Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 14.10.2014, 11:28:26
Parascheva16's Avatar
Parascheva16 Parascheva16 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.920
Implicit Români, secui și unguri în transilvania – scurtă privire istorică

*Postez acest articol ptr. ca mi s-a parut f.interesant si contine informatii pe care ar trebui sa le stim cu toti. Pr.Aldea este si istoric si are si doctorat in filologie, mai exact in etnologie si folclor. Imi cer iertare daca nu apare f.bine in pagina, am ceva probleme cu viziualizarea textului inainte de postare. Imi dispare scrisul.*

După cincizeci și cinci de ani de luptă, Ungurimea din România, sprijinită copios de Ungaria, diaspora ungurească și multe alte puteri anti-românești, se crede la un pas de refacerea Regiunii Autonome Maghiare a lui Stalin.

La o primă vedere, pentru a înțelege valoarea morală a proiectului, ar fi de ajuns o înșiruire a câtorva din cei mai celebri susținători ai acestei idei, precum: Horthy, Stalin, Hitler, Wass și alți monștri din istoria recentă a umanității, alături de urmașii lor din Ungaria „și nu numai „de astăzi. Dar, din nefericire, mulți sunt atât de lipsiți de cele mai elementare cunoștințe istorice, încât chiar nu înțeleg ce se petrece.


De aceea, să vedem o scurtă istorie a Românilor, Secuilor și Ungurilor în Transilvania, după documentele vremii și istorici recunoscuți internațional și chiar mondial[1]. Și, prin prisma ei, să vedem în ce măsură este potrivită autonomia cerută azi de U.D.M.R. din punctele de vedere politic, istoric, economic și, evident, al drepturilor omului.



Originile și teritoriul Românilor


După cum spune Părintele Dumitru Stăniloae, Românii sunt urmașii traco-ilirilor latinizați prin Evanghelie. Că Românii sunt urmașii traco-ilirilor latinizați sau romanizați apare limpede în documentele istorice și faptul este consemnat de numeroși lingviști și istorici[2]. Deosebiri apar la factorii de romanizare[3] și la întinderea teritoriului în care s-a format Neamul Românesc. În această ultimă privință întinderea schițată de Nicolae Iorga (din Carpații Beschizi în Peloponez și de la Marea Adriatică la Marea Neagră[4]) Â ni se pare a fi un minim de bun-simț[5].


Prezența Românilor atât la nord cât și la sud de Dunăre este, oricum, limpede atestată înainte de venirea Ungurilor în Europa, după mijlocul secolului IX d.Hr. Românii erau, după cum arată istoricul Nicolae Iorga în chiar locul mai sus citat, urmașii și moștenitorii Imperiului Roman, și mai ales ai Imperiului Roman de Răsărit, cel care avea capitala așezată de un străromân, Sfântul Constantin cel Mare, pe țărmurile Bosforului. Deși foarte departe de puterea sau ocrotirea propriu-zisă a Constantinopolului, Românii nordici se simțeau atât de legați de acesta încât și conducătorii lor „de multe ori urmași ai unora sau altora dintre migratori „ajungeau să adopte ca firească aceeași legătură. Simplul fapt că primele creștinări ale Ungurilor s-au făcut de către clericii Imperiului roman și nu de agenții papismului, sau că Menumorut se socotea vasal și reprezentant al Împăratului de la Constantinopol, este de ajuns pentru a demonstra acest punct.


Până în secolul IX d. Hr. Românii dăduseră lumii și Europei foarte mult. De la „călugării sciți” la sfinți ca Dionisie Exiguul sau Ioan Casian, de la Constantin cel Mare sau Iustinian la Niceta de Remesiana, șirul personalităților stră-române și române este foarte lung. Și, spre deosebire de alte nații, Românii știau nu doar să lupte și să se jertfească pentru Imperiu, ci și să întindă mereu mâna celorlalți. Mari ctitorii ale românității, precum Sfânta Sofia sau Vlahernele, s-au ridicat de către Români într-o frățească unire cu alți constructori (în cazurile amintite împreună cu Armenii). O altă pildă sunt trupele din Sciția Mică sau Dicia[6] „cum se numea pe atunci Dobrogea[7] „care apărau nu doar acel ținut, ci și calea cea mai scurtă către Constantinopol pentru invaziile migratorilor, dar și gurile Dunării. Astfel apărau, de fapt, întregul Imperiu. Fericitul Ieronim[8], Sfântul Ioan Casian[9], Dionisie Exiguul[10] și Niceta de Remesiana[11], ca să amintim numai patru nume, au știut să devină punți între Răsăritul și Apusul Romanității, dar și între Romanitate și celelalte națiuni creștine „Greci, Armeni, Egipteni șamd. Existența lor a însemnat atât de mult pentru unitatea Creștinătăți cât aproape nu se poate spune. Atât de mult, încât atunci când invazia slavă rupe „la începutul sec. VII „legătura Românității cu Apusul, începe și ruptura între Apus și Imperiul de Constantinopol. Imperiul roman „devenit de limbă greacă și numit romaic[12] „și Occidentul, rămas de limbă latină, ajung să nu se mai înțeleagă. Mijlocirea Românilor încetase, iar prețul plătit de Europa „și chiar de întreaga omenire „va fi cumplit.


Sunt doar câteva din realizările extrem de numeroase pe care Neamul Românesc deja le dăruise lumii.


Invazia ungurilor în Panonia

Și vine mijlocul secolului IX. Ungurii apar la nord de Marea Neagră apoi, înfrânți la Dunărea de Jos, ocolesc cetatea Carpaților „Transilvania „și se așează stăpâni peste Românii și Slavii din Panonia, oameni pașnici care se îndeletniceau cu păstoritul și pescuitul și țineau spiritual de Imperiul roman[13].


Ce au adus Ungurii la venirea lor în Europa? Oricât de dureros ar fi adevărul, trebuie spus: crimă, jaf, teroare. Ce-i drept, fără discriminare. Oriunde li se părea că ar fi bogăție, Ungurii se repezeau să ucidă, să nimicească și să jefuiască. Pentru bestialitatea lor au fost asemănați cu dispărutul trib al hunilor, un neam turcic de o sălbăticie inimaginabilă[14], ce răvășise Europa câteva secole mai devreme[15]. Aceeași neomenie a însoțit primul secol al Ungurilor în Europa. O dâră de dureri cumplite, de sânge și foc rămânea în urma fiecărei acțiuni[16] sau năvăliri a lor, până când germanii aproape îi nimicesc în bătălia de la Lechfeld (955).


În aceeași vreme însă, o ramură începuse a se depărta de păgânismul inuman care era la originea cruzimilor nesfârșite săvârșite de Unguri. Sub influența Românilor din Panonia, și poate și a Secuilor, unii dintre războinicii unguri, și chiar și căpeteniile Bulcsu și Gyula se creștinează. Ultimii doi sunt chiar botezați la Constantinopole, devenind apostolii Credinței și civilizației într-un neam sălbatic și aducând pe ierarhul Ierotei „hirotonit, desigur, la Constantinopole „ca prim episcop al Ungariei.
Reply With Quote
  #2  
Vechi 14.10.2014, 11:29:03
Parascheva16's Avatar
Parascheva16 Parascheva16 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.920
Implicit

Ungurii „unealtă sângeroasă a papalității

Între timp însă, între Apus și Biserica lui Hristos apăruse o adâncă ruptură. Papismul, devenit de la Nicolae I doctrina dominantă a Romei, era tot mai mult și mai violent impus apusenilor. Căzută sub barbari, ruptă de Imperiul roman ce își mutase capitala și inima la Constantinopole, Roma voia să redevină o mare putere și un mare centru al lumii. Dacă se putea, chiar unica putere și unicul centru al lumii. Falsificarea unor documente istorice „ca celebrele „Donații Constantiniene” „au fost doar un pas pe această cale. De la care s-a trecut la falsificarea Învățăturii de Credință. Secolul IX a marcat o culme a încercării de întoarcere a Apusului la ceea ce fusese cândva, la Ortodoxie. Sfântul Fotie a fost punctul cel mai înalt al acestei culmi, dar nici el nu a izbutit ceva permanent pentru apuseni. Deși Papa Ioan al VIII-lea va recunoaște oficial Sinodul de la Constantinopol din 879, care însemna lepădarea de rătăcirile papilor dinainte, această recunoaștere a fost fără urmări efective. Politica era prea mult pentru Roma ca să poată fi supusă Adevărului. Și ereziile papiste „de la supremația papală asupra Bisericii lui Hristos până la Filioque și Purgatoriu „au fost impuse manu militari întregului Occident[17].


În același timp însă, Papalitatea căuta o putere care să-i ajute la supunerea părților de Răsărit ale Europei, chiar și a Imperiului roman pe care acum îl renega pentru a i se putea substitui. Orice forță a putut fi folosită, a fost folosită. Cruciade care au însângerat țările și popoarele ortodoxe, Inchiziția, păgâni plătiți să-i atace pe ortodocși, mijloace de corupere și promovare a corupților în țările țintă „Și, în același timp, clerici și călugări cu masca pioșeniei și vorbe meșteșugite care să culeagă roadele acestor politici.


Aceasta este pricina pentru care, după victoria de la Lechfeld (955), aliații germani „sau supușii germani -ai Papalității nu se străduiesc să nimicească pe Unguri. Cei zece până la douăzeci de mii de războinici cruzi erau o unealtă ce putea folosită împotriva Românilor, Sârbilor, Bulgarilor și celorlalte popoare non-papiste „fie ele creștine sau păgâne „din Răsărit[18].


O vreme cumpăna istoriei se tot mișcă nehotărâtă pentru Unguri. Păgânismul cu care veniseră? Creștinismul primit de la Constantinopole? Papismul roman?


Ultimul era mult urât de Unguri, atât din pricina autoritarismului trufaș „care venea în conflict cu mândria ungurească „dar și din pricină că în spatele presiunilor germane împotriva Ungariei stătea Papalitatea. Ungurii de rând, începând de la slugile războinicilor și mergând până la robii de felurite naționalități, înclinau spre mângâierea și pacea Ortodoxiei. Urmele se mai văd până astăzi, atât în limba cât și în obiceiurile ungurești, în care se poate recunoaște cu ușurință pecetea Ortodoxiei și mai cu seamă a Ortodoxiei românești. De la preluarea numelui de Crăciun pentru Nașterea Domnului și până la cel de săptămâna laptelui (a brânzei, la Români) pentru săptămâna dinainte de Postul Mare, aceste urme sunt mai mult decât lămuritoare pentru ceea ce fusese voia Poporului Ungar în secolele IX-X. Dar, ca de atâtea ori în istoria Ungurimii, nu voia poporului, ci voia nemeșimii, a celor bogați, avea să prevaleze.


Cea mai mare nenorocire pentru Ungaria și pentru multe alte nații avea să fie un apostat. Voiteh, fiul lui Geza, se căsătorește cu Ghizela, fiica lui Henric al II-lea de Bavaria. Și, în loc să își aducă nevasta la Credință, se leapădă de Ortodoxie și devine slugă a Papei. Ajunge până acolo încât își masacrează compatrioții nobili care nu îi urmează apostazia sau care încearcă să rămână păgâni. Practicile violente ale propagandei romano-catolice sunt folosite din plin.


De la Voiteh cel devenit Ștefan „pentru Papalitate „Sfântul” Ștefan, sfânt catolic precum foarte mulți alți criminali notorii și ideologi ai crimei religioase[19] „a devenit Ungaria unealta Papalității. Au urmat mai bine de 1000 de ani de persecuții religioase, rapturi, torturi, jafuri, crime.
Este poate locul în care se cuvine să cităm pe marele istoric Șerban Papacostea:

Simbolul în numele căruia s-a desfășurat impulsul cuceritor al lumii latine în Răsărit a fost credința romano-catolică și expresia sa militară, cruciata. Forța care a dirijat și coordonat expansiunea a fost Biserica romano-catolică, puterea cu tradiții și veleități universale a papalității „Instrumentele de căpetenie ale acestui vast efort de integrare, urmărit deopotrivă cu mijloacele militare și cu cele ale misiunilor și persuasiunilor, au fost ordinele călugărilor cavaleri și ordinele călugărilor misionari. Valul uriaș dezlănțuit de expansiunea Apusului în Europa Răsăriteană nu a ocolit nici lumea românească. Aici, principala forță de percuție a fost Regatul ungar „[20]

Așa cum am amintit, primul popor persecutat de Voiteh-Iștvan (Ștefan) a fost chiar Poporul Ungar. Libertatea pe care Ortodoxia o lăsa alegerii credinței a fost inacceptabilă atât pentru noul trecut la romano-catolicism cât și pentru urmașii săi. Prin confiscarea averii, arestare, tortură și execuții publice el „a convertit” pe toți nobilii din nucleul central al Ungurimii. Pentru aceste „realizări”, de altfel, a fost și felicitat în viață și canonizat după moarte de Papalitate.


Foarte mulți dintre urmașii săi au mers pe aceeași linie. O vreme destul de îndelungată principalii vizați de presiunea papistă au fost nobilii „Unguri, Români, Slavi „aflați sub controlul coroanei ungar. Se credea că oamenii de rând vor fi siliți de stăpâni să treacă și ei la papism, sau o vor face din loialitate față de stăpâni.


Acest lucru s-a întâmplat prea puțin. Mai mult, unii dintre nobili au trecut formal la Romano-catolicism, dar în fapt au ținut mai departe de Ortodoxie, chiar ascunzând prigoanei catolice preoții și chiar episcopii ortodocși de pe moșiile lor. Totuși mulți dintre nobilii Români și Slavi s-au integrat atât papismului cât și ungarismului, pierzându-și identitatea etnică precum și-o pierduseră și pe cea religioasă.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 14.10.2014, 11:29:50
Parascheva16's Avatar
Parascheva16 Parascheva16 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.920
Implicit

Roadele rasismului și persecuțiilor ungurești

Într-un fel sau altul, prigoana a devenit mai aprigă. La început numărul mic al nobililor unguri supraviețuitori impusese o oarecare măsură în persecuții. Cu timpul însă, numărul lor a crescut prin asimilarea nobililor slavi „mai ales în părțile Croației și Dalmației „și a celor români „mai ales în Panonia și regiunile Tisei. Ca urmare, și persecuțiile au devenit din ce în ce mai puternice și sistematice. Între altele, ele erau și un mijloc de creștere a puterii și averii, slujitorii Papalității obținând numeroase avantaje.


Oricât de trist ar fi, trebuie să spunem adevărul: foarte mulți Români au trădat. Au trădat mai ales de frică și din oboseala de a mai rezista prigoanei, dar unii și din lăcomie. Și-au trădat Credința, și-au trădat Neamul. Au devenit întâi catolici, iar apoi și unguri. Înaintarea Catolicismului în Românime a însemnat și deznaționalizare, nu doar apostazie. Românii trecuți la Catolicism își pierdeau rădăcinile și intrau în puterea unui cler superior în întregime străin și dușman Neamului Românesc. Totodată prin trecerea la Catolicism Românii căpătau, în teorie, cale liberă către structurile superioare ale societății. Dar și aici domnea un feroce rasism anti-românesc. Deci, și în religia nou căpătată, și în straturile sociale nou accesibile, Românul era privit ca un nimic, doar Ungurul însemna ceva, urmat de Neamț și, la urmă, de Secui. Ca urmare, mulți, foarte mulți dintre Românii ce își pierduseră Credința își pierdeau și Neamul, maghiarizându-se. Rezultatele? Să le vedem!


Populația ungurească nu depășea, pe la anul 960 d.Hr., un maximum de 100.000 (o sută de mii) de oameni, foarte mulți dintre aceștia nefiind de fapt Unguri propriu-ziși, ci feluriți străini adăugați grupului unguresc de războinici jefuitori. Aceștia nu depășeau un maximum de 50-60 de mii de oameni. Dar să luăm cifra maximă, de 100.000 de oameni. În același secol X, numărul Românilor de la N de Dunăre este de minimum 1.500.000 (un milion cinci sute de mii) de oameni. Totdeauna sporul natural al Ungurilor a fost mult sub sporul natural al Românilor. Dar hai, de dragul demonstrației, să punem egalitate între aceste două sporuri naturale. În secolul XX, Ungurii au ajuns la o populație de 10.000.000 (zece milioane) oameni. Proporțional, Românii ar fi trebuit să fie 150.000.000 (o sută cincizeci de milioane)!!! Însă, în statisticile vremii, Românii apar ca fiind, la nord de Dunăre, cca. 20.000.000 (douăzeci de milioane). Cum se explică această diferență? Cum se explică faptul că o națiune având un spor natural mai mic ajunge de la o sută de mii la zece milioane de oameni, iar o națiune având un spor natural mai mare ajunge de la un milion și jumătate la douăzeci de milioane de oameni, în aceeași perioadă? Răspunsul este foarte simplu: prima națiune a crescut mai puțin prin spor natural, dar a crescut foarte mult prin asimilări forțate!


Este de ajuns să amintim că numele Satu Mare sau Sătmar, nume tipic românesc[21], a fost maghiarizat sub numele Szatmar, Szathmar, Szathmary șamd, ca să se ascundă originea sa reală. Totuși toate familiile ungurești care poartă asemenea nume „și sunt destule! „sunt la izvoare familii de Români deznaționalizați.


Acestea sunt roadele rasismului și persecuțiilor ungurești de peste o mie de ani asupra Românilor și altor popoare: crime, jafuri, rapturi, împopoțonarea cu meritele altora, genocid și asimilare forțată.
Reply With Quote
  #4  
Vechi 14.10.2014, 11:31:13
Parascheva16's Avatar
Parascheva16 Parascheva16 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.920
Implicit

[1] Ca, de pildă, Nicolae Iorga sau Gheorghe Brătianu, P. P. Panaitescu și alții asemenea.

[2] Amintim în grabă pe Constantin Giurescu, Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Gheroghe Brătianu, Nicolae Iorga, Theodor Capidan, Constantin Papanace, Silviu Dragomir, Ovid Densușianu, P. P. Panaitescu șamd.

[3] Uneori se pune accentul pe creștinare, alteori pe cucerirea și administrația romană, alteori „foarte general „pe elementul cultural șamd. Credem că singurul factor esențial ce explică unitatea lingvistică a limbii române „care unitate implică o etnogeneză simultană și relativ omogenă pe o întindere foarte mare „este, desigur, răspândirea Învățăturii lui Hristos. Ea s-a făcut în vremea Sfinților Apostoli și ucenicilor lor în mai tot spațiul traco-ilir aflat sub stăpânire sau influență latină, atât de la sud cât și de la nord de Dunăre. În afara fâșiilor litorale grecești, limba propovăduirii și cultului a fost, firește, latina.

[4] Istoria românilor, vol. II, p. 102 în ediția 1992.

[5] Până la urmă și cei care, asemenea lui Ovid Densușianu sau Ferdinand Lot, încearcă să plaseze centrul de greutate al formării Poporului Român la S de Dunăre sunt nevoiți „de fapte lingvistice și istorice incontestabile „să admită existența unor ramificații (de mare influență, însă!) și la N de acest fluviu. Ceea ce „chiar fără a recurge la alte numeroase argumente „le anulează apriori propria teză.

[6] Dicia, de la Dacia.

[7] De unde și numele de dician pentru dobrogean în Limba română a secolelor XVI-XIX.

[8] Străromân de la granița dintre Panonia și Iliria, primul care dă o traducere integrală a Sfintelor Scripturi în limba latină (așa numita Vulgata, din pricina elementelor de limbaj popular din vocabularul și gramatica traducerii, elemente de altfel foarte utile pentru studiul fazelor timpurii ale Limbii române).

[9] De fel din Dobrogea „Sciția Mică / Dicia „adevăratul întemeietor al monahismului apusean „deformat mai târziu de racilele papismului „și mare ascet și teolog.

[10] De asemenea din Dobrogea, mare ascet și teolog, autorul calendarului folosit astăzi de întreaga omenire.

[11] Episcop din Timoc „pe atunci Dacia Aureliană „și mare teolog. Va aduce la Hristos și latinitate pe mulți dintre acei daci încă rămași păgâni la sud și mai ales la nord de Dunării. Printre altele a fost unul din cei mai mari imnografi ai istoriei creștine, fiind și cel care a creat primele Te Deum-uri (toate care au urmat fiindu-i, evident, tributare). A știut să țină o legătură strânsă între Dacia și Dardania și Italia.

[12] Prin această denumire „de romaic sau romei „grecii din Imperiul roman voiau să arate că nu au legătură cu vechii elini și păgânismul lor, ci sunt, în lipsa Românilor, continuatorii și moștenitorii Romanilor și Romanității răsăritene.

[13] Fapte atestate chiar de cronicile ungurești cele mai vechi. Imperiul roman era cel cu capitala la Constantinopole.

[14] Să amintim ca pildă fie și numai că numele hun Atila înseamnă „Ucigașul” sau „Asasinul”.

[15] Trebuie să spunem însă că, în afara neomeniei fără margini, nu exista nicio legătură între huni, neam turcic „ai căror urmași cei mai apropiați sunt ciuvașii din Rusia „și unguri, neam fino-ugric sau de altă origine, dar în nici un caz turcică.

[16] Aici intră și, trebuie spus, acțiunile făcute „la comandă”, adică actele de mercenariat militar comandate lor de câte o țară sau putere împotriva alteia.

[17] Pentru cei care doresc să știe mai multe „și documentat! „în această privință, recomandăm cărțile Papalitatea schismatică și Papalitatea eretică ale istoricului „fost istoric romano-catolic „Wladimir Guettée, Căderea Angliei ortodoxe de Vladimir Moss (scriitor și istoric britanic), Viețile sfinților ortodocși din Apus. Sfinții Insulelor Britanice, de Vlad Benea, Românii în secolul al XIII-le. Între cruciată și Imperiul mongol de Șerban Papacostea șamd.

[18] Să nu se creadă că un asemenea număr, ce pare foarte mic astăzi, era de neglijat. Hunii îngroziseră întreaga Europă cu armate de „doar” 30.000 de luptători.

[19] Unul dintre ultimii criminali odioși „beatificați” de Papalitate este Cardinalul Aloisije (Alois) Stepinac, un mare sprijinitor al ustașilor, șoviniști croați ce au masacrat în 1941-1945 cel puțin 500.000 sârbi, au expluzat cel puțin 250.000 și au silit să devină catolici încă pe atâția. De asemenea, conform aceleiași surse „Centrul Simon Wiesenthal „ustașii au masacrat mii și mii de evrei (se estimează la peste 30.000 numărul total al victimelor evreiești) și țigani (cifrele variază între 40 și 100 de mii de oameni uciși) tot pe considerente etnice. Deși, conform principiilor iezuite, Aloisije Stepinac se manifesta politicos față de orice „minoritar” care îi cerea ajutorul, el încuraja totodată pe ustași în lucrarea lor, adică în măcelărirea acelorași „minoritari”. De asemenea acest cardinal avea o atenție deosebită pentru Ortodoxie, față de care nutrea un dispreț și o ură fără margini. Prin acțiunile sale consecvente, dincolo de unele circumstanțiale și ceva discursuri iezuite, Alois / Aloisije Stepinac este un complice „dacă nu chiar autorul moral „al monstruoaselor crime ale ustașilor.

[20] Șerban Papacostea, Românii în secolul al XIII-lea „, Ed. Enciclopedică, București, 1993, p. 7.

[21] Deși cele mai cunoscute toponime cu această formă sunt orașul Satu Mare și ținutul sau județul cu același nume, sunt departe de a fi singurele din Românime și, mai mult, sunt incontestabil de origine latină (atât substantivul „sat” cât și adjectivul „mare” având această origine).


articol aparut in Atitudini, nr. 17, continuarea in nr. 18

Last edited by Parascheva16; 14.10.2014 at 11:35:56.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 14.10.2014, 11:33:38
Parascheva16's Avatar
Parascheva16 Parascheva16 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.920
Implicit

Originea secuilor

Secuii sunt și ei parte a acestei istorii ungaro-române. Ei apar pentru prima oară în secolul X în Munții Bihorului, fiind o populație de origine necunoscută. Toate încercările de a găsi rădăcinile reale ale Secuilor sunt de la început sortite eșecului în lipsa a două elemente esențiale: izvoare reale privind originea Secuilor și documente în limba secuiască. Totuși, dintre teoriile actuale, cea mai probabilă este aceea care îi socotește pe Secui urmașii Avarilor, sau mai bine zis o rămășiță a nobililor avari, care rămăsese în părțile dintre Carpații Crișurilor și Tisa. Această rămășiță nu a luat parte la luptele ducilor români împotriva invaziei Ungare, însă nici nu a ținut partea acesteia. Dintr-o serie de tradiții religioase secuiești reiese limpede că inițial au fost ortodocși, trecând mai târziu la Catolicism. Se pare că această convertire a nobililor secui le-a adus o oarecare încredere din partea nobililor unguri, care i-au colonizat după secolul XII în S-E Transilvaniei, dându-le sub stăpânire pe Românii și Cumanii din această parte[1]. Secuii au fost folosiți ca mijloc de apărare a Transilvaniei, dar nu au fost niciodată priviți cu încredere sau prietenie de Unguri. O simplă dovadă este deosebirea între uciderea nobililor unguri și respectiv secui care se răsculau. Nobilii unguri răsculați erau, de obicei, uciși prin decapitare sau alte asemenea mijloace socotite demne. Nobilii secui răsculați erau, de obicei, spânzurați sau uciși prin torturi cumplite, cel mai cunoscut fiind cazul lui Gheorghe Doja. Acesta a fost ucis în chinuri ce covârșesc închipuirea, ajungându-se până la smulgerea cărnii cu clești înroșiți în foc, așezarea pe un scaun înroșit în foc și altele asemenea.

Secuii distruși de Nația ungară

De ce această „rezervă, ca să nu-i spunem dușmănie, a Ungurilor față de Secui? Din două pricini, iar mai târziu din trei. De la început, a fost faptul că Secuii se înțelegeau foarte bine cu disprețuiții „de către nobilii unguri „Români „schismatici” (ortodocși). Acest lucru era intolerabil pentru Unguri. A doua pricină, era că Secuii erau alt neam decât Ungurii! De la început și până în secolul XIX toată lumea știa că națiunile dominatoare în Transilvania sunt cea ungurească, nemțească și secuiască. Limba secuiască încă se mai vorbea în secolul XVI, astăzi fiind însă dispărută. În secolul XIX s-a declanșat maghiarizarea sistematică a scaunelor secuiești și spre sfârșitul perioadei interbelice maghiarizarea și-a atins scopul, Secuii dispărând din istorie. Națiunea secuiască încetase să mai existe, înghițită de cea maghiară. Deși nobilimea secuiască a fost, de foarte multe ori, aliată cu Ungurii și împotriva Românilor, la nivel popular între Secui și Români a existat sute de ani o frățietate pe care îndrăznim să o numim chiar sfântă. Mulți dintre Români nu au șovăit să-și dea viața pentru drepturile și libertățile Secuilor, și la rândul lor mulți dintre Secui nu au șovăit să se jertfească pentru libertatea și drepturile Românilor „intrând aici nu doar cei din Transilvania, ci și cei din Țara Românească a Munteniei și din Țara Românească a Moldovei.

Țara secuimii „Românimea

Dat fiind că distrugătoarea Secuilor este Națiunea ungară, este evident că, și după dispariția Secuimii, Ungurii și Secuii sunt pe poziții total antagonice. Poate este de amintit aici că la mijlocul secolului XIX Secuii încă socoteau că „Țara” este pentru ei Românimea, acoperind prin acest nume -Țara” „Moldova și Muntenia, privind Ungaria ca „străinătate”. Acum însă nu mai există Secui, întrucât au fost asimilați de Unguri. Iar cei care au distrus „printr-o politică intenționată și diabolică de distrugere „Națiunea Secuiască, nu pot fi în niciun caz socotiți ca moștenitori „ci doar ca ucigași „ai Secuilor. Deci, în revendicările lor, Ungurii din ceea ce azi, cu totul impropriu, se numește Secuime, nu pot apela la nimic din istoria și drepturile celor pe care i-au nimicit, adică Secuii. Deși, evident, cu obișnuita nemărginită impertinență a nemeșimii ungurești, o fac.

Premize istorice pentru pretinsa autonomie

Acestea sunt premizele istorice de la care plecăm pentru a înțelege cu adevărat revendicările de autonomie și chiar independență ale Ungurilor din Harghita, Covasna și Mureș.

Națiunea ungară s-a prezentat în contextul națiunilor apusene pe temeiul acelorași valori pe care le aveau și acestea în Evul Mediu la nivelul claselor nobiliare:
  • slujirea fanatică a Papalității,
  • foamea disperată de putere și glorie,
  • cruzime fără margini față de cei de altă părere decât cea a nobilimii,
  • disprețul nemărginit față de cei care erau altfel,
  • ura nesfârșită față de Ortodoxie și ortodocși,
  • disprețul și chiar ura față de popoarele și culturile din Răsăritul Europei,
  • arogarea statutului de civilizație superioară și, implicit,
  • arogarea dreptului de a impune această civilizație celor altfel.
Reply With Quote
  #6  
Vechi 14.10.2014, 11:34:46
Parascheva16's Avatar
Parascheva16 Parascheva16 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2013
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.920
Implicit

Șovinismul maghiar

Către sfârșitul Evului Mediu, odată cu apariția Protestantismului, această listă s-a diversificat. În vreme ce unii dintre Unguri au păstrat fidelitatea față de Papism, alții au adoptat Calvinismul „sau alte forme de Protestantism „și au prigonit sălbatic pe Români pentru a-i sili să se convertească. Nu mult după Protestantism s-a născut și naționalismul apusean modern. La Unguri, acesta a luat forma unui șovinism dezlănțuit, care nu a șovăit să recurgă nu doar la falsificarea istoriei, ci și la cele mai abominabile crime. Totuși, atât în prima formă, cât și în cea ulterioară, Ungurii au izbutit să se includă cu succes în zona patimilor tipic vest-europene. Deși pe o scară aparent mai mică, colonialismul apusean, în forma sa cea mai violentă și oprimantă, a fost aplicat de Ungaria încă din secolul XII, fără a înceta „această aplicare „până astăzi.
Această încadrare a Ungariei în mentalitatea apuseană ar trebui să fi fost depășită în clipa în care o parte dintre crimele șovinismului unguresc au ieșit la iveală, prima oară la sfârșitul secolului XVIII. Totuși nobilimea ungară a știut să poarte o mască uimitor de bine alcătuită de cultură, civilizație și deschidere, dar mai ales a știut să folosească mult și foarte eficient minciuna. Dincolo de orice alte mijloace, aceasta a rămas unealta și arma de bază a Ungariei și ungarismului până astăzi.

Concluzii

Toate aceste fapte istorice trebuie bine înțelese atunci când încercăm să înțelegem ce înseamnă sau ce ar însemna autonomia „și eventual independența „ungurească în Transilvania.

Dar, vor spune unii, toate acestea țin de trecut, nu de prezent.

Din păcate, nu este așa.

Să ne aplecăm asupra trecutului cel mai apropiat, care formează temeiul evident a tot ceea ce avem astăzi. Căci nimeni nu trăiește independent de ceea ce s-a întâmplat de la nașterea lui și până azi! Să vedem, prin urmare, întâmplările din ultimii 80-90 de ani, ca să vedem temeiurile cele mai evidente ale vremilor de astăzi.

(continuare în numărul viitor)

[1] Numărul Secuilor era la această dată de cca. 3.000 de oameni. Credem că este limpede cum de au ajuns în secolul XIX la un număr de 700.000 (șapte sute de mii) de oameni! (Dacă ar fi avut o creștere prin spor natural, în proporție Românii ar trebui să fie la aceeași dată peste 600.000.000 (șase sute de milioane) de suflete „)


articol publicat in revista ATITUDINI, nr. 18
Reply With Quote
  #7  
Vechi 14.10.2014, 22:45:30
aubergine aubergine is offline
Banned
 
Data înregistrării: 29.07.2013
Locație: Arad
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.030
Implicit

Multumim! Foarte instructiv ce ati postat.
Reply With Quote
  #8  
Vechi 15.10.2014, 10:22:56
gpalama's Avatar
gpalama gpalama is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.02.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.285
Implicit

Poti te rog sa mai faci 2 lucruri ?

1. Sa pui tot articolul intr-un document pe care sa-l putem descarca mai usor.
2. Daca ai un link disponibil sa-l pui si pe ala.

Multumesc
Reply With Quote
  #9  
Vechi 15.10.2014, 23:23:03
glykys's Avatar
glykys glykys is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 13.08.2009
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.703
Implicit

:)))))

Pai ori suntem români (nume care vine de la romani, aka latini, evident) ori suntem daci. Sau ca tot românii, imparțial?

Constantin cel Mare, Iustinian si Fericitul Ieronim au fost români, romani sau daci? Ca eu nu mai pricep nimic. Ce dacă se intitulau romani (aka români), ca si bizantinii tot romani (aka români) se intitulau, dar si populatiile autohtone de la Dunare tot romani isi ziceau, deci iaca, asa am construit noi, romanii (sau românii?) Sfanta Sofia si Vlahernele.

Ah, scuzati, mi-am amintit ca romanii sunt decendentii dacilor, ca asa ne-au invatat pe noi la scoala. Iar noi românii, fie că om fi descendenții romanilor, fie ca om fi direct daci, tot buricul pamantului ramanem.

Ma mir ca nu a zis nimeni pana acum ca Hristos a fost dac sau român.
__________________
Pe noi inșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Reply With Quote
  #10  
Vechi 15.10.2014, 23:59:39
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de glykys Vezi mesajul
:)))))Ma mir ca nu a zis nimeni pana acum ca Hristos a fost dac sau român.
Sunteti in urma, din fericire,cu privire la ultimele elucubratii pe aceasta tema.Nu doar Mantuitorul a fost dac/initiat dac dar si magii de la Rasarit veneau tot din Dacia, era un fel de reuniune daco-geta prin zona Palestinei :). Nu ma obosesc sa dau linkuri catre site-urile unde am citit asa ceva pentru ca ideile cu pricina tin de psihiatrie.Sfatul meu pt dvs: never say never cu privire la ce le poate trece unora prin cap :)

Oricum pe primul loc, in topul aberatiilor de proportii cosmice, eu mentin ideea (din nefericire am dat si peste asa ceva) conform careia ,,dacii i-au invins pe romani de fapt da' a fost o conspiratie ca sa nu stim noi". Nu conteaza detalii nesemnificative precum disproportia dpdv militar, contextul istoric,etc.Ideea este ca i-am invins,desi nu se stie exact cum.N-ai cum sa nu-i iubesti pe baietii acestia :) Numai bine.

Last edited by Pelerin spre Rasarit; 16.10.2014 at 00:38:56.
Reply With Quote
Răspunde

Tags
istorie, papa, romani in transilvania, unguri

Thread Tools
Moduri de afișare