Povesti - Poezii de Sarbatori

[OvidiuO]

Iertare - Uitare

Poti lovi - ca de obicei
Oricum, eu te-am iertat
Ocara multa de tu vrei a-mi face
Voi rabda si uite: Tac

Ai spus: "Te iert dar nu te uit"
Eu iti spun: Multam
Mai adaug acum:
Te-am iertat demult

Iertare fara de uitare !
Tu crezi ca pretuieste ?
Iertare si Uitare,
In inima salasluieste.

Oricum - eu ti doresc doar bine
Ma rog lui Dumnezeu
Sa nu fi suparat pe nimeni :)
Doamne ajuta !

[OvidiuO]

Mondo Imaginalis(dedicata unui prieten)

Un om se plimba printre stele
Avea ceva comun cu ele
Era - stralucirea sa
Putini oameni insa, o puteau vedea

Pe drum, adesea el se ratacea
Si ii parea rau, dar nu tare...
Oameni multi nu-ntelegeau
Doar stelele ii luminau a lui carare

Era vesel, dar si trist - precum vremea schimbatoare
Plangea cateodata, insa si zambea
Doar stelele il aparau
De lumea-nselatoare.

Traia in lume, in lumea lui
Unii chiar radeau de el
Lui insa nu-i pasa
Nici nu-l deranja - defel

In calatoria sa, m-ai intreba
din cand in cand o stea:
Incotro acum ?
Steaua raspundea: Pe acelasi drum...acelasi drum...

Apoi, din lumea stelelor, - coboara
Nu ca un fulger sau meteorit
Ci ca o lacrima ce se prelinge,
Ori ca si focul ce incet se stinge...

[Catalina]

Fie ca luminatul praznic al Naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos să ne aduca în casă şi în viaţa bucurii, împliniri, sănătate, tot ce este mai bine pentru familiile noastre, pentru prietenii şi cunoscuţii , dar şi pentru duşmanii noştri. Pruncul Sfânt născut în Betleem este exemplul suprem al iubirii , al mântuirii şi al curăţirii noastre de păcate , iar noi suntem datori să fim mai buni, mai blânzi şi mai smeriţi. Dumnezeu să ne ajute tuturor să fim BUNI CREŞTINI, oameni adevaraţi, gata oricând să fim alături celor aflaţi în suferinţă. Anul Nou să fie inceputul unei vieţi duse în dragoste şi toleranţă, şi să-l rugăm pe Dumnezeu să ne călauzească paşii pe calea înfăptuirii binelui, pentru a ajunge la mîntuire. CRĂCIUN FERICIT ŞI LA MULŢI ANI !

[OvidiuO]

Amintiri din Revolutie

Pasesc usor, dar nu de frica
Din obisnuinta si cu credinta.
Ascult: voci omenesti
Zgomote diverse, pasarele ciripind

Zgomote - imense si hidoase
Imagini ce se deruleaza-n minte
Ma simt obosit, ma opresc
Imi fac o cruce

Un om ma loveste peste mana
Pe semne e grabit - imi spun
Ma asez in colt de drum,
Pun capu-n piept - suspin

Ma rog: Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare
Miluieste-ne pe noi.
Nu ii lasa Doamne
Pe cei orbi, saraci, flamanzi si goi

Imi amintesc de miile de oameni
Acolo ma aflam si eu
Toti am stat in genunchi
Am spus: Exista Dumnezeu (ne-am rugat Tatal Nostru)

Acum: sunt singur - la un colt de drum
Tot printre oameni...
Aud, dar nu aud:
Exista Dumnezeu

A fost frumos, a fost demult
A fost, dar multi au si uitat
Altii au acum averi
Altii stau la colt de drum

Asa a fost mai totdeauna
Asa si va fi.
Nu uitati voi oameni dragi
Dumnezeu ne poate milui.

[OvidiuO]

Desi am mai postat pa undeva, dar fiindca azi e Ajunul, sa colindam. :)
Pentru voi, toti

Ma dor ochii, ma dor
De durerea lacrimilor
Ma dor ochii, ma dor
De suspinul inimilor,
Maicuta mea draga
Coboara-n camara
Imi e frig maicuta
Aprinde focul, olecuta
In durerea ochilor
Pe drumul lacrimilor
Prin inimi curate
Focul strabate.
Din inaltul cerului
Steaua lumineaza
Ochii privesc
Steaua, urmaresc.
Iata minune, iata ca vine
Steaua straluceste
In inimi vesteste
Astazi coboara…
Arde focul, arde
In inimi curate,
Arde focul, arde
In inimi insetate.
Ochii, inchisi
Lacrimi, suspine
Minune mare,
Iata ca vine.
Vine – se naste
Mantuitor in lume.
Se-apropie ziua,
Celui mai Bun si Milos
Mantuitorul Hristos
Bucurati-va !!!
Ochii, nu mai dor
Caci vine Lumina
Focul va creste
In inimi vesteste
Ca astazi se naste
A noastra Lumina.
Astazi va creste
In inimi crestine
Rugaciuni depline
Bucurie mare
Stralucire tare
Hristos se naste
In inimile noastre.

[OvidiuO]

Scrisoare catre mine insumi

Stai pentru o clipa si priveste albinele lucratoare caci multe o sa inveti de la ele.
Vezi cu cata sarguinta si pricepere isi fac lucrul ? Vezi ce iasa din munca lor ? Asa si tu sa lucrezi afundandu-te in rugaciuni, sa fii albina duhovniceasca. Mierea cea duhovniceasca, datatoare de viata, bucurie in lacrimi, laptele cel dulce si hranitor, sa agonisim, pacea sa dobandim. Inima noastra sa fie departe de lume si placerile ei. Sa deschidem inimile noastre Aceluia ce sta la usa si bate. Cu cuviosenie sa-L primim si sa ne inchinam Lui. Cel ce se hraneste din Cuvant se umple de iubire. Cel ce se roaga din iubire se inalta spre cer, de acolo raspandind iubire pentru toti oamenii. Domnul este dorirea lui si locuinta cea adevarata.
Numele Iisus este cel care incanta inima, cel care este mereu cu tine si in tine. Cine oare ne va desparti pe noi de el ? Vrei sa cunoasti taina iubirii ? Preda-te cu totul. Domnului. Trebuie sa mergem si in acelasi timp sa stam pe loc. Trebuie sa avem trezvie si in acelasi timp contemplatie. Trebuie sa iubim fara ca neaparat ceilalti sa ne iubeasca. Nu poti sa agonisesti fara sa oferi, adica tocmai invers decat in lumea materialnica.
Vrei sa gusti din mierea cea duhovniceasca, atunci fa-te lucrator, fii albina cea duhovniceasca, ofera dragostea ta, tuturor, urmeaza-I lui Hristos. Rastigneste-te pentru lume. Nu uita lumea este creatia Domnului dar in acelasi timp amagirea celui viclean. Alege ceea ce doresti: viata vesnica sau moartea vesnica.
Domnul cu noi cu toti. AMIN !

[OvidiuO]

De as putea

De as putea sa merg,
Cand constiinta imi dicteaza
La ce mi-ar folosi picioarele
Cand inima vibreaza ?

De as putea sa plang
Nu doar cateodata
Exhaustiv-mereu,
Fericit Doamne - as fi eu.

De as putea neincetat a ma ruga,
Tie Doamne Iisuse Hristoase
Tie Doamne
Inima ti-as da.

De as putea sa vad zilnic,
Cruci si Morminte
Sa nu uit Doamne
Ca sa iau aminte.

De as putea s-ajung un harb
Spre ati sluji tie,
Harb legat cu putreda sfoara
Inima-mi sa se roage, trupul sa ma doara

Apoi Doamne - pot a ma stinge
Cu numele tau pe buze
Cu IARTA-MA
In minte.

[OvidiuO]

Cugeta-Simte-Gandeste iar apoi Vorbeste

Sfintii Parinti de ai citit
Macar o lacrima de ai varsat
Pe acel obraz imbujorat
Stiu ca tu nu i-ai uitat

A fi un om cu-adevarat
Nu-nseamna sa vorbesti "mieros"
De vrei s-auzi un ton frumos,
Asculta muzica-duios

Psalmii daca ai citit
Si inima ti s-a oprit
Sau Rastignirea de tu ai simtit
Adevarat - esti om citit

Citeste omul dupa gandul lui
Caci "tonul" nu e dat oricui
In ochi priveste-l fix-adanc
Sa-i vezi rolul pe pamant

Imagineaza-ti ca am fi muti
Doar cu privirea ne-am scruta
Ai spune despre om
Ca este tot acelasi ?

Poate ca nu, poate ca da
Tot ti-ai pune intrebari:
Oare-i asa sau nu-i asa ?
Oare chiar nu pot vedea ?

Daca-i asa, sau poate nu-i ?
Daca nu e dat oricui ?
Daca el are dreptate,
Tot ce zic, e falsitate ?

Apoi te-ntrebi din nou
Dar Doamne nu este asa ?
Caci asta-mi spune inima
Poate nu e dat oricui
Sa vada in sufletul lui

Asa ca ma aplec usor
Si ca simplu om, iti spun:
Cugeta-Simte-Gandeste iar apoi Vorbeste

[OvidiuO]

Fratii

Am sa plec din asta lume
Cand ? - nimeni nu stie a spune
Nu doresc sa v-amintiti de mine
Doar gandul bun sa va ramana

De am gresit, va rog a ma ierta
Nu port pica nimanui
Va rog: Sa va iubiti mereu ca fratii
Asta sa va vina-n minte mai intai

Credeti voi ca eu nu stiu,
Cata nevoie avem unul de altul ?
Credeti voi ca eu nu stiu
Ca cerul nostru, este altul ?

Credeti voi, s-aveti CREDINTA
Nu doar cand greul va apasa
Niciodata nu uitati,
Noi toti - toti oamenii suntem frati.

[mihaela24]

...ma bucur ca oamenii nu au uitat sa aleaga cuvinte si sa nasca simtaminte...
...ma bucur ca exista poezii si povestioare scrise in apus de soare...
Ma bucur ca am intrat pe acest forum, sper sa am cat mai mult timp sa pot citi si invata...avem atatea de invatat!