Cum sa gandim corect...

[florin.oltean75]

Ce inseamna sa gandim corect?

Este o intrebare pe care omul si-a pus-o din zorii civilizatiei...
pentru ca toata lumea gandeste, pentru ca este in firea noastra "sa gandim".


In literatura de specialitate aceasta capabilitate este denumita "gandire critica".

A gandi corect inseamna sa avem o minte limpede, capabila sa discearna cu acuratete, sa inteleaga, sa evalueze corect diversitatea experientelor de zi cu zi.

De ce este importanta o gandire corecta?

Este importanta pentru ca aduce cu sine incredere, claritate, o buna orientare cognitiva, un nivel mai profund al comuniunii cu ceilalti, o bucurie speciala in continuumul experientelor.

O definitie mai extinsa a fost formulata in 1987 la cea de a 8-a Conferinta Internationala privind Reforma Educationala de catre Michael Scriven & Richard Paul.

http://www.criticalthinking.org/page...l-thinking/766

Stai stramb si gandeste corect!

[florin.oltean75]

În prealabil postat de Miha-anca

Stai stramb si gandeste corect!

Stai cum vrei, dar gandeste limpede.

[florin.oltean75]

Terminologie specifica gandirii critice:

"natura umana": este suma trasaturilor comune specifice fiintelor umane.

Oamenii au o natura primara si una secundara.

---------------------------------------------------
Natura noastra primara ("omul vechi"- primitiv) este spontan-egocentrica si puternic inclinata spre formarea unor convingeri irationale. Este fundamentul gandirii instinctive.

Oamenii nu au nevoie de o educatie speciala pentru a crede ceea ce vor sa creada: adica ceea ce corespunde nevoilor lor imediate, ceea ce le confera o stare de comfort si le justifica propriile actiuni, ceea ce le reduce senzatia de inconsistenta psihologica, ceea ce le sustine propria idee despre ceea ce este just.

Oamenii nu au nevoie de o educatie speciala pentru a crede ceea ce persoanele din jurul lor cred: ceea ce cred parintii lor, prietenii, ceea ce le este repetat de catre scoala, autoritati statale sau religioase, media, ceea ce este crezut de natiunea in care au fost crescuti.

Oamenii nu au nevoie de o educatie speciala pentru a crede ca cei care nu sunt de acord cu ei gresesc, ca au o viziune distorsionata.

Oamenii nu au nevoie de o educatie speciala pentru a percepe propriile lor convingeri ca fiind evident adevarate, prin sine, fara nevoie de dovezi sau rationamente.

Oamenii se identifica natural si spontan cu propriile lor convingeri. Percep coliziunea de idei ca atac la persoana. Adoptarea unei pozitii de aparare afecteaza dramatic abilitatea lor de a empatiza sau a percepe punctul de vedere al celorlalti.
-----------------------------------------------------------------------

Pe de alta parte, oamenii au nevoie sa depuna un efort sustinut, sistematic pentru a-si dezvolta natura secundara ("omul nou"), capacitatea implicita de a functiona ca persoane rationale. Au nevoie de un antrenament asiduu pentru a recunoaste propriile tendinte de formare a unor convingeri irationale.

Au nevoie de o practica sistematica pentru a dezvolta repulsie fata de inconsistenta, o pretuire a claritatii, o pasiune pentru cautarea argumentelor, corectitudine si impartialitate fata de punctul de vedere al celorlalti.

Oamenii au nevoie sa practice cu sarguinta pentru a realiza ca ei insisi au o paradigma proprie, ca asemeni celorlalti "traiesc" tot inferential, ca asemeni celorlalti nu au o conducta care sa-i conecteze direct cu realitatea, ca este perfect posibil sa aiba o senzatie coplesitoare ca au dreptate si totusi sa se insele.


http://www.criticalthinking.org/page...king-terms/496

M-am intrebat ce e gandirea corecta, si am cautat. Iata ce am gasit:
http://pacedintine.com/980/
Citez:
- Gândirea corectă reprezintă o armonie între conştient şi inconştient;
- Dacă doreşti să utilizezi Legea Atracţiei, păi ea este indispensabilă;
- Doar cu o gândire corectă poţi obţine tot ce doreşti în viaţă, fie fericire, fie bani sau ceva ce-ţi doreşti.

Din punct de vedere crestin-ortodox e corect ce scrie mai sus? Deja incep sa ma tulbur la gandul cati bani as putea avea si ce fericita as putea fi... Maine neaparat trebuie sa fug la duhovnic ca sa ma spovedesc.
Si inca ceva: ca sa fie in armonie constientul cu inconstientul, ar trebui sa pot controla inconstientul. Care inconstient: cel personal, cel colectiv? Pana la ce nivel? Nuuu, nu mi se pare posibil.
Si atunci ce facem? Construim teorii imposibile, care sa ne aduca iluzia ca am realizat ceva?

[Heaven]

Daca doriti sa ganditi corect cititi din Noul Testament,cartile Sfintilor Parinti si feriti-va creierul de tot felul de materiale care nu va sunt de folos neaparat.Rugati-va neincetat cu rugaciunea lui Iisus si Domnul va va lumina mintea.Nu va mandriti si nu judecati pe nimeni si rugati-va cat mai mult,cititi carti duhovnicesti si veti gandi corect in ochii lui Dumnezeu,nu in felul lumii,caci "intelepciunea lumii acesteia este nebunie inaintea lui Dumnezeu" (I Cor. 3, 19)." si "Au n-a dovedit Dumnezeu nebuna intelepciunea acestei lumi?" (I Cor. 1, 20); " si iarasi "Zicand ca sunt intelepti, oamenii au ajuns nebuni" (Rom. 1, 22); "
Eu zic sa lasati parerile inteleptilor acestei lumi si sa va indreptati toata atentia spre scrierile Sfintilor Parinti,de acolo vine luminarea.Pe langa faptul ca diavolii duc o lupta crancena pentru ca omul sa nu faca rugaciune,acestia duc o lupta foarte mare si pentru ca omul sa nu citeasca scrierile Sfintilor Parinti,sa nu se adape din apa limpede a invataturilor celor ce i-au biruit pe ei.Puteti citi aici mai multe : Vedenia Avvei Sofronie : "Copleşitoarea vedenie ce urmează arată clar marele folos pentru mântuire ce vine din citirea cărţilor ziditoare duhovniceşte; prin urmare arată şi vrăjmăşia diavolilor faţă de ele, căci aceste cărţi divulgă născocirile şi cursele lor împotriva creştinilor"
Iarasi o vedenie minunata despre rugaciunea lui Iisus : Despre Puterea Rugăciunii lui Iisus

[Mosh-Neagu]

M-am uitat la toţi aceşti oameni şi am întrebat: „Ce faceţi aici, în acest loc? Vă rugaţi iui Dumnezeu?”

Ei însă mi-au răspuns cu tristeţe: „În veşnicie Domnul nu ne ascultă, pentru că ne-am purtat fără grijă pe parcursul vieţii noastre pe pământ. Niciodată nu vom avea îndrăzneala să chemăm numele Domnului. Atunci când vieţuiam pe pământ ar fi trebuit să îndurăm suferinţele cu răbdare şi să ne rugăm pentru sufletele noastre. Porunca lui Hristos: „Rugaţi-vă neîncetat” (I Tes. 5,17) fusese datoria noastră şi cu toate că se cuvenea să rostim rugăciunea lui Iisus în tot timpul vieţii, la fiece suflare a noastră, noi nu ne-am îngrijit de starea sufletelor noastre. Însă, aşa cum cineva nu poate trăi fără aer, tot astfel şi sufletul moare fără rugăciunea neîncetată. Noi suntem nişte persoane cumsecade, care ne-am purtat pe dreptate, îndeplinindu-ne toate îndatoririle noastre, şi totuşi, pe cea mai de seamă – rugăciunea, n-am împlinit-o.”

Si mai spunem ca Dumnezeu nu gaseste solutii sa ne intelepteasca. Iata, aici este doar o "portita" catre binecuvantarea lui Dumnezeu. Forumul nostru, in mare parte, poate fi nu doar nefolositor, dar chiar pierzator de suflete, daca ne pierdem vremea prin polemici interminabile si flecareli fara sens. Iata, din cand in cand, Dumnezeu mai trimite cate o "voce" pentru a ne trezi din inselare... Cum o primim? Ce facem dupa aceea? Cat dureaza dorinta noastra de schimbare? De cate "voci" avem nevoie si pentru cat timp, sa reusim sa ne desprindem de metehnele noastre vechi?

Multumim, Heaven, ba chiar si tie Florin, pentru ca, daca n-ai fi deschis acest topic, poate n-as fi ajuns sa citesc cele la care sora noastra face trimitere.
Da-ne, Doamne, cele bune si de folos, ca mult mai bâjbâim în întuneric!

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de florin.oltean75

Pe de alta parte, oamenii au nevoie sa depuna un efort sustinut, sistematic pentru a-si dezvolta natura secundara ("omul nou"), capacitatea implicita de a functiona ca persoane rationale. Au nevoie de un antrenament asiduu pentru a recunoaste propriile tendinte de formare a unor convingeri irationale.

Au nevoie de o practica sistematica pentru a dezvolta repulsie fata de inconsistenta, o pretuire a claritatii, o pasiune pentru cautarea argumentelor, corectitudine si impartialitate fata de punctul de vedere al celorlalti.

Oamenii au nevoie sa practice cu sarguinta pentru a realiza ca ei insisi au o paradigma proprie, ca asemeni celorlalti "traiesc" tot inferential, ca asemeni celorlalti nu au o conducta care sa-i conecteze direct cu realitatea, ca este perfect posibil sa aiba o senzatie coplesitoare ca au dreptate si totusi sa se insele.


http://www.criticalthinking.org/page...king-terms/496

sincer cand aud de formarea omului nou, eliberat de prejudecati irationale, imi aduc aminte de istorie. Si ma ingrozesc.

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de Patrie si Credinta

sincer cand aud de formarea omului nou, eliberat de prejudecati irationale, imi aduc aminte de istorie. Si ma ingrozesc.

De ce sa ne ingrozim? Dumnezeu lucreaza prin orice om, si nu alege, asa cum o facem noi. Daca ne-am insusit o expresie gen "omul nou", sau "vom face totul" sau nu mai stiu eu care expresii pe care deja romanul nu mai vrea sa le auda, inseamna ca undeva in sufletul nostru n-am uitat si deci n-am iertat! Ca atare, unde ne situam, in propria noastra constiinta?

[guardian knight]

O gandire corecta este ceea ce am putea defini parafrazand criteriul adevarului la Aristotel,adica adecvarea intre gand,gandire (cogitas) si lucru (res).adica intre gandire si fenomenalitate.

Astfel conceputa definitia gandirii ,putem numi gandirea buna, luciditate ,adica puterea sau virtutea de a-si reprezenta lucrurile si fenomenele adecvat cu starea de fapt reala !

Convingerea mea este ca aceasta gandire buna, sau clara ,este o forta mai degraba datorata unei structuri neuronale si celebrale mostenita genetic, si neavand prea mult de-a face cu educatia !
Desigur, educatia poate sa slefuiasca si sa dea straluciri si efecte baroce ,pur estetice, diamantului numit gandire buna,insa chiar si fara educatie,lasat in starea sa bruta, diamantul nu e mai putin cel mai dur si taios cristal !

Daca nu educatia are un rol central in forjarea gandirii,probabil, ca ea se cizeleaza sau transforma sub impactul puternic al altei scoli. Unii o numesc "scoala vietii",altii o numesc experienta situatiilor limita,insa in orice caz, sub efectul ei,gandirea se poate numi si intelepciune.

Definita astfel,gandirea buna este menita sa duca la conservarea cea mai puternica a individului in fata factorilor nocivi si agasanti exteriori ?!
Daca am raspunde ,da, ce ne facem cu eroul ?
Eroul este un om cu o gandire buna, in timpul actului sau eroic ? Sau este un om putin smintit ?!

Imi vine acum in minte un exemplu de comportamant eroic al unui general neamt de cavalerie Otto von Panwitz,care a devenit Ataman al unei divizii de cazaci albi,in timpul Ww2.
Nu stiu ce fapte ori fi facut in timpul conflagratiei,si nu asta conteaza in cadrul povestirii de aici, insa cand a venit finalul razboiului,acesta i-a prins pe undeva pe la Linz ,in Austria.
Daca initial,prin contacte,se stabilise ca predarea sa se faca englezilor, pana la urma englezii i-au dat pe mana armatei rosii pe prizonierii cazaci,nu inainte de a-i spune generalului ca el poate ramne la ei ca prizonier de razboi,avand astfel sansa sa-si crute viata !
Ce credeti ca a facut generalul in aceasta situatie limita ???
A refuzat oferta englezilor, preferand sa ramana cu oamenii lui, spre a le imparatasi aceeasi soarta !
Iar soarta lui a fost una crunta, deoarece dupa cca un an a fost executat prin spanzurare de catre un tribunal sovietic in URSS.

In virtutea carei gandiri si evaluari, generalul nostru a luat aceasta decizie ce i-a schimbat destinul ???