Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Alte discutii > Vrajitoria
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 26.09.2011, 20:51:11
ioanna's Avatar
ioanna ioanna is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 20.07.2011
Locație: Cluj-Napoca
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.494
Implicit Divinatia- formele ghicitului

Citind aceasta sectiune a forumului, am ramas surprinsa sa constat cati oameni apeleaza in zilele noastre la serviciile unor persoane care pretind ca au darul viziunii si stau sa ma intreb de ce ei nu-si pun intrebarea, fireasca de altfel: daca acei oameni sunt intr-adevar inzestrati si pot "vedea viitorul", ar mai avea ei nevoie sa deschida cartea, sa citeasca in cafea, in cartile de tarot, globul de sticla si alte mijloace sau s-ar putea lipsi de toate acestea, daca credinta lor e sincera si autentica? Raspunsul e evident: din moment ce nu o fac, nu renunta la acele mijloace, inseamna ca tot ce urmaresc e sa impresioneze clientul in vederea unui castig material (de cele mai multe ori) sau pentru ca sunt, asemeni clientilor care apeleaza la ei, victime ale superstitiilor, credintelor naive, de care n-au reusit inca sa se vindece. Ghicitoria reprezinta o maniera vetusta de interogare a viitorului, incapabila prin natura subiectiva a ei sa raspunda asteptarilor umane, iar apelul la ghicitorie (in toate formele ei) constitue un pacat, fiind un act anacronic, condamnabil, mai ales intr-o societate civilizata, evoluata si sub raport cultural si religios.


O scurta trecere in revista a “epidemiei ghicitului”, care a strabatut istoria, forme acestuia.
(Sursa: partial din “Vrajitoria de-a lungul timpului”de Gh.V. Bratescu, cap.II Divinatia)

Mania ghicitului a cunoscut din antichitate si pana azi momente de ascensiune si regres, corelate, fara exceptie, cu evolutia marilor evenimente istorice, economice, sociale si religioase. Intotdeauna ghicitorii au inflorit in perioade de criza, de framantari si au decazut in perioadele de liniste si echilibru. Fenomenul este explicabil deoarece razboaiele, calamitatile economice, epidemiile sunt capabile sa mareasca numarul persoanelor afectate psihic, contingent care se aduca clientelei clasice a ghicitorilor, recrutata din randul persoanelor cu conceptii dominate de superstitii, traumatizate fizic si moral. Daca din punct de vedere cantitativ ghicitoria a marcat suisuri si coborasuri de-a lungul vremii, calitativ ea nu a depasit cu nimic formulele stabilite inca pe vremea chaldeenilor, deoarece chiar procedee aparute in decursul perioadelor moderna si contemporana ale istoriei difera doar ca recuzita de cele antice, practic constituind variatii pe aceeasi tema. Istoria divinatiei reprezinta o cavalcada de forme de interogare falsa a viitorului parasite pe rand dupa respingerea lor sociala sau spre a face loc altora noi, inca necompromise, dar tot penibile in esenta.


1.TALMACIREA VISELOR (oneiromantia) este dupa necromantie cea mai veche maniera de ghicit. Antiphon (479-411 i.Hr), Democrit (460-370 i.Hr),Discoride (sec. 1 i.Hr) si alti ganditori antici au descris o multime de intamplari ale talmaciuitorilor de vise, ba chiar au compus ei insisi tratate de oneiromantie (ghicitul in vise). Visele erau talmacite initial de “ghicitorii in stele”, adesea platiti de monarhi. Talmacitorul trebuia sa cunoasca o serie de reguli, absolut bizare,necesare interpretarii visului.

Nu voi intra in detalii, exista multe reguli de interpretare a viselor, printre care: cartea lui Thot (egiptul antic), clasificarea viselor dupa principiul zodiacal (inventie araba), interpretarea viselor pe baza evolutiei lunii (Cagliostro -1753), tabele de talmacire a cifrelor visate (sec.XVIII-XIX) etc. Tabelele de talmacire erau evident ilare. Un exemplu de tabel din sec. XVIII spunea ca aparitia in vis a literei “a” era un semn al unei acuzatii viitoare injuste, litera “b”- placeri si amor, litera “c”-casatorie fericita, “e”- castiguri sau pierderi banesti, “m”-tristete, doliu etc. Originea acestui tablou este franceza, iar semnificatia literelor a suferit modificari succesive, de unde putem deduce usor “logica” ghicitorilor in vise. Spre exemplu, litera “l”avea dinainte de perioada napoleoneana valoarea de glorie si onoare, sugestie venita de la prenumele Louis, purtat de numerosi monarhi francezi. Dupa incoronarea lui Napoleon, sensul literei “l” este transferat literei “n”.

Talmacitorii in vise sustineau ca puteau determina numerele castigate la loterie utilizand un calcul simplu si un tabel de cifre grupate pe luni. Pentru luna ianuarie, spre a da numai un singur exemplu, dupa ei, erau favorabile cifrele 1,3,19,27,31,40 si 90. O alta regula prevedea ca sensul imaginilor din vise sa fie rasturnate, de pilda, daca aparea in somn un mort, asta insemna “sanatate infloritoare”,tot ce sugera antinaturalul era considerat malefic; numerele impare, tot ce venea de la dreapta,albul si albastrul erau socotite benefice etc. In asemenea norme pot fi surprinse credintele magice stravechi, preluate de la greco-romani din divinatia orientala si raspandita in Europa.

Imaginile onirice erau randuite dupa pe aparitii: umane, de pasari,patrupede, pesti,insecte, vegetale, fructe, flori si legume, apoi pe culori. Evident asemenea clasificari, subordonari si grupari au un caracter pur imaginar si nu sunt, in fond,decat ridicule inovatii speculate insa cu sarg de cei interesati in obtinerea castigurilor.

2. GHICITUL IN SEMNE CORPORALE provine de la chaldeeni si egipteni. El are ca obiect devoalarea unor evenimente prin observarea si talmacirea unor miscari reflexe ale membrelor, tendoanelor,muschilor, organelor corpurilor omenesc, a petelor de pe piele etc. Ghicitul in semne avea o desebita raspandire la populatia daco-romana, dupa cum reiese din textele unor scriitori antici.

In mod cert, in evul mediu, populatia romaneasca folosea in mod curent “talmacirea semnelor”. Cartulii populare cu caracter divinatoriu, denumite Trepetnice au patruns in tarile romane in sec. al XVIII-lea, continutul lor suprapunandu-se superstitiilor locale.

Exemple:
“Fruntea de se va clati,spre o tara vei merge si multi ti se vor inchina”
“Ceafa de se va clati(zbate), o veste rea te va intrista iar apoi te va bucura”
“Chica de se va clati, in oaste 7 ani vei merge si vei veni sanatos la casa ta

In sec. al XIX-lea si inceputul sec. XX a existat o avalansa de brosuri, mai toate intitulate stereotip “Talmacirea semnelor ce se fac la om, precum: bataia ochilor,a buzelor si in scurt toate miscarile si incheieturile corpului omenesc ce sunt date de la natura”.

3. FIZIONOMASTICA sau divinatia dupa trasaturile fetei omenesti(ochi,par,gura,nas etc) isi extrage principiile din “ghicitul in stele”. In cursul Evului Mediu, citirea viitorului dupa fizionomie purta denumirea de “semanatura astrala”, in ideea falsa ca infatisarea fiecarui individ ar fi influentata de inca de la nastere de conjunctura astrala a momentului. Desigur ca medicii, psihologii, pot sa surprinda pe fata cuiva suferinte de ordin fizic sau psihic, anumite coloratii ale pielii , globului ocular, buzelor pot spune multe specialistului inainte de a face investigatia in laborator, insa de aici pana la tabelele savante ale fizionomostilor e o distanta lunga. Ghicitoria dupa aspectul considera ca parul blond determina incertitudinea in viata, in schimb parul rosu reusite. Fruntea era privita ca un element de predictie. Astfel o persoana cu fruntea inalta era predestinata succeselor, sprancenele cele mai favorabile pentru viitorul cuiva se infatisau arcuite etc. Tabelele fizionomistilor cuprind zeci de asemenea consideratii divinatorii. Practica isi are originea in credintele magice primitive, in simbolismul ochiului.



Reply With Quote
  #2  
Vechi 26.09.2011, 21:05:46
ioanna's Avatar
ioanna ioanna is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 20.07.2011
Locație: Cluj-Napoca
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.494
Implicit partea a 2-a

4. GHICITUL IN APA (hidromantia) isi are originea in antichitate. Cea mai raspandita era practica de a privi indelung intr-un vas plin cu apa, in timp ce magicianul rostea niste formule, pentru a crea o atmosfera propice inducerii iluziilor, chiar si a halucinatiilor, la care contribuia si jocul stralucirii undelor apei. Uneori ghicitorii aruncau in apa Frunze de laur, dupa care cel caruia I se ghicea trebuia sa bea cateva inghitituri, ceea ce grabea aparitia de halucinatii. Iluziile vizuale erau apoi povestite ghicitorului care le interpreta aidoma talmacitorului de vise.



Transparenta unei suprafete, ca mijloc hallucinogen se regaseste si in CRISTALOMANTIE, sau ghicitul cu ajutorul globului de sticla naturala. Susurul izvoarelor,al fantanilor arteziene, generatoare de iluzii auditive, se adauga procedeelor hidromantice, completate si cu alte variante, cum ar fi GASTROMANTIA, o tehnica foarte veche.

Gastromantia se facea prin mijlocirea unui “ghicitor posedat” care, privind intr-un vas cu putina apa, pe fundul caruia ardea o lumanare, raspundea prin semne, dand din cap, afirmativ sau nu, la intrebarile celui interesat. Se invocau totodata genii ori demoni care “spuneau” ghicitorului ce anume vedea in undele apei. Hidromantia are elemente ce o plaseaza intr-o perioada straveche a magiei, existand probabil si la populatiile pretracice si traco-getice, de unde s-ar fi putut transmite in substratul de credinte de obiceiuri ale romanilor. De pilda, in noaptea Anului Nou, fetele dezbracate si dezpletite, obisnuiau sa se priveasca intr-o oglinda, la lumina lumanarii, spre a-si vedea ursitul.

Toate suprafetele lucitoare – apa,cristalul natural,sticla,uleiul, cerneala,vinul etc. au capatat de-a lungul timpului, utilizari in ghicitorie, prin proprietatile lor de a determina automatisme senzoriale, vizuale, halucinatii. Puzderia de procedee de ghicit avand la baza suprafetele lucitoare s-a micsorat treptat, ajungand a fi respinse din punct de vedere social. Hidromantia va gasi insa solutii de modernizare, fapt ce demonstreaza tendinta divinatiei de a se adapta la mentalitatea vremii. Azi, nu se mai practica ghicitul in apa, fiind in “trend” ghicitul in cafea.

5. GHICITUL IN FOC (piromantia). Din cele mai vechi tipuri focul a fost considerat un element magic, ceea ce explica si faptul ca el a constituit obiect de veneratie mai putin ca zeitate de sine statatoare, ramanand o simpla, dar esentiala energie pentru uzul practic uman. Langa foc s-au nascut, pe peretii pesterilor, acele jocuri de umbre, capabile sa straneasca cele mai bizare fantezii in mintea oamenilor, aflati pe o treapta inferioara de recunoastere. Pe buna dreptate se poate afirma ca focul a avut puterea sa-l propulseze pe om dincolo de conditia primara, atat pe plan material cat si spiritual, primele manifestari “religioase” apartinand cultul focului.



Pentru piromantie prezinta interes semnele palpairilor,ale flacarilor sau ale jocului de lumini provocat de taciuni incandescenti. De pilda, daca se urmareau a se sti in ce masura existau sorti favorabili intr-o actiune, cel interesat se ducea la ghicitor si cu mana lui facea un foc, dupa indicatiile acestuia, care intre timp rostea descantece. Cand izbucneau flacarile se oprea, le privea cu atentie si interpreta “viitorul” dupa forma si directia acestora. Fumul avea si el bogate simboluri, rezultate tot din directii, culoare, forme, densitate, iar sfaraitul focului suna ca o voce misterioasa ce “spunea” multe ghicitorului. Desigur, in miscarile focului sau ale fumului nu se gasea niciun semn al destinului.

Strans legate de ghicitoria prin foc erau CAPNOMANTIA, care utilize ca element de ardere grauntele, in special cele de susan si CRICOMANTIA, in care se foloseau boabele de orz. Tehnica era simpla: pe carbunii incinsi se arunca o gramajoara oarecare de seminte, care incepeau imediat sa fumege. In jocul fumului, creator de iluzii optice, ghicitorul talmacea viitorul. Procedeul era raspandit in special la popoarele semite (arabi,evrei). Potrivit unor surse antice, el la a devenit traditional la triburile din zona de desert, unde lemnul lipsea sau se procura cu greutate.

O alta varietate este DAPHNOMANTIA , adica ghicirea viitorului in fumul degajat prin arderea frunzelor de laur, o maniera straveche, descrisa de Thokritos (315-250 i.Hr)

CEPHALOMANTIA ,o alta forma de piromantie, era o divinatie bizara ce se folosea atunci cand se dorea a se descoperi un raufacator. Pe jaraticul incins era pus un cap de magar si ghicitorul incepea sa pronunte formule “magice”, in care introducea numele persoanei banuite a fi faptasele furtului, crimei etc. Daca falca incinsa pe foc trsonea in momentul in care se pronunta un nume, exista credinta ca acel om e vinovat. Drept urmare, toate napasta cadea asupra acestuia, fara nicio alta cercetare.

O maniera de piromantie este si SIDEROMANTIA care consta in aruncarea unui numar impar de paie pe un fier inrosit. Prezicerile se faceau pe baza miscarilor firelor , modul in care acestea luau foc si a fumului degajat. Maniera in care se faceau previziunile in piromantie lasa de inteles ca acest gen de divinatie a premers oracolelor, fiind deci extreme de vechi.

6. GHICITUL IN PAMANT ( geomantia) are o istorie destul de veche, tehnica fiind create de vrajitorii din triburile de la malul marii. La aceasta ipoteza duce observarea directa a geomantiei ce subzida inca in Peninsula Araba, fara a se mai face apel la textele antice. Vrajitorul intinde pe nisip o planseta, impartind nisipul in patru dreptunghiuri. Ia cateva pietricele si le arunca pe nisip. Pozitia pietrelor, putand fi oarecare, este interpretata de ghicitor, care petinde, celor care il cred, ca urmele din nisip ii spun trecutul, prezentul si viitorul.

Doctorul J Maxwell a studiat la inceputul sec. XX acest mod de divinatie:
M-am lasat pe mana unui ghicitor in nisip, scrie el. Arabul avea o figura grava si ochi patrunzatori. Precizia indicatiilor sale m-a surprins si nu-mi puteam explica prin ce mijloace stia atatea amanunte despre mine. La incheiere, ca sa ma dea gata, a luat o mutra perplexa, spunandu-mi ca nu stie précis daca eram cadiu (judecator) sau medic. Atunci am inteles tot. Pungasul se informase bine asupra persoanei mele si nici nu era greu sa o faca in acel targ musulman medieval. Stia précis ca sunt medic, dar cabotismul sau il pierduse. Siretenia lui ii jucase o festa, crezand ca ma va impresiona printr-o punere in scena atat de ieftina, facand pe naivul. Ce naiba, l-am intrebat, oare tu, credincios al Coranului, nu stii cum arata un judecator? Ghicitorul s-a fastacit, confirmand astfel banuielile mele intime. Era un sarlatan”.

Literatura veche mentioneaza numeroase variante ale geomantiei, printre care amintim SEPHRAMANTIA sau cititul in cenusa. Procedeul consta in presararea cenusii pe o suprafata plana, dupa care cel care dorea sa I se ghiceasca punea intrebarile de rigoare deasupra tablei. Sub actiunea presiunii aerului, stratul de cenusa era spulberat, formand diverse imagini, servind ca baza de interpretare divinatorie. Sephramantia poate fi considerata din acest punct de vedere ca precursoare a ghicitului in cafea, aparitie mai recenta, dar cu aceeasi incarcatura aberanta, ca si formele stravechi de divinatie. Ceara si plumbul topite , alcatuind diverse figuri prin racire, in apa, au servit si ele interpretarilor divinatorii geomante.

7. AEROMANTIAeste o forma de ghicitorie efectuata prin interpretari subiective ale unor manifestari atmosferice: vant,curcubeu,halouri solare sau lunare, forma si deplasarea norilor. Istoria e presarata cu astfel de descifrari de semne ceresti. Se povesteste ca in timpul jefuirii Ierusalimului de catre Antiochos, s-ar fi vazut pe cer un cavaler pe un cal de aur, iar pe vremea lui Titus, tot aici, s-ar fi observat in nori care de lupta si soldati inconjurand orasul. In realitate, asemenea viziuni nu sunt decat produsul halucinatiilor colective,aparute in momente de tensiune psihica.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 26.09.2011, 21:13:14
ioanna's Avatar
ioanna ioanna is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 20.07.2011
Locație: Cluj-Napoca
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.494
Implicit partea a 3-a

8.CHIROMANTIA (ghicitul in palma) s-a practicat din cele mai vechi timpuri. Informatii referitoare la aceast procedeu ne parvin de la egipteni, asirieni si chaldeeni. Grecii si romanii agreau de asemenea acest mod de divinatie. O serie de autori prestigiosi- Aristotel,Democrit iar apoi Avicenna au facut referiri la chiromantie in textele lor.

Ghicitul in palma se face aplicand o tehnica destul de sofisticata, ghicitorul dispunand de un limbaj specific, asemanator cu cel al astrologilor. Protuberantele din palma si de la articulatiilor degetelor au , de pilda, denumiri de planete. Exista o harta a palmei utilizata de chiromanti. Nu poate fi, totusi, ignorat ca forma, volumul palmei, directia liniilor si culoarea pielii pot ilustra o fizionomie a palmei, care ofera posibilitati de intuire a varstei, temperamentului, profesiunii sau starii de sanatate a celui examinat. De aceea, un ghicitor versat poate recunoaste usor daca un om este artisan, muncitor sau intellectual, studiind uzura si culoarea pielii,deformatiile degetelor, muschii si venele, alte elemente. De altfel, psihologii moderni, ca si medicii, stiu ca unoeri, starea de sanatate poate fi surprinsa prin studierea palmei pacientului.

In tehnica ghicitorilor, mainile oasoase, dure, ingrosate, anunta framantari psihice, in timp ce mainile delicate, cu pielea fina sunt semne ale unei vieti sedentare. Miscarile involuntare ale mainilor sunt alte semne care tradeaza temperamentul individului, daca acesta are o fire calma,impulsive sau nepasatoare. Acestea sunt realitati speculate abil de ghicitorii in palma, ceea ce explica succesul lor de-a lungul miilor de ani. Dar de la aceste considerente, pana la aflarea viitorului prin cititul liniilor din palma este o distanta enorma, valoarea reala a predictiilor chiromantilor fiind nula, deci sarlatanie, fapt demonstrat si de studiile stiintifice.

9.ORNITHOMANTIA sau ghicitul prin talmacirea comportamentului, miscarilor si aspectul pasarilor constitue o prelungire a stravechilor credinte magice, nascute din observarea lumii animale. In antichitate, asemenea credinte, capata sanctiune religioasa. Indienii,egiptenii,chinezii,mespopotamienii,apoi tracii,grecii si romanii,geto-dacii,vechii slavi,gotii dispuneau fiecare de un panteon foarte bogat populat cu animale divinizate. Ornithomantia si mitologia au mers mana in mana. Se credea ca pasarile, datorita marii lor rapiditati, inteligente si abilitati, se afla in serviciul zeilor, iar zborul, ciripitul, sunetele emise de acestea nu ar fi altceva decat mesaje divine pe care ghicitorii se straduiau sa le inteleaga. Desigur, nu toate pasarile erau considerate de ornithomantie ca apte a furniza prorociri. Pe primul loc erau cotate cele de prada, existand conceptia ca ele se aflau in gratia zeilor. De exemplu, atenienii credeau ca tipatul cucuvelei era un semn de noroc, iar prezenta ciorii cenusii va produce o intamplare rea.

AUGURII reprezinta o forma tarzie a ornithomantiei. Augurul era un membru al unui colegiu sacerdotal special care avea ca atributie prevestirea evenimentelor sau talmacirea vointei zeilor dupa zborul si cantecul pasarilor ori prin examinarea maruntaielor animalelor sacrificate, fiind o persoana respectata, cu rangul de prim demnitar in stat. Imbracati in roba de purpura, purtand coroana de laur, ei veneau maiestos la altar. Se opreau in fata acestuia si intorceau fata spre Rasarit, ridicau bratul circumscriind o parte din cer cu un baston augural, dupa care asteptau in liniste ca prin spatiul marcat de ei pe firmament sa treaca o pasare. Daca pasarea era zarita prima data la stanga, semnul era de bun augur, daca era la dreapta-semn rau.

Puii sacrii jucau deasemenea un rol in ceremoniile augurale. Nicio decizie in Senat, nici in Armata, nu putea fi luata la Roma inainte ca augurii sa se pronunte, dupa observarea modului in care acestia ciuguleau grauntele. Daca puii lasati liberi se repezeau cu aviditate la semintele de grau, se credeau ca auspiciile sunt favorabile desfasurarii actiunii proiectate. Daca refuzau sa manance, auspiciile erau nefavorabile si prin urmare se anulau proiectele. Augurii se pricepeau de minune sa interpreteze “vointa zeilor” in functie de interesele personale, familiale sau de grup. Cercetarea puilor se facea, prin traditie, in fata imparatului si senatului, prin urmare totul se desfasura fara ascunzisuri. Daca anumite interese cereau ca pasarile sa ciuguleasca rapid boabele, ele erau tinute nemancate un timp oarecare, inainte de a fi aduse in curtea templului.

Relatari despre aceste divinatii (ghicitorii) naive avem in scrierile lui Cicero. Augurii au inceput sa decada din functie in anul 313 d.Hr, odata cu Edictul de la Milano, care proclama libertatea de credinta si egalitatea in drepturi a crestinilor in Imperiul Roman si au disparut cu totul in timpul lui Theodosius cel Mare, sf.sec.IV.

HARUSPICIILE e o forma de ghicitorie rafinata, practicata de preotii romani, care pretindeau ca puteau afla viitorul, studiind maruntaiele animalelor sacrificate. Practica a fost cunoscuta in maniere diferite si de indieni, chaldeeni, egipteni si vechii evrei, ceea ce arata ca Roma imprumutase sistemul din Orient.


Ghicitorii in maruntaie de animale examinau pe rand, respectand o anumita ordine: ficatul, intestinele, fierea, inima, carnea inca palpitanda a victimei. Dupa aceea urmareau flacarile rugului pe care ardeau sacrificiul. In ritual ei se mai foloseau de tamaie, vin, apa si faina, spre a completa jertfa si a face binevoitoare divinitatile ce urmau sa dezvaluie viitorul. Mai erau observate ca “semne” de prezicere, comportamentul vietatilor inainte de a fi sacrificate, felul cum acestea veneau spre altar: tarate ori in mers liber, daca erau resemnate, daca le tasnea sangele cu violenta din artera taiata sau curgea cu incetul. Culoarea sangelui, contractia fibrelor musculare constituiau, de asemenea , “indicatii divine”. O inima mica sau bolnava, un plaman foarte voluminos sau de culoare alburie anuntau un dezastru. Mai mult, daca organul aluneca din mana prezicatorului, dezastrul urma sa fie si mai mare. Dupa spintecare urma arderea, prilej de alte “prorociri”, in functie de modul in care se inalta fumul, directia lui. De exemplu, daca fumul se inalta drept in sus, cu repeziciune, spuneau ca zeii le erau favorabili.

GHICITUL PRIN ACTE INVOLUNTARE ALE ANIMALELOR este o varianta a ornithomantiei. Originea acestei forme de divinatii considerata de scriitorii antici ca vulgara, nobila fiind doar ornithomantia, trebuie cautata in vechea credinta ca tot ce este insufletit avea vocatie divinatorie. Dar inca din antichitate au fost considerate superstitie prorocirile facute pe baza comportamentului altor vietati in afara pasarilor.

O reminescenta a acestei maniere de ghicit este soricelul-ghicitor sau papagalul-ghicitor,intalnir si azi prin balciuri, dresat sa extraga “horoscoape” dintr-un pachet. Sistemul extragerii biletelor norocoase, denumit CLIROMANTIE, este foarte vechi. Se pare ca metoda, simpla si expeditiva, ar fi o inventie a grecilor antici. In Ciclul Troian se povesteste episodul luptei dintre Hector si Aiax. Hector cheama pe unul din eroii greci sa lupte piept la piept cu el. Acestei provocari i-au raspuns noua viteji odata, fiecare dintre ei socotind ca aveau dreptul la lupta. Cum trebuia ales numai unul,eroii si-au scris numele pe cate o frunza si le-au pus toate in coiful unuia dintre ei, au scuturat coiful, iar frunza cazuta pe jos, a fost cel ales de sorti. Acest sistem s-a transmis la toate popoarele din antichitate si pana azi. El este totodata precursorul tuturor formelor de extragere a numerelor castigatoare la loteriile si tombolele moderne.

10. GHICITUL IN ACTELE INSTINCTIVE ALE OMULUI , cum ar fi rostirea fara voie a unor cuvinte ca si spasmele si tresaririle involuntare (ochi,membre,trup) au avut si ele vocatii divinatorii. Ecourile acestei forme de ghicit se regasesc in vechi superstitii ale poporului roman. Se zicea, de pilda,ca, daca doua persoane rosteau odata un cuvant “a pierit un drac”, sau daca cineva avea un frison nervos scurt se spunea ca “a trecut moartea pe langa el”, daca ii tiuia urechea- “ii vorbeste cineva” etc. Se intelege ca nu are rost credinta in asemenea naivitati, insa ele au persistat ca un automatism, similar urarii de “noroc” sau “sanatate” care se face aproape involuntar, cand cineva stranuta.
Reply With Quote
  #4  
Vechi 26.09.2011, 21:13:46
catalin2 catalin2 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.12.2007
Locație: Brasov
Religia: Ortodox
Mesaje: 9.688
Implicit

Totusi, cei ce se ocupa cu ghicitul sau alte tehnici nu sunt doar sarlatani care doar pacalesc clientul, ei pot face asta cu ajutorul vrajmasului, care le da informatii, de multe ori fara ca ei sa stie cine le sufla.
Pentru ca multi spun lucruri adevarate din trecutul persoanei, pe care nu aveau cum sa le ghiceasca.
Dar cum vrajmasul stie doar trecutul, iar viitorul doar il nimereste asa este si ghicirea despre viitor. Ghicitorul ii va spune ceva din trecut ca sa ii capteze atentia.
Exista carti din perpectiva ortodoxa despre aceste lucruri. Cred ca si Danion Vasile are o carte.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 26.09.2011, 21:30:43
ioanna's Avatar
ioanna ioanna is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 20.07.2011
Locație: Cluj-Napoca
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.494
Implicit partea a 4-a

11. ARITHOMANTIA sau ghicitoria cu ajutorul numerelor, este o inventie antica, ea fiind precedata de anumite practici magice ce aveau loc cu prilejul impartirii hranei cuvenite fiecarui membru al colectivitatii. Este, probabil, cea mai veche dovada a inceputului gandirii matematice, cand oamenii nu stiau inca sa numere si sa socoteasca, plasand operatiile aritmetice in sfera magiei.


Subiectul fiind foarte amplu am sa ma opresc asupra unui singur exemplu de divinatie cu ajutorul matematicii si anume ghicitul in bobi, o componenta straveche a unor credinte mostenite de poporul roman din fondul tracic. Pentru fiecare intrebare sau dorinta a persoanei care apela la aceasta forma de ghicit, vrajitoarea (ghicitoarea) opera cu 41 de bobi (fie mazare,linte, naut, porumb etc). pe care ii arunca aleatoriu, iar potrivit aranjamentului, ghicitorul combina, dupa reguli anume, intelesurile generate ale numerelor iesite pe fiecare rand in parte si intre randuri.


Nu este nevoie de aratat ca in colectivitatile mici, rurale, atat necazurile cat si preocuparile cuiva erau cunoscute de toti, inclusiv de ghicitor, astfel incat clientul pleca intotdeauna multumit, cele spuse fiind intotdeauna pe gustul si in intentiile lui. Aici se afla si maiestria ghicitorului, anume de a produce o stare de dispozitie favorabila, de incredere si optimism celui caruia ii ghicea,fiind stiut ca numai astfel isi putea asigura un aflux de clientela. Iata de ce atunci cand bobii se “inchideau”, semnul era nefast si ghicitul se repeta. Evident, dand de trei ori in bobi, combinatiile se modificau, ghicitorul gasind aici posibilitatea de a da satisfactie clientului cu vorbele cele mai agreabile, caci omul avea nevoie organica de speranta, ca hrana psihica.

12. CARTOMANTIA sau ghicitul in carti are o istorie destul de recenta. Despre ghicitul in carti in forma actuala, mentiuni sigure nu se cunosc decat spre mijlocul secolului al XVI-lea. Cea mai timpurie marturie documentara provine din anul 1534, scriitorul si umanistul francez Francois Rabelais vorbind despre un anumit procedeu de ghicit pe care el il numeste “tareau”, alterand defapt denumirea italiana de “tarocchi”, Italia fiind, probabil, tara de origine a cartomantiei, fapt atestat intr-o lucrare a lui Francesco Marcolino Forli aparuta la Venetia in 1540. Originea cuvantului Italian “tarocchi” este obscura, putand fi o derivare de la “taroccare” ( a dracui, a striga) sau o contrafacere de factura neolatina a unui cuvant antic oriental. Ghicitul se facea prin “citirea cartilor”, adica prin interpretarea desenelor alegorice imprimate pe cartonase, fiecare avand o semnificatie.



Cel mai vechi si mai complex procedeu de ghicit in carti utilizat si astazi de unii “profesionisti” este Oracolul femeilor sau Marele joc avand 78 de cartonase, cu desene imitand miniaturile din sec. XV. Tarotii sunt de doua categorii: un numar de 52 apartin asa ziselor “arcane minore” si 22 fac parte din “arcanele majore”, termeni imprumutati din practica antica. Orice cartonas este prin in anumite formatii “tas”, suprapuse una alteia, ca randurile intr-o carte. Ghicitorul intoarce tarot cu tarot pe fata de la dreapta spre stanga, incepand cu randul de jos, continuand cu randul superior, dar de la stanga la dreapta, potrivit manierei bustrofedon, utilizata in scrieri orientale vechi. Pe aceasta baza se formeaza oracolul, care difera in interpretare in functie de sex, varsta si uneori de profesiune, apoi de sensul intrebarilor la care doreste sa afle raspuns cel care apeleaza la ghicitor.

Ca si in bestiariile antropomorfe medievale, prezente in paginile cronicilor, in arhitectura catedralelor gotice, a palatelor si chiar a fatadelor locuintelor mai modeste, desenele de pe cartile de ghicit urmeaza o ordine inspirata din succesiunea diferitelor parti, capitole si paragrafe biblice, maniera explicabila pentru perioada de bigotism crestin a sec. XV-XVI in care a luat probabil nastere neocartomantia.

O parte din desene simbolizeaza capitole din “Facere”, considerata prin traditie, prima carte a lui Moise. Primul Tarot reprezinta Haosul, al doilea Lumina, al treilea Planetele, al patrulea Cerul, al cincelea Omul si animalele etc. In afara acestora semnele evoca Raiul, pe Eva muscand din fructul oprit, pe Dumnezeu si pe diavol, “daramarea Templului”, “Judecata de Apoi”, “Sosirea Mesiei”, toate, de asemenea de inspiratie biblica. Apoi, alti taroti personifica dreptatea (binele),despotismul (raul),cumpatarea, forta,prudenta, norocul, moartea. Sunt exprimate grafic si unele aspecte ale sistemului social feudal: regi, regine, cavaleri, nobili,preoti, calugari precum si insemne heraldice- cupa, sceptru, spata, moneda, cele mai frecvent utilizate in sec. XVI-XVII. Semnificatiile urmau desenele, potrivit unei regului rationale- Lumina (Soarele) era un tarot favorabil, aceasta caracteristica rezultand din superstitii mai vechi, in credintele antice egiptene privind zeul Ra sau greco-romane referitoare la Apollo.

In sec. XVIII-XIX sunt inventate noi jocuri distractive de societate si de noroc, prin folosirea pachetelor de carti de joc. Vechiul tarot cade in desuetudine, caci noile pachete de carti de joc nu mai cuprind imaginile clasice, ci altele schematizate, reduse ca numar. Aceste forme de citit in carti, erau considerate modalitati de “trecere sau pierderea timpului”,nelipsite in saloane, cafenele, cazinouri etc., insa fiecare forma de ghicit, inclusiv cartomantia, sfarseste prin a fi respinsa social si aruncata in sfera superstitiilor.


13. CAFESOMANTIA sau ghicitul in cafea este un sistem recent de divinatie ce se bazeaza pe interpretarea semnelor lasate de drojdia(zatul) fierturii de cafea pe peretii cestii, dupa consumarea bauturii, fiind considerata o transpunere moderna a unor maniere de divinatie antice. Interpretarea semnelor din zat difera de la un ghicitor la altul, in functie de imaginatia fiecaruia, adesea contradictorie, aratand inca o data ridicolul acestei forme de divinatie, subiectivismul ei.


14. ROATA NOROCULUI este un procedeu de divinatie aparut in sec. al XIX-lea in Rusia. El constitue o imitatie grafica a rudiementarie “roti a norocului” din balciuri si a sofisticatei rulete din cazinouri. Roata norocului de origine ruseasca este infatisata de un cadran identic celui de ceasornic, desenat la dimensiuni foarte mari, pe hartie. Pentru aflarea viitorului se arunca o pietricica deasupra cadranului. Numarul din dreptul unde acesta s-a oprit reprezinta o trimitere spre mai multe table oracole, tiparite, care dau raspunsuri tip, la intrabari tip. Atat numarul intrebarilor, cat si al raspunsurilor variaza de la o “roata” la alta, in functie de autorii brosurilor respective. Prima brosura intitulata “Roata norocului” a aparut la Moscova in 1805. O prima traducere din rusa in limba romana a acestei brosuri s-a facut in 1836. Volumul cuprindea 99 de intrabari,99 de roate si 99 de trigoane ale norocului, precum si 1089 de raspunsuri. Atat intrebarile cat si raspunsurile-oracol sunt naïve si hilare, de genul “biletelelor de papagal” sau “ravaselor de placinta”, alte forme puerile de ghicit.

15. Au fost inventate si alte forme de ghicit , una mai bizara decat alta,ca de pilda divinatia dupa incretiturile formate intr-un vas cu apa de sulful produs prin rostirea deasupra suprafetei lichidului a unor cuvinte de catre persoana interesata; in faina (urmand tehnica sephramantiei), in topor (axinomantiei), in chei (cleidomantie), in ciur (coscinomantie), in lampi (lamoadomantie), in lighean (lecynomantie), in lemne (xylomantie), in muschi (myomantie), in boabe de strugure, in scris (graphomantie) etc., totul fiind sa arate nu doar imaginatia fecunda a sarlatanilor, care se pretind cunoscatori ai viitorului, insa si credulitatea clientilor acestora.
Reply With Quote
  #6  
Vechi 26.09.2011, 22:23:37
ioanna's Avatar
ioanna ioanna is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 20.07.2011
Locație: Cluj-Napoca
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.494
Implicit

Citat:
În prealabil postat de catalin2 Vezi mesajul
Totusi, cei ce se ocupa cu ghicitul sau alte tehnici nu sunt doar sarlatani care doar pacalesc clientul, ei pot face asta cu ajutorul vrajmasului, care le da informatii, de multe ori fara ca ei sa stie cine le sufla.
.
Ai rabdare, Catalin, inca n-am ajuns la Magia neagra si Ocultism acestea le voi trata separat, aici am postat doar de sarlatania divinatiei.
Reply With Quote
  #7  
Vechi 17.12.2011, 21:01:54
Profetul de carton Profetul de carton is offline
Banned
 
Data înregistrării: 13.12.2011
Mesaje: 1.282
Implicit

Citat:
În prealabil postat de ioanna Vezi mesajul
Ai rabdare, Catalin, inca n-am ajuns la Magia neagra si Ocultism acestea le voi trata separat, aici am postat doar de sarlatania divinatiei.
da, o analiza pertinenta este binevenita.

Last edited by Profetul de carton; 25.03.2012 at 15:46:51.
Reply With Quote
  #8  
Vechi 25.03.2012, 15:45:15
Profetul de carton Profetul de carton is offline
Banned
 
Data înregistrării: 13.12.2011
Mesaje: 1.282
Implicit

Citat:
În prealabil postat de ioanna Vezi mesajul
Citind aceasta sectiune a forumului, am ramas surprinsa sa constat cati oameni apeleaza in zilele noastre la serviciile unor persoane care pretind ca au darul viziunii si stau sa ma intreb de ce ei nu-si pun intrebarea, fireasca de altfel: daca acei oameni sunt intr-adevar inzestrati si pot "vedea viitorul", ar mai avea ei nevoie sa deschida cartea, sa citeasca in cafea, in cartile de tarot, globul de sticla si alte mijloace sau s-ar putea lipsi de toate acestea, daca credinta lor e sincera si autentica? Raspunsul e evident: din moment ce nu o fac, nu renunta la acele mijloace, inseamna ca tot ce urmaresc e sa impresioneze clientul in vederea unui castig material (de cele mai multe ori) sau pentru ca sunt, asemeni clientilor care apeleaza la ei, victime ale superstitiilor, credintelor naive, de care n-au reusit inca sa se vindece.
ei, cum puteti trage o astfel de concluzie? toate acele obiecte, fie ca vorbim de glob de sticla, carti de tarot sau cani cu zat de cafea, sunt folosite de duhurile dracesti pentru a-si pune amprenta pe material, ele fiind imateriale, comunicand vrajitorului elemente despre trecut, prezent sau viitor.

daca ar fi ce spuneti dvs., atunci magia e doar o escrocherie cand in realitate nu este asa intotdeauna, exista si lucrul cu demonii care da rezultate, fapt aratat din plin si de Scripturi!
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Formele mandriei dianaelena Pocainta 4 10.03.2011 21:34:38