Cantaretii care ne deranjeaza

[Florin-Ionut]

Trebuie sa deschid subiectul asta.

Se gasesc destul de rar biserici unde canta toata lumea in cor. Ma refer la raspunsurile care se dau, dar si la cantece aliturgice. Este foarte frumos si inaltator totodata sa participi la o asa slujba, simti ca esti intr-o biserica adevarata - si aici ma refer la comuniunea credinciosilor care se roaga impreuna Lui Dumnezeu.

Insa de cele mai multe ori, exista un cor undeva la etaj care canta dirijat de cineva sau exista dascalul si inca vreo cativa pe langa el la strana care canta si stiu sa cante. Eu fac parte din marea majoritate a celor care nu canta, care de fapt canta in gand impreuna cu ceilalti. Problema este ca de multe ori sunt cateva voci razlete care canta in biserica, unele placute si altele mai putin placute. De fapt as putea sa le clasific in voci neplacute pe cele izolate, care-ti tipa in ureche cateodata, avand in vedere aglomeratia de la Liturghie mai ales.

De doua ori am avut curajul sa le spun: nu va suparati, de ce nu mergeti sa cantati impreuna cu corul? Sau la strana daca era cazul? Si le spuneam politicos, cu tot respectul, straduindu-ma sa nu ii deranjez cu propunerea mea. Prima data nu am avut succes desi nenea nici macar nu avea voce placuta, a doua oara am avut desi alt nene canta corect si relativ placut.

Deci, de dragul celor care merg la biserica si nu canta, mergeti va rog si cantati la strana sau in cor, iar daca nu vreti, va rog respectuos sa va abtineti.

[E_my]

E adevarat, e foarte dificil sa auzi o voce subtire si inalta care canta in urechea ta si sa reusesti sa te pastrezi la rugaciune..

Ma gandesc de cele mai multe ori ca acei oameni sunt mai placuti Domnului, pentru ca ei canta si se straduiesc, in timp ce eu ma lupt sa imi pastrez gandurile adunate la rugaciune..

Pe de alta parte, vad cu tristete ca majoritatea celor care canta mai tare si rostesc rugaciunile mai tare, sunt cei care au gandul imprastiat si fac doar un exercitiu de memorie si de voce..batranele ( ele isi arata talentul de obicei ) canta in timp ce se plimba prin biserica, in timp ce fac alte lucruri, dar nu rugaciune.

Ma gandesc frecvent cate din sutele de persoane adunate la biserica la care merg eu chiar se roaga cu adevarat, ma gandesc ca ingerii slavesc singuri pe Domnul care pentru noi pacatosii s-a umilit si si-a dat viata, pentru ca noi suntem cu gandul aiuream chiar daca din gura rostim rugaciuni..

Iertati-ma!

[GeorgeS]

Corurile in Biserica Ortodoxa Romana au aparut pe la sfarsitul veacului trecut , importate din Rusia unde erau si sunt foarte raspandite.(E un banc:unde sunt 4 rusi la un loc, acolo e un cor).La noi a ramas cantarea omofona (pe o singura voce) ,cantarile fiind interpretate de la strana de mai multi cantareti, condusi de un protopsalt (dascal).
Prin 1950 , din cauza lipsei profunde de cantareti profesionisti din stranele noastre ,s-a dat binecuvantare la toti credinciosii sa cante in comun , cel putin la Sfanta Liturghie . A fost un lucru f. bun , stiut fiind ca rugaciunea cantata are mai multa putere decat cea rostita si patrunde mai usor in inimile credinciosilor.
Astazi avem numeroase scoli de cantareti in care invata destui tineri tainele muzicii psaltice, insa credinciosii, mai ales la orase, s-au obisnuit sa participe activ la Liturghie si de multe ori "acompaniaza" strana sau corul. Cat de bine o fac, asta-i alta treaba.
La noi in oras a fost o astfel de disputa , la Manastire, unde ,la un moment dat, maica stareta a oprit Liturghia ca sa se certe cu o enoriasa care canta , chipurile, prea tare. Urmarea a fost ca Preasfintitul a dispus schimbarea Manastirii de maici in Manastire de calugari iar pe maici le-a trimis la Plataresti, langa Oltenita.
Regula a ramas ca la strana sa cante cei ce sunt in drept sa o faca , iar noi , ceilalti sa-i sustinem, in functie de calitati, fara sa-i deranjam sau sa-i acoperim cu vocile noastre.

[Florin-Ionut]

Acum mi-am amintit si de o slujba de la catedrala, cand un enorias prea zelos canta si ceea ce spunea preotul, in paralel cu acesta, si raspunsurile obisnuite. Am rabdat un timp, pana ce m-am intors si i-am aruncat o privire acuzatoare, insa nu s-a sinchisit de fel.

[windorin]

Mi'am reamintit un articol care mi'a placut mult: "Nectarie Protopsaltul vs Mozart"

Asa cum cantarea corala rasare din ce in ce mai mult in bisericutele noastre, dand afara smerita psaltica, tot asa se naste si spiritul de tip protestant. Fiecare face ce vrea, simte cum vrea, canta din loc in loc, toti la fel, si altele asemenea.

Daca ma insel, cu multa bucurie astept sa inteleg asta.
Doar ca asa simt, in unele biserici. In loc de ordine, dezordine, in loc de odihna, agitatie, in loc de profunzime, superficialitate.

[Florin-Ionut]

Stiu pe cineva care a spus ca nu-i place sa vina la biserica din cauza "babelor care-ti canta la ureche" si mai stiu pe altcineva care a iesit instantaneu din biserica atunci cand un domn a inceput sa cante in public la Liturghie...

[georgeval]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Acum mi-am amintit si de o slujba de la catedrala, cand un enorias prea zelos canta si ceea ce spunea preotul, in paralel cu acesta, si raspunsurile obisnuite. Am rabdat un timp, pana ce m-am intors si i-am aruncat o privire acuzatoare, insa nu s-a sinchisit de fel.

Cred ca este o dovada ca nu intelegem complemetaritatea darurilor in Biserica. "Oare toti sunt Apostoli....?" in cazul nostru "oare toti stiu sa cante"?? Trebuie sa ne gandim smerit ca fiecare dintre noi poate sa fie un madular activ al Trupului lui Hristos, insa sub diferite forme si intr-un mod complementar.

[glykys]

Duminica aceasta, printr-o intamplare,am ajuns la alta biserica decat cea din cartier, la care ma duc adesea. De cum am intrat, am ramas stupefiata! Nu cred ca erau mai mult de 10 oameni la slujba!! (nu incepuse inca Sf. Liturghie). Lume buna (era o biserica mai de centru), politicoasa, isi intindeau unii altora pernitele pentru a putea sta comod in genunchi, isi ofereau unii altora scaunele (evident, erau mai multe scaune decat credinciosi)... La strana erau si femei si barbati (m-am gandit la Sophia), ba chiar femeile cantau mult mai frumos decat barbatii, care nu prea aveau voce. O fata dirija cu o bagheta micuta persoanele care cantau in strana. Se canta pe mai multe voci. Eram stupefiata, parca ma aflam la un concert la Ateneu, nu la Sf. Biserica. Ma deranja foarte tare ca noi, credinciosii, nu cantam... Strana canta splendid, dar tehnic... fara evlavie, nu transmiteau traire, ci doar perfectionism, grija pentru a iesi totul ca la carte, atat... Cantari inalte, polifonice, care mie mi se pareau complet lipsite de miez duhovnicesc. As fi vrut sa ies din biserica si sa ma duc valvartej la mine in cartier, in biserica care geme de lume, dar in care dascalul canta cu voce puternica si evlavioasa si in care toti credinciosi canta, in legea lor, mai in soapta sau mai cu voce tare si ii dau slava lui Dumnezeu. Lumea de aici era linistita,blanda, foarte politicoasa... se mira cum de unii pot lua anafura cu mana goala, fara servetel, nu se imbulzea la miruit (ca si multi mai eram, la sfarsitul slujbei eram vreo 40). Mi se pareau gesturi mecanice, invatate, asemeni celor ale corului. Mult perfectionism, parca totul era artificial. Parintele era intristat la predica de faptul ca nu prea se impartaseste nimic aici, ca nimeni nu vrea sa deschida gura pentru a-L primi pe Hristos... ma gandeam cata lume s-o fi impartasit la mine la biserica de Sf. Arh. Mihail si Gavriil, multi, foarte multi... dar erau si de 10 ori mai numerosi.

Puteti sa credeti ca nu stiu sa apreciez, insa prefer de o mie de ori biserica mea cu oameni multi, de-a valma, care se foiesc in timpul slujbei, in care nu ai loc sa stai in genunchi, dar in care eu una ma simt minunat, il simt pe Dumnezeu in cantarea si in lucrarea comuna a credinciosilor, simt evlavie si dragoste de Dumnezeu! De abia acum stiu sa apreciez si omul care se imbulzeste, pentru ca se imbulzeste spre Hristos, si pe dascalii care au atata si atata traire in cantat, incat o transmit amplificata credinciosilor, si pe cei ce se roaga impreuna si pe cei ce slujesc atata lume. Da, eu prefer de o mie de ori cantarea comuna a credinciosilor, in care fiecare participa dupa puterea si dupa osardia sa, decat glasurile armonioase ale unei elite care canta dupa rigori tehnice. pana la urma, slujba este traire, nu ascultarea unor cantece.

[beliver]

În prealabil postat de georgeval

cred ca este o dovada ca nu intelegem complemetaritatea darurilor in biserica. "oare toti sunt apostoli....?" in cazul nostru "oare toti stiu sa cante"?? Trebuie sa ne gandim smerit ca fiecare dintre noi poate sa fie un madular activ al trupului lui hristos, insa sub diferite forme si intr-un mod complementar.

[Marius22]

Cantarea celor ce "silesc firea spre racnire" a fost respinsa de Biserica inca din primele veacuri crestine. In acest sens s-au dat o serie de canoane.

Iata ce spune Tipicul Sfantului Sava: "Strigarea cea fara oranduiala a celor ce canta in biserica nu se cade sa fie primita in cantarea bisericii. De asemenea si cel care o canta la biserica nu trebuie sa fie primit. Sa fie scos din dregatoria sa si sa nu mai cante in biserica. Pentru ca se cuvine sa cantam cu buna cucernicie si frumoasa glasuire si sa inaltam Slava Stapanului tuturor si Domnului ca si din gurile inimii sale. Iar cei ce nu asculta acestea, muncii celei vesnice sunt vinovati, ca unii ce nu se supun invataturilor Sfintilor Parinti si ale Pravilelor."