O rugaciune pentru Nicolae, Ioan si familia

[AlinB]

În prealabil postat de ioan67

Culai, de-o vreme noi avem acasă mari necazuri. Ne sunt bolnavi copiii, bebeluşul Nicolae e în spital de cam multă vreme şi nu merge deloc bine, azi soţia mi-a spus plângînd că nu mai rezistă, mie îmi e tare greu singur cu ceilalţi doi...

Pentru cine vrea sa faca o fapta buna, sa-i pomeansca in fiecare zi in rugaciunile personale si duminica la Sf. Liturghie sau si mai devreme, poate da un pomelnic pentru Ioan si familia.

Eventual daca Ioan ne spune si cum o cheama pe sotie si desigur, si copii Maria si Tudor.

Si doua vorbe de incurajare poate pe acest topic, n-ar strica.

[DragosP]

Vrei să zici "Cezar", că șela-i numele de botez. Bine, mai are, da' să zică el, de vrea.

[ioan67]

Ruxandra e soţia, eu Cezar Octavian.
Am aflat ce are Nicolae: alergie, manifesta pe aparatul respirator.
Treaba inspaimântatoare e ca se sufoca in propriile secretii... Horcaie intruna, medicatia pare fara efect... Ramane si enigma febrei... De azi diaree aproape continuu... iarasi, ca a mai avut acum vreo saptamana... I-au aparut rani dureroase pe fese, e foarte grava iritatia locala, plange aproape continuu iar asta ii sporeste dificultatea respiratorie si a luat deja o mina grava, exagerat de serioasa, i s-a modificat mimica fetei (i-au coborat comisurile buzelor, ochii au devenit oblici...), nu mai zambeste deloc orice tumbe ii facem...
Mi-e teama, oricat ar suna de ciudat, mai ales de ce se petrece cu nevasta-mea... O lasa nervii, sarmana... Asista neputincioasa, e un fel de tortura neincetata pentru ea...
Si totusi am simtamantul cert ca va trece totul cu bine. Nu stiu de ce, am o liniste si veselie interioara, foarte discreta/usoara, pe care o constat cu oarece mirare si nu-mi trece prin gand sa o cercetez... Are rostul ei.

[ioan67]

Mulţumesc pentru sprijin,
Doamne ajută!

[simpllu]

Tratament homeopat ați încercat? Apariția bolii coincide cu efectuarea vreunui vaccin?
Dacă considerați că merită să mai cereți o altă părere, vă pot face legătura cu un medic pediatru din București.

[ioan67]

....)
Oh, suntem ... sufocati de doctori...:)
Mai bine un duhovnic de Ardeal, daca ai.....:)

[Copacel]

În prealabil postat de ioan67

Ruxandra e soţia, eu Cezar Octavian.
Am aflat ce are Nicolae: alergie, manifesta pe aparatul respirator.
Treaba inspaimântatoare e ca se sufoca in propriile secretii... Horcaie intruna, medicatia pare fara efect... Ramane si enigma febrei...

Vezi bre sa nu aiba pneumonie atipica. Sa stii ca si pneumonia este o "alergie" la aer.
Fa-i un CT toracic( si nu radiografie
Eu anul trecut am avut pneumonie atipica, fara tuse, fara febra.Doar o durere
surda in partea dreapta a coastelor.Si a fost depistata la CT toraci si nu radiografie.

Stii , diagnostice de tipul are "alergie" sunt de genul "problema este ca este o problema" sau "problema este ca-l doare capul ".Pai da, pai da dar care sunt cauzele.
In plus, nu-s medic dar prezenta febrei indica o infectie in progres si nu alergia lui peste prajit.
Dupa mine , diagnosticul ala pus de "alergie" parca este pus de pe buda.Sa
scrie acolo ceva la diagnostic ca sa nu dea foaia goala de diagnostic.Probabil
ca se cupleaza cu faptul sa scrie ceva acolo la examen ca sa nu dea foaia goala la examen.

[Mosh-Neagu]

Nu stiu, dar eu n-as aluneca pe pareri si probavbilitati, fiindca fiecare caz in parte are unicitatea sa. Fiul meu avea 4 ani si era... suspectat de orice, inclusiv de leucemie si de nu mai stiu cate alte boli extrem de rare. Simptomele principale: febra care nu scadea si durerea de cap uriasa, in momentul in care incerca sa se ridice de pe perna in pozitie verticala. A fost transferat si testat de la un spital la altul, uneori de profesori care conferentiau si prin Franta... Pana la urma, vindecarea s-a facut intr-un fel ciudat de firesc, aproape fara explicatie, astfel incat nimeni nu si-a putut atribui in mod deosebit meritul vindecarii.
Eu cred ca intotdeuna, indiferent ce cerem lui Dumnezeu, TREBUIE sa existe un pret. Sa nu ne prezentam la Dumnezeu ca niste cersetori, fara sa dorim sa lasam nimic de la noi. Asta se intampla mai pe la inceput, cand suntem slabi si naivi, dar cand am primit iertare, clementa si rezolvari de probleme, dupa care ne reluam patimile si metehnele, oare la ce sa ne asteptam?
Fratilor, toti avem probleme, mai mici, mai mari sau cu adevarat dramatice. Iar Cel ce le rezolva cel mai bine e Unul singur: Dumnezeu (si cei care-L slujesc). Nu stiu cum procedeaza fiecare. Eu in tineretile mele nu aveam un duhovnic si fagaduintele pe care le faceam, erau doar intre mine si Dumnezeu, fara intermediari. Acum nu mai merege asa... E neaparata nevoie de un duhovnic-indrumator. Acolo ne spovedim mai intai, dupa care nu plecam de-acolo pana nu ni se da un pret pe care sa-l platim, pentru rezolvarea problemei care ne apasa. Din acel moment, omul nu mai lucreaza singur, ci in comuniune cu duhovnicul pentrru care se roaga la randul lui, si nu uita sa aminteasca in final: "Pentru rugaciunile Parintelui-duhovnic X, oranduieste, Doamne cele bune si de folos!"
Cezare, nu mi-o lua in nume de rau, dar in locul tau, eu pentru viata copilului meu, n-as mai pune gura pe tigara niciodata in toata viata mea! Gandeste-te la asta!

[simpllu]

Și aș inceta cu polemicile pe forum. Nu ți-ar strica să iei o pauză, Ioane. :)

[ioan67]

În prealabil postat de Mosh-Neagu

Nu stiu, dar eu n-as aluneca pe pareri si probavbilitati, fiindca fiecare caz in parte are unicitatea sa. Fiul meu avea 4 ani si era... suspectat de orice, inclusiv de leucemie si de nu mai stiu cate alte boli extrem de rare. Simptomele principale: febra care nu scadea si durerea de cap uriasa, in momentul in care incerca sa se ridice de pe perna in pozitie verticala. A fost transferat si testat de la un spital la altul, uneori de profesori care conferentiau si prin Franta... Pana la urma, vindecarea s-a facut intr-un fel ciudat de firesc, aproape fara explicatie, astfel incat nimeni nu si-a putut atribui in mod deosebit meritul vindecarii.
Eu cred ca intotdeuna, indiferent ce cerem lui Dumnezeu, TREBUIE sa existe un pret. Sa nu ne prezentam la Dumnezeu ca niste cersetori, fara sa dorim sa lasam nimic de la noi. Asta se intampla mai pe la inceput, cand suntem slabi si naivi, dar cand am primit iertare, clementa si rezolvari de probleme, dupa care ne reluam patimile si metehnele, oare la ce sa ne asteptam?
Fratilor, toti avem probleme, mai mici, mai mari sau cu adevarat dramatice. Iar Cel ce le rezolva cel mai bine e Unul singur: Dumnezeu (si cei care-L slujesc). Nu stiu cum procedeaza fiecare. Eu in tineretile mele nu aveam un duhovnic si fagaduintele pe care le faceam, erau doar intre mine si Dumnezeu, fara intermediari. Acum nu mai merege asa... E neaparata nevoie de un duhovnic-indrumator. Acolo ne spovedim mai intai, dupa care nu plecam de-acolo pana nu ni se da un pret pe care sa-l platim, pentru rezolvarea problemei care ne apasa. Din acel moment, omul nu mai lucreaza singur, ci in comuniune cu duhovnicul pentrru care se roaga la randul lui, si nu uita sa aminteasca in final: "Pentru rugaciunile Parintelui-duhovnic X, oranduieste, Doamne cele bune si de folos!"
Cezare, nu mi-o lua in nume de rau, dar in locul tau, eu pentru viata copilului meu, n-as mai pune gura pe tigara niciodata in toata viata mea! Gandeste-te la asta!

Moşule, nu te supăra. Nu obişnuiesc să mă târguiesc cu Dumnezeu.
Am felul meu de a iubi pe Domnul. Şi de a-I cere...
Duhovnicul meu ştie mai bine, crede-mă.
Iar de fumat, o să fumez atât cât voi avea nevoie. Când nu voi mai avea, fii liniştit că nu voi mai fuma.