Parintii Vs Iubirea vietii mele !

[dorul3tz]

Salutare la toata lumea.Am aflat de curand de acest forum si am ramas foarte placut impresionat de oamenii de aici si de sfaturile utile pe care le ofera unii.Am si eu o problema, daca ii pot spune asa: Iubesc o fata,cred ca o iubesc cu adevarat,chiar nu e o joaca sau altceva,cu ea ma simt implinit,cand sunt cu ea nu-mi mai trebuie nimic,traiesc ceva de nedescris si nu ma vad fara ea.Relatia noastra merge destul de bine,ma iubeste si ea la fel de mult si chiar o ador.Acum nu ca am vrea sa ne casatorim, dar peste ceva timp (1-2 ani) nu vad alt deznodamant.Am facut gestul de o aduce acasa sa o cunoasca parintii si de atunci au inceput "surprizele " pt mine:au placut-o ca persoana,dar minune mare nu le convine ca e mica de statura si ca eu sunt mult mai inalt ca ea.Am ramas traznit,am luat-o ca pe o gluma initial dar ei au insistat si deja nu stiu ce sa fac.Imi iubesc parintii enorm si as face orice sa nu ii supar,dar cum ramane si cu fericirea mea.Sunt intr-o mare dilema.Deja am inceput sa ma gandesc sa ma despart de iubita mea,doar ca sa fac pe placul parintilor.Va multumesc pt. timpu acordat si sper sa nu deranjeze topic-ul meu .

[marilena12]

Ai rabdare, incearca sa nu mai ai discutii cu parintii si sa-ti vezi de relatia ta, tinand fata la distanta de parinti daca ei nu o plac. Te-as fi sfatuit altfel, poate daca aveau ai tai o altfel de nemultumire, mai serioasa decat diferenta de inaltime.
Sa nu te certi, evita discutiile si roaga-te lui Dumnezeu pentru pace in familie si pentru intelegere. Daca va fi cazul sa va casatoriti, o sa vedeti in timp, daca nu, tot in timp vei sti, insa nu te desparti de fata doar pentru ca este scunda, nu in asta sta incompatibilitatea intre doua suflete, si nici compatibilitatea nu sta in potrivirea fizica a celor doi...traieste frumusetea iubirii la modul curat si Dumnezeu va va face loc impreuna si acolo unde pana acum erai doar singur: in sufletele parintilor tai.
Doamne ajuta!

[dorul3tz]

Multumesc de sfat,la asta m-am gandit si eu,dar am vb cu ei,am incercat sa le schimb ideile,ca pana la urma dragostea nu cunoaste limite.Dar ...nici o sansa,povestea e mai lunga..mai am un frate mai mare si la fel si la el ,aceeasi poveste,el chiar e hotarat sa se insoare dar parintii nu sunt de acord pur si simplu.Au idei preconcepute...Poate ca as merge mai departe dar mereu as avea un ghimpe in inima,mereu o sa ma gandesc la asta.Imi iubesc parintii si chiar nu vreau sa-i fac sa sufere.As prefera sa sufar eu decat ei sincer.Chiar nu stiu cum ar fi corect.Merg pe o idee in viata: Ca nimic nu este intamplator pe lumea asta si ca Dumnezeu are grija de noi si ne vrea binele.O sa astept cu incredere ca totu se va rezolva,e tot ce mai pot sa fac.

Spovediti-va CURAT amandoi si faceti ASCULTARE de duhovnic. Astfel TOATE se vor rezolva. Alt sfat nu stiu sa iti dau, ma iarta.

[Z.Lidia]

dar, cand parintii tai s-au cununat, au cerut parerea parintilor lor? Stiu cum e sa faca ce iti cer tie?
O ruda de-a mea a ramas nemaritata asa, pana la vreo 40 ani, niciun baiat nu convenea parintilor.(si a adus cativa)
Cred ca parintii ar trebui sa se amestece in alegerea ta doar daca aceasta iti face rau tie.
Cred ca trebuie insa, sa faci eforturi, sa le vorbesti despre calitatile ei, sa incerci sa ii convingi ca e persoana potrivita. Poate vor intelege. Sa le spui: uite, mie asa imi place sa fie, migniona, finuta, etc. Genul asta de fata imi place.
Copiii nu vor fi neaparat scunzi, am cunoscut familie, au 2 copii,fata si baiat, amandoi inalti si frumosi.
Doamne ajuta!

[Mirean]

"De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor fi amândoi un trup!" (Facere 2,24).

[cozia]

În prealabil postat de dorul3tz

Merg pe o idee in viata: Ca nimic nu este intamplator pe lumea asta si ca Dumnezeu are grija de noi si ne vrea binele.O sa astept cu incredere ca totu se va rezolva,e tot ce mai pot sa fac.

Dorulet, parerea mea este ca desi tendinta "naturala" este sa nu faci ascultare de parinti nu uita ca porunca este sa faci ascultare, si asta nu numai de Duhovnic la care trebuie neaparat sa mergi(singur) dar si de parinti, mai ales in aceasta problema care eventual te va lega pe viata.
De acord, Dumnezeu are grija de noi insa numai daca noi vrem acest lucru si nu ne incapatinam. Sa nu uitam ca lumea asta apartine necuratului, cu el trebuie sa luptam si multe din cele pe care "nu sunt intimplatoare" vin si de la el.
Noi iti vrem binele si vorbim din experiente similare...

Nu uita desemenea ca dragostea te orbeste partial iar cei din afara cate iubesc si-ti vor binele, si care nu sunt sub vraja ei vad lucruri si situatii pe care tu nu le vezi si nu ai cum sa le intelegi , deocamdata!.
Iarta daca nu este ceea ce ai fi vrut sa auzi...

[dorul3tz]

Va multumesc tuturor pt. sfaturi si ca m-ati ascultat.Am hotarat sa ma despart de fata,caci cu parintii mei nu se poate vb.Sper sa-mi treaca suferinta pe care o port in suflet.Sper sa pot fi fericit cu o fata pe care o vor placea si parintii mei.

[cozia]

Dorulet, sper sa nu te superi pe noi, si sper ca deciziile tale viitoare sa-ti confirme ce ti s-a spus.
Banuiesc ca si tu vezi in jur nenumarate cazuri de neascultare care nu sfirsesc prea bine... la fel cum vezi si cazuri in care copiii au ascultat de sfaturile familiei si au o casnicie super! crede-ma ca nu sunt vorbe goale si vrem sincer sa te ajutam!

[marilena12]

În prealabil postat de dorul3tz

Va multumesc tuturor pt. sfaturi si ca m-ati ascultat.Am hotarat sa ma despart de fata,caci cu parintii mei nu se poate vb.Sper sa-mi treaca suferinta pe care o port in suflet.Sper sa pot fi fericit cu o fata pe care o vor placea si parintii mei.

Eiii, eu ma gandesc acum ca daca iubeai atat de mult cum spuneai mai sus...nu decideai sa te desparti de fata. Poate ca este devreme sa te gandesti la o relatie solida, sau cu perspective de casatorie, ce zici? Insa fii cu bagare de seama, ca data viitoare sa-ti asculti si ratiunea proprie, pt ca nu sunt putine cazurile cand parintilor nu le-a convenit nici o fata! Eu cunosc cativa, care pt parinti...au ales, au ales, pana cand...au cules ce s-a nimerit, pt ca deja ajunsesera la vreo 40 de ani fara nici o implinire legata de familie, copii, etc.
Nu stiu cat de corect este pt fata careia i-ai spus ca o adori si ca nu concepi viata fara ea, daca ai parasit-o ...pt ca nu le convine alor tai ca este scunda!
Nu cred ca o iubesti prea mult daca renunti la ea doar pentru asta, dar...este viata ta! Din punctul meu de vedere, la casatorie mergi singur, cu cine iti place tie mai intai, apoi sa fie si pe placul parintilor, pt o buna intelegere! Spun "apoi", pt ca dupa moartea parintilor, vei ramane singur cu aleasa care trebuie sa fie a ta, ca tu traiesti bune si rele cu ea, nu a parintilor, ca nu se casatoresc ei cu ea!
Te rog sa ma ierti ca mi-am spus parerea, eu iubesc din suflet ascultarea de parinti, insa motivatia "diferentei de inaltime" mi se pare incorecta si neserioasa. Fetele nu merita sa fie tarate in relatii cu mari declaratii de iubire arzatoare, ca apoi sa fie lasate balta pt asemenea motive.
Doamne ajuta!