomenirea morților, rugăciunile pentru cei adormiți:

"Fraților, despre cei ce au adormit, nu voim să fiți în neștiință, ca să nu vă întristați, ca ceilalți, care nu au nădejde." - I Tesaloniceni 4, 13.
__________________
Noul Testament ortodox e manualul normalității. Să citim zilnic din el, din Patristică, Dogmatică, Sfintele Canoane, cărți de la Sfinți ortodocși, nu de alte culte, ptr. a avea viață sfântă. În erezii nu e Duhul Sfânt, Har, Taine, Mântuire.

Dorim unirea tuturor în Sfânta Biserică fără ereziile lor. Hristos/Biserica/Creștinismul este și va fi ecumenic nu eretic-ecumenist, deschis la dialog și vindecare ptr. orice boală până la Parusie. Iubim toată Creația. Sunt 9 Sf. Sinoade Ecumenice.
Biblia
Reply With Quote
  #123  
Vechi 28.10.2016, 19:17:38
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit Mosii de toamnă ( articol semnat de Adminul acestui site :ADRIAN COCOSILA

Mosii de toamna - Pomenirea mortilor




Sambata, 5 noiembrie, Biserica Ortodoxa a randuit sa se faca pomenirea mortilor. Pomenirea din aceasta zi, este cunoscuta si sub denumirea de Mosii de toamna. Tinand seama ca nu stim unde se afla cei morti, ne rugam atat pentru cei din iad, cat si pentru cei din rai.
De ce facem pomenire mortilor?


Biserica ii numeste pe cei trecuti in viata de dincolo "adormiti”, termen care are intelesul de stare din care te poti trezi. Ea nu vorbeste de trecere intr-o stare de nefiinta, ci de trecere dintr-un mod de existenta in alt mod de existenta. Hristos ii va darui cuvantului "adormit", intelesul care il asociaza cu invierea. Cand Mantuitorul ajunge in casa lui Iair, a carui fiica, de numai 12 ani, de abia murise, spune: "Nu plangeti; n-a murit, ci doarme” (Luca: 8,52).
Potrivit Sfintei Scripturi, dupa moarte urmeaza Judecata particulara, in urma careia omul ajunge sa se impartaseasca fie de fericire, fie de suferinta, stari date de modul vietuirii pe pamant (unit cu Dumnezeu sau despartit de El). Aceste stari nu sunt definitive, ele dureaza pana la Judecata Universala, cand va avea loc invierea intregului neam omenesc si cand vor avea loc hotararile finale legate de starea de fericire sau suferinta. Noi ortodocsii ne rugam pentru cei morti, pentru ca avem credinta ca prin rugaciunile noastre, sufletul pentru care ne rugam va ajunge la Judecata universala, intr-o stare mai buna decat aceea cu care s-a despartit de trup.
Pomenirea mortilor
In ziua de Mosi se savarseste Sfanta Liturghie
La Proscomidie, preotul scoate din prescura miridele pentru morti si le asaza sub Sfantul Agnet, rostind numele mortilor de pe pomelnicele ce i-au fost aduse. In cadrul Sfintei Liturghii, Agnetul se preface in Trupul si Sangele Domnului. Astfel, miridele (care ii reprezinta pe cei pomeniti), participa la sfintenie prin prezenta lor alaturi de Trupul Lui Hristos de pe Sfantul Disc.

Sambata, ziua de pomenire a mortilor

Sambata e ziua in care Mantuitorul a stat in mormant cu trupul, iar cu sufletul S-a pogorat la iad, ca sa elibereze din el pe toti dreptii adormiti. Biserica face pomenirea celor adormiti sambata si pentru ca aceasta zi premerge duminicii - ziua Invierii - numita si cea dintai zi a noii creatii sau a opta zi, ziua vesniciei.

In spatiul romanesc exista 20 de zile de Mosi

Simion Florea Marian mentiona in lucrarea "Trilogia vietii", "ca pe tot parcursul anului, in spatiul romanesc exista 20 de zile de Mosi". Cuvantul "mosi" vine de la "stramosi", si se refera la persoanele trecute la cele vesnice. Cu apelativul "mosi" sunt numiti nu doar mortii, ci si principalele sarbatori ce le sunt consacrate, precum si pomenile facute pentru ei. Din zilele de Mosi amintim: "Mosii de primavara" (de Macinici), "Mosii de vara" (sambata dinaintea Rusaliilor), "Mosii de toamna" (in prima sambata din luna noiembrie), "Mosii de iarna" (sambata dinaintea Duminicii lasatului sec de carne).
Adrian Cocosila

Reteta pentru coliva
Ingrediente:
500 g grau decorticat sau arpacas, 375 g zahar, aproximativ 250 g nuci curatate, vanilie, coaja rasa de lamaie (optional), o cana si jumatate pesmet din paine alba sau biscuiti daca nu o pregatim in zile de post, zahar pudra (ca sa se acopere coliva), 1 lingurita rasa cu sare, putina cacao si bomboane, pentru ornat coliva.

Instructiuni :
1. Eliminam toate corpurile straine din grau si il spalam in mai multe ape.
2. Punem graul intr-o oala mai mare, peste care turnam apa, ca sa acopere boabele de grau cam de un lat de palma si si-l fierbem cel putin o ora. Trebuie sa amestecam din cand in cand, ca sa nu se prinda.
3. Dam oala jos de pe foc si o acoperim cu un servet curat, apoi o invelim cu o patura, sau ceva gros, ca sa-si mentina caldura cat mai mult.
4. Dupa 4-5 ore, adaugam zaharul si fierbem din nou, pana se leaga. Acum trebuie sa amestecam cu o lingura curata din lemn, ca sa nu se lipeasca de fundul vasului, dand gust neplacut colivei.
5. Dupa ce s-a legat, luam vasul de pe foc si il lasam descoperit, pana ce compozitia s-a racit si o tinem acoperita in frigider pana cand dorim sa finisam coliva.
6. Inlaturam coaja care s-a format, adaugam sarea, vanilia, coaja rasa de lamaie si nucile taiate fin cu cutitul, pisate sau rasnite dupa preferinta.
7. In continuare, amestecam usor toate ingredientele, pana se omogenizeaza.
8. Compozitia o aseazam pe un platou curat, ceva mai mare decat o coala de hartie si o modelam uniform pe platou, ca sa capete o forma frumoasa.
9. Deasupra cernem pesmetul, pe care il presam putin cu un carton ca sa fie mai dens si neted, apoi cernem un stat uniform de zahar pudra, gros de cel putin 1 mm (oricum sa acopere bine pesmetul), pe care il presam, ca si pe pesmet.
10. Pentru ornat, putem folosi un sablon facut din carton, care sa reprezinte o cruce, peste care cernem putina cacao. De asemenea, putem folosi diverse bomboane, ca: drajeuri, migdale trase in zahar si altele, dupa preferinta si inspiratia noastra.
11. Curatam bine marginile platoului de pesmetul si de zaharul cazut la cernut.

Coliva este bine s-o pregatim in ajunul zilei cand vrem s-o folosim.

Lumanarea pe care o infigem in coliva, trebuie sa aiba un disc de hartie, pentru a nu se scurge ceara pe coliva.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)

Last edited by cristiboss56; 28.10.2016 at 19:21:03.
Reply With Quote
  #124  
Vechi 03.11.2016, 21:12:28
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit De reținut :)

Întâi de toate, să ținem minte să ne trezim în ziua în care sunt pomeniți Moșii de Toamnă în zori: nu se cade să ajungem la biserică “la spartul târgului”, când preotul binecuvântează pomenile; trebuie să ajungem destul de devreme ca să ne închinăm în liniște la icoane înainte de a începe Sfânta Liturghie, care precede întotdeauna slujba de pomenire a morților și la care e bine să fim prezenți. Înainte să înceapă liturghia îi vom da preotului, la ușa altarului, pomelnicul cu numele morților și cu o lumânare aprinsă.
Ce punem în coș în ziua în care se pomenesc Moșii de toamnă
E un fel de a spune, fiindcă, din fericire, cei mai mulți credincioși nu mai aduc la slujbă coșuri mari și împopoțonate, ca altădată. Într-o biserică aglomerată, așa cum sunt mai toate (din fericire), cea mai practică soluție este să venim cu o sticlă mică de vin, de 500 ml, și o colivioară care vor sfinți vinul și bucatele abundente de acasă, înainte de a fi împărțite. Dacă vrem să dăm pachete și în biserică, să aibă dimensiuni rezonabile, ca să nu trebuiască să le înghesuim pe sub mesele cu pomeni, după cum se mai vede pe ici-pe colo.
Coliva se face din grâu fiert și se îndulcește cu miere sau zahăr. Cel mai bine este să se ia, la biserică, o colivă mică, într-un vas mai adânc și cu un capac bine închis, pe care îl scoatem când începe slujba. Pe colivioara aceasta se așază Sfânta Cruce și se ornează cu bombonele colorate, care închipuie frumusețea faptelor bune pe care răposatul/răposata le-a lăsat ca mărturie în lumea aceasta. Este foarte practic să aducem și mici cantități de colivă, în păhărele din plastic, pe care le vom împărți, la sfârșitul slujbei, împreună cu câte o lumânare.
Colacul poate fi, de asemenea, de dimensiuni rezonabile, nu cât roata carului. Mai practice sunt prescurile, care ocupă loc mai puțin.
Lumânările trebuie cumpărate cu generozitate, câte una pentru fiecare vas și pahar cu colivă și pentru fiecare colac sau prescură, una de pus în gura sticlei cu vin, două pentru preot – o lumânare se dă odată cu pomelnicul, înaintea slujbei, cealaltă se dă împreună cu un prosop, când începe citirea pomelnicelor.
Vinul, roșu sau alb, trebuie să fie curat, să nu conțină zahăr sau apă. El va sta tot timpul slujbei lângă colivă și colaci, cu dopul scos și cu o lumânare în gura sticlei.
Tămâie, cărbuni, prosop: acestea se dau preotului, odată cu pomelnicul.
Reguli de bună purtare în biserică în ziua Moșilor de Toamnă
Ce reguli avem de păzit când mergem la sfânta biserică, în ziua în care sunt pomeniți Moșii de Toamnă ne învață părintele Cleopa:
Să fim împăcați cu toți oamenii și să cerem iertare de la toți.
Să fim îmbrăcați curat și cât mai cuviincios și să avem chipul smerit; femeile să aibă capul acoperit.
Să stăm cuviincios în biserică, bărbații în partea dreaptă, femeile în partea stângă.
După ce s-a dat binecuvântarea de Sfânta Liturghie , suntem datori să stăm fiecare la locul său și să nu ne mai închinăm pe la sfintele icoane.
În timpul slujbei este păcat să vorbim în Sfânta Biserică, în afară de mare nevoie.
Să nu ieșim din biserică înainte de terminarea Sfintei Liturghii, în afară de mare nevoie.
După terminarea sfintelor slujbe, să ne întoarcem cu evlavie la casele noastre, petrecând restul zilei în cugetarea și citirea celor sfinte și în cercetarea bolnavilor.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #125  
Vechi 02.01.2017, 22:15:41
Miraruse Miraruse is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 02.01.2017
Mesaje: 1
Exclamation Parastasul de 1 an

Buna seara.
Mama mea face 1 an de la deces pe 17 aprilie 2017.Având în vedere ca înainte este postul pastelui,iar în ziua sorocului este a doua zi de paste,când îi pot face parastasul?
Îi pot face în ziua de paste?
Reply With Quote
  #126  
Vechi 03.01.2017, 00:37:30
Copacel Copacel is offline
Banned
 
Data înregistrării: 02.08.2015
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.140
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Miraruse Vezi mesajul
Buna seara.
Mama mea face 1 an de la deces pe 17 aprilie 2017.Având în vedere ca înainte este postul pastelui,iar în ziua sorocului este a doua zi de paste,când îi pot face parastasul?
Îi pot face în ziua de paste?
Il poti face in ultima sambata dinainte Sambetei Floriilor.
Reply With Quote
  #127  
Vechi 03.01.2017, 16:31:35
crincrin crincrin is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 27.09.2016
Mesaje: 196
Implicit

Dumnezeu s-o odihneasca!
Cel mai indicat ar fi sa faceti parastasul pe 08.04. Un preot iti poate confirma, daca-l intrebi.
__________________
36. Învățătorule, care poruncă este mai mare în Lege?
37. El i-a răspuns: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu tot cugetul tău.
38. Aceasta este marea și întâia poruncă.
39. Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.
40. În aceste două porunci se cuprind toată Legea și proorocii. (Sfânta Evanghelie după Matei, cap. 22)
Reply With Quote
  #128  
Vechi 04.03.2017, 12:51:26
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit Pomenirea morților in Postul Mare

Voi prezenta in cele ce urmează un scurt material care l-am postat si pe alt thread , cel de stiri , care reflectă poziția Bisericii Ortodoxe Române privind pomenirea celor plecați la Domnul in această perioadă a Postului Mare .
Doamne ajută!

《Pomenirea morților în Biserica Ortodoxă
În Postul Mare, credincioșii merg la biserică și fac parastase sâmbăta, începând cu Sâmbăta Sfântului Teodor și până la Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, precum în toate sâmbetele în care se face pomenirea celor adormiți, creștinii participă în biserici la slujbe de pomenire a celor plecați la Domnul din neamul lor, aducând jertfe (pâine, vin, colivă, colaci), drept pomană pentru sufletele acestora.
Biserica și-a manifestat întotdeauna grija față de cei care au plecat în veșnicie, consacrându-le ziua de sâmbătă pentru pomenirea generală a morților, rânduind cântări speciale în amintirea acestora.
Dar, în special, sâmbăta dinaintea Înfricoșătoarei Judecăți și Sâmbăta Rusaliilor sunt rânduite pentru pomenirea moșilor și strămoșilor noștri cei din veac adormiți, zile care poartă denumirea de moșii de iarnă și de vară, ori sâmbăta sufletelor.
Pomenirea, un lucru folositor și plăcut lui Dumnezeu
În zilele de pomenire a morților se oficiază Sfânta Liturghie, unde sunt pomeniți cei adormiți, fapt pe care Sfântul Grigorie de Nyssa îl numește folositor și plăcut lui Dumnezeu, iar Sfântul Simeon al Tesalonicului spune în privința aceasta:
Nimic altceva nu este atât de folositor pentru cei adormiți, nici pricinuitor de atâta bucurie, iluminare și unire cu Dumnezeu ca acesta. Deoarece însuși Sângele Domnului este cel care prin această jertfă se varsă pentru noi, netrebnicii.
Slujbele de pomenire a celor adormiți poartă numele de parastas, cuvânt de proveniență greacă, care înseamnă înfățișare înaintea cuiva, mijlocire, deci, prin acest serviciu religios se mijlocește înaintea lui Dumnezeu pentru cei morți. Cu acest prilej se aduc la biserică prinoase (colivă, vin, colaci) care, după ce sunt binecuvântate, se împart pentru sufletele adormiților noștri.》
Reply With Quote
  #129  
Vechi 04.03.2017, 12:58:16
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Citat:
În prealabil postat de cristiboss56 Vezi mesajul
Voi prezenta in cele ce urmează un scurt material care l-am postat si pe alt thread , cel de stiri , care reflectă poziția Bisericii Ortodoxe Române privind pomenirea celor plecați la Domnul in această perioadă a Postului Mare .
Doamne ajută!

《Pomenirea morților în Biserica Ortodoxă
În Postul Mare, credincioșii merg la biserică și fac parastase sâmbăta, începând cu Sâmbăta Sfântului Teodor și până la Sâmbăta lui Lazăr. În această zi, precum în toate sâmbetele în care se face pomenirea celor adormiți, creștinii participă în biserici la slujbe de pomenire a celor plecați la Domnul din neamul lor, aducând jertfe (pâine, vin, colivă, colaci), drept pomană pentru sufletele acestora.
Biserica și-a manifestat întotdeauna grija față de cei care au plecat în veșnicie, consacrându-le ziua de sâmbătă pentru pomenirea generală a morților, rânduind cântări speciale în amintirea acestora.
Dar, în special, sâmbăta dinaintea Înfricoșătoarei Judecăți și Sâmbăta Rusaliilor sunt rânduite pentru pomenirea moșilor și strămoșilor noștri cei din veac adormiți, zile care poartă denumirea de moșii de iarnă și de vară, ori sâmbăta sufletelor.
Pomenirea, un lucru folositor și plăcut lui Dumnezeu
În zilele de pomenire a morților se oficiază Sfânta Liturghie, unde sunt pomeniți cei adormiți, fapt pe care Sfântul Grigorie de Nyssa îl numește folositor și plăcut lui Dumnezeu, iar Sfântul Simeon al Tesalonicului spune în privința aceasta:
Nimic altceva nu este atât de folositor pentru cei adormiți, nici pricinuitor de atâta bucurie, iluminare și unire cu Dumnezeu ca acesta. Deoarece însuși Sângele Domnului este cel care prin această jertfă se varsă pentru noi, netrebnicii.
Slujbele de pomenire a celor adormiți poartă numele de parastas, cuvânt de proveniență greacă, care înseamnă înfățișare înaintea cuiva, mijlocire, deci, prin acest serviciu religios se mijlocește înaintea lui Dumnezeu pentru cei morți. Cu acest prilej se aduc la biserică prinoase (colivă, vin, colaci) care, după ce sunt binecuvântate, se împart pentru sufletele adormiților noștri.》
《Coliva amintește de o minune a Sfântului Teodor Tiron, petrecută în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363), care a dat ordin guvernatorului orașului Constantinopol să stropească toate alimentele din piețe cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare, ca astfel să-i oblige pe creștini să întrerupă postul și să consume jertfe aduse idolilor.
Sfântul Teodor Tiron a apărut în vis arhiepiscopului Eudoxie și i-a poruncit să-i anunțe pe creștini să nu cumpere nimic din piață, ci să mănânce grâu fiert cu miere.
Pentru cinstirea înaintașilor trecuți la Domnul, se face colivă din semințe de grâu și din alte roade de multe feluri ce sunt aduse ca prinos lui Dumnezeu.
Acestea arată că și omul este o sămânță, un rod al pământului care semănându-se acum în pământ precum grâul iarăși va învia cu puterea lui Dumnezeu, răsărind în viața ce va să fie și aducându-se viu și desăvârșit lui Hristos. Căci precum această sămânță se îngroapă în pământ, iar după aceea răsare și aduce mult rod, tot astfel și omul fiind dat acum pământului prin moarte, iarăși va învia. Același lucru îl spune și Sfântul Apostol Pavel, arătând învierea prin pilda semănăturilor, spune Sfântul Simeon al Tesalonicului.
Pe lângă colivă, în această zi se împarte mâncare pentru sufletele celor adormiți, dar și alte prinoase, lucruri folositoare pentru semenii noștri. De asemenea, în unele locuri, la sate există tradiția ca în această zi, în casele gospodarilor, să se facă o masă de pomenire la care sunt chemați rudele, vecinii, dar și oameni săraci.
Pomenirile pentru cei adormiți se vor face în fiecare sâmbătă din Postul Sfintelor Paști, până în sâmbăta lui Lazăr sau a Floriilor.》
Reply With Quote
  #130  
Vechi 01.06.2017, 02:02:23
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit Moșii de vară- Sâmbăta : 3 iunie 2017

Moșii de vară preced sărbătoarea populară a Rusaliilor, care are loc la cincizeci de zile de la Paști, atunci când Biserica sărbătorește Pogorârea Sfântului Duh. La Moșii de vară se dă de pomană pentru sufletele celor morți, iar pomana era dată îndeosebi în vase de lut speciale, folosite numai cu această ocazie, numite și moșoaice. Sărbătorile Moșilor exprimă un anume tip de întrepătrundere între lumea celor vii, „lumea cu dor“, și lumea de dincolo, „lumea fără dor“, granița dintre cele două lumi fiind, în concepția înaintașilor noștri, extrem de permeabilă, conform celor precizate de etnograful Marcel Lutic. La Rusalii, la 50 de zile după Paști, se încheie ciclul sărbătorilor pascale.
„Pe vremuri, mai ales copiii și săracii așteptau cu mare nerăbdare sărbătorile Moșilor, care precedau invariabil marile sărbători. Moșii cădeau în zilele de sâmbătă, în mediile arhaice, această zi fiind considerată a morților, cea mai bună pomană pentru sufletele lor făcându-se acum“, a spus Marcel Lutic, etnograf din cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei, Complexul Muzeal Național „Moldova“ Iași. Etnograful a menționat că românii cred că cea mai nimerită sâmbătă din an pentru dat de pomană este cea dinaintea Duminicii Mari, cum mai era numită Duminica Rusaliilor, în sâmbăta numită și a Moșilor sau Moșii de Rusalii, Moșii de Vară sau Moșii cei Mari.
La Moșii de Vară, gospodinele merg la morminte pentru a le curăța, dau de pomană cât mai multe bunătăți în vase din lut sau din lemn. Femeile sărace umpleau vasele pentru pomană cu apă de izvor, în timp ce altele, mai avute, puneau lapte, vin, bere sau mied, toartele vaselor fiind împodobite cu trandafiri ce amintesc de numele sărbătorii „rosa“ și Rusalii, la care se adaugă busuiocul, după cum a mai remarcat Marcel Lutic.
La Moșii de vară se puneau în străchini fructe coapte, plăcinte, caș, mămăligă, zeamă sau borș de pasăre, purcel sau miel, scrob (omletă), nelipsind pâinea, colacii, covrigii și lumânările. „Trebuie remarcat că bucovinenii nu mâncau la Moșii de vară până nu dădeau mai întâi de pomană, crezând că acum se împărtășesc morții cu Sfintele Taine. Gospodinele se mai duceau cu Moși pe la vecini și pe la neamuri, obișnuind să aprindă lumânarea la intrarea în casă. Moșii duși erau întorși, gospodinele nevenind niciodată acasă cu mâna goală. De multe ori, împărțirea Moșilor era continuată și în Duminica Mare“, a spus Marcel Lutic.
Moșii, o dublare a sărbătorilor celor vii pentru cei trecuți în „lumea fără dor“
Moșii reprezentau un fel de dublare a sărbătorilor celor vii, care aveau loc și pentru strămoși, cu o zi înainte de sărbătoarea propriu-zisă. „Pe vremuri, ar fi fost 18 sărbători de Moși într-un an, cele mai relevante fiind patru, fiecare corespunzând unui anotimp: Moșii de primăvară sau Moșii de Păresimi, sărbătoare fixă, pe 9 martie de Măcinici, apoi sunt Moșii de vară sau de Rusalii, ținuți în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor, Moșii de toamnă care erau ținuți cel mai adesea de Sfântul Dumitru, precum și de Sfânta Maria Mică pe 8 septembrie sau de Ziua Crucii, pe 14 septembrie. Moșii de iarnă sunt plasați de unii etnologi în sâmbăta ce precede Postul Crăciunului, în timp ce alții amintesc de sâmbăta în care se lasă secul de carne, de dinaintea Postului Mare, foarte aproape de Moșii de primăvară“, a spus Marcel Lutic.
La Moșii de Rusalii se dădeau de pomană vase cu fructe, colaci și lumânări pentru cei răposați, în prima parte a zilei, iar în partea a doua a zilei, fiecare putea să dea de pomană pentru sufletul său. Se credea că nu era bine ca în această zi cineva să mănânce fără să dea de pomană. Tot ceea ce era dat de pomană se dădea în vase noi, împodobite cu flori.
La Moșii de Sân-Petru se dădeau ulcele pline cu cireșe din primul cules, iar la Sfântul Ilie se dădeau de pomană mere, mai ales femeile oferind aceste fructe copiilor. Prin Banat se oferea, la această dată, și porumb fiert. La Moșii de la Schimbarea la Față se ofereau struguri, se făcea chiar și colivă de struguri. La Vinerea Mare, așa cum era numită popular Sfânta Parascheva, se împărțeau colaci și mere, după cum a remarcat Marcel Lutic.
În general, o mare parte din gesturile cotidiene sau a micilor petreceri au momente care amintesc de cei morți, așa cum se întâmplă când se varsă din pahar câteva picături „de sufletul morților“, datul de pomană din primele plăcinte care se fac după post, pomenile care se fac la hramurile satelor sau ale bisericilor și relevă relația cu lumea de dincolo a satului arhaic. Se credea că, în zilele de moși, cei răposați așteaptă să primească de pomană și, dacă asta nu se întâmplă, rămân supărați. De asemenea, era încurajată oferirea de pomeni săracilor și străinilor, fiind dezaprobată schimbarea de pomeni între rude. Se mai credea că mâncarea oferită ca pomană era bine să fie caldă, astfel încât mirosul acesteia îl putea sătura pe cel mort, astfel că, în unele locuri din Moldova, masa de pomană se mai numea și „aburi“, iar în Muntenia - „aburel“.
Pomenile erau oferite în recipiente speciale de lut, numite și moșoaice, lutul fiind și materia cea mai potrivită pentru vasele de pomenire.
Crengile de tei de la porți
Duminica Pogorârii Sfântului Duh era numită în popor Duminica Mare, deoarece se credea că este ziua Maicii Domnului. „În cinstea acestei duminici, flăcăii aduceau din păduri nuiele, crengi și frunze de tei, întreaga gospodărie fiind împodobită cu acestea. Unele crenguțe erau duse la biserică, aici fiind sfințite și puse la icoane. De aici erau luate mai ales când ploua cu piatră. În tradiția populară se credea că teiul ferește gospodăriile de fulgere, sau de grindină, sau de duhurile rele ale zânelor. Cei prea temători de zânele numite Rusalii trebuiau să aibă asupra lor crenguțe de tei și să pocnească din frunze atunci când le simțeau în preajmă“, a spus Marcel Lutic.
Rusaliile erau, în mitologia populară, un tip de zâne care umblau pe pământ și prin aer fără a fi văzute de oameni. După unii, acestea rămâneau printre oameni aproape o lună. Rusaliile erau respectate, însă nu erau îndrăgite pentru că, așa cum spun legendele, aduceau tot felul de boli. Din acest motiv, oamenii căutau tot felul de mijloace de apărare, precum pelinul și usturoiul, care se pare că nu le priau Rusaliilor, ținându-le la distanță, așa cum arată legendele. Tot de Rusalii avea loc și bătaia cu pelin. Fetele și băieții care se întâlneau în această zi se snopeau cu pelin, sărbătoarea Rusaliilor fiind numită și a pelinului. Tot acum, pelinul se punea în toate băuturile, cu excepția apei.
Dansul călușarilor
Călușarii erau în număr de 13, jurau pe steagul călușeresc la Todorusalii, o sărbătoare ce avea loc la mijlocul zilelor dintre Paști și Rusalii, iar pregătirile lor continuau până în Săptămâna Rusaliilor. Numele acestei sărbători are mai multe origini posibile. Astfel, este o veche sărbătoare romană Rosalia, mai erau Rusalcele slave, un fel de zâne ale apelor, iar despre Rusalii se mai spune că ar fi fost fiicele lui „Rusalim împărat“, personificare a Ierusalimului biblic. Rusaliile sau ielele erau rele, astfel că oamenii din vechime le mai numeau „Frumușelele“, „Cuconițele“, „Împărătesele“, pentru a le îmbuna.
Ele erau temute pentru că aduceau multe boli, pe care dansul călușarilor părea că le poate vindeca. „Călușarii erau flăcăi aleși de vătaf, șeful lor, dintre cei mai buni dansatori ai satului. Erau organizați într-o ceată care putea să numere până la 13 călușari. Vreme de aproximativ o lună erau legați prin jurământul călușeresc, o adevărată conspirație a muțeniei, acesta impunându-le o anumită comportare“, a spus Marcel Lutic. În „Descrierea Moldovei“, Dimitrie Cantemir nota că „Mulțimea superstițioasă crede că ei au puterea de a izgoni bolile cronice, iar vindecarea se face astfel: după ce bolnavul s-a așternut la pământ, aceia încep săriturile lor și, la un anumit loc al cântecului, calcă, unul după altul, de la cap până la picioare, pe cel culcat; în sfârșit, îi suflă la ureche câteva cuvinte anume ticluite și poruncesc bolii să iasă“.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Pomenirea la 20 de zile. Oana_A Slujba inmormantarii 4 13.05.2012 17:01:45
Parastasele din fiecare din cei 7ani si inca ceva.... mara2008 Slujba inmormantarii 0 07.09.2010 03:18:39
+pomenirea mortilor+ cristiboss56 Diverse Sarbatori 5 04.04.2010 22:52:04
pomenirea la psaltire onyx235 Generalitati 32 04.11.2009 13:32:10
1noiembrie-pomenirea mortilor mara2008 Generalitati 0 29.10.2008 19:25:56