Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

Duminică, 21 mai 2017, Catedrala Patriarhală din București își serbează hramul istoric: Sfinții Împărați Constantin și Elena.

Potrivit tradiției ortodoxe, sărbătoarea va începe în seara precedentă, cu slujba privegherii. De asemenea, cu prilejul hramului vor fi scoase în procesiune moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena.

Sfânta Liturghie din ziua hramului va fi oficiată în Altarul de vară al Catedralei din curtea Ansamblului Patriarhal.

Între evenimentele prilejuite de sărbătoare Catedralei se numără premierea câștigătorilor Concursurilor Naţionale de Creaţie Icoana şi Şcoala mărturisirii și Icoana ortodoxă –lumina credinţei (ediția a VI-a).

De asemenea, în perioada 20-24 mai 2017, la Palatul Patriarhiei se va desfășura Congresul Internațional de Teologie Criterii de recunoaștere și evaluare a picturii bizantine (icoană și frescă).

La întrunire vor participa reprezentanți ai instituțiilor de stat, preoți, profesori și specialiști în Artă Sacră din țară și din străinătate.

Așezată pe colina bucureșteană, numită în trecut Dealul Podgorenilor, actuala Catedrală Patriarhală a fost ctitorită de domnitorul Constantin Șerban Basarab la mijlocul veacului al XVII-lea, cu osârdia Mitropolitului Simion Ștefan.

Așezământul ridicat pe locul unei bisericuțe mai vechi din lemn, atribuită lui Oprea Iuzbașa, a fost desemnat reședința Mitropoliei Țării Românești de domnitorul Radu Leon în 8 iunie 1668, la îndemnul mitropoliților Ștefan și Teodosie.

De la întemeiere până în zilele noastre, prin refaceri și restaurări, ctitoria lui Constantin Șerban s-a constituit într-un complex de clădiri realizate în epoci diferite și într-o diversitate de stiluri.

În mijlocul acestui ansamblu arhitectonic se înalță Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena, realizată după modelul celei de la Curtea de Argeș, ctitoria domnitorului Neagoe Basarab.

În data de 6 mai 1658, Patriarhul Macarie III al Antiohiei și Mitropolitul Ștefan al Țării Românești, împreună cu ierarhi, egumeni, preoți și diaconi, în prezența ctitorului și a familiei sale, a oficiat slujba de sfințire a locașului care va deveni în 1925 Catedrală Patriarhală.

De-a lungul a trei secole și jumătate de existență, Catedrala din Dealul Mitropoliei a fost locul în care s-a scris istoria Bisericii noastre, de la întronizări de mitropoliți și patriarhi și până la impresionantele pelerinaje la moaștele Cuviosului Dimitrie cel Nou sau la ale altor sfinți.

Surse bibliografice:

Colina Bucuriei. Catedrala Patriarhală. I – Editura Cuvântul Vieții, București, 2008.
Slujind lui Dumnezeu în Catedrala Patriarhală, Arhim. Timotei Aioanei, Editura Basilica, București, 2013.

[cristiboss56]

***Editat***

[cristiboss56]

În data de 10 mai 2017, Biserica Ortodoxă a Bulgariei a aniversat 64 ani de la restaurarea Patriarhatului, care si-a încetat existența în secolul al XIV-lea, când Bulgaria a căzut sub dominația otomană.

Momentul aniversar a fost marcat prin rugăciune. Preafericitul Părinte Neofit, Patriarhul Bulgariei, a oficiat Sfânta Liturghie în Catedrala „Sfântul Alexandru Nevski” din Sofia.

Alături de Preafericirea Sa au slujit mai mulţi ierarhi din cadrul Patriarhiei Bulgariei.



La eveniment a fost prezent și reprezentantul Patriarhiei Române în Bulgaria, Pr. Neluțu Oprea.

În cadrul slujbei, Episcopul Gherasim de Melnik a dat citire mesajului Sinodal adresat cu prilejul momentului festiv. Mesajul integral poate fi citit aici.




În vara anului 1393 Imperiul Otoman a asediat orașul Târnovo. Trupele bulgare au rezistat vreme de trei luni, dar în cele din urmă au fost copleșite și orașul a căzut în mâinile turcilor în ziua de 17 iulie. Această dată marchează sfârșitul imperiului bulgar și a Patriarhiei bulgare (până la reînființarea ei în 1953).

Biserica Ortodoxă Bulgară a fost proclamată Patriarhie în noul statut de organizare aprobat mai întâi de Consiliul de Miniştri, în 31 decembrie 1950, şi abia apoi de Sfântul Sinod, în 3 ianuarie 1951. La 10 mai 1953, Mitropolitul Chiril de Plovdiv a fost ales ca patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare. Tomosul de recunoaștere din partea Patriarhiei Ecumenice a fost emis în data de 1 august 1960.

[cristiboss56]

Patriarhul României a vizitat în această seară Mănăstirea Sihăstria Putnei.

Însoţit de mai mulţi ierarhi ai Bisericii noastre, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a fost întâmpinat de stareţul aşezământului monahal, arhim. Nectarie Clinci, dimpreună cu obştea monahală, alături de care s-au aflat numeroşi credincioşi îmbrăcaţi în costume populare.

În deschiderea evenimentului a fost oficiată o slujbă de Te Deum şi un Polihroniu în biserica nouă a mănăstirii ce are ca hram Izvorul Tămăduirii. A urmat apoi cuvântul Patriarhului României.




Preafericirea Sa a apreciat frumuseţea lăcaşului de cult ridicat prin rugăciune şi înţelepciune, dar şi prin multă dăruire jertfelnică.

Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a evidenţiat pictura aşezământului monahal despre care a spus că redescoperă tradiţia noastră de secole păstrată atât de frumos în picturile de la Mănăstirile Voroneţ, Suceviţa şi Moldoviţa.

Pictura aceasta este pentru noi prilej de bucurie şi de a afirma prezenţa Preasfintei Treimi şi a sfinţilor în Biserică. De aceea se spune „în Biserica slavei Tale stând în Cer ni se pare a sta”. Adică Biserica de pe pământ este o anticameră, o pregustare din lumina, bucuria frumuseţii netrecătoare din Împărăţia Cerurilor, a spus Preafericirea Sa.

Adresându-se obştii monahale, Patriarhul Daniel a spus:

Vă dorim bucurie şi să transmiteţi frumuseţile eterne, veşnice ale Ortodoxiei prin rugăciune, prin slujbe, dar şi prin modul de a primi pe credincioşi pentru că misiunea, aşa după cum spunea părintele Cleopa, se face şi prin felul în care primim în mănăstire pe cei care sunt pelerini. O misiune deosebit de importantă se realizează prin modul de a primi pe oameni, de a-i asculta şi de a transmite bucuria şi lumina Învierii lui Hristos.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a dăruit pentru lăcaşul de cult o cruce de binecuvântare, volumele I şi II din Istoria Monahismului, precum şi alte cărţi de folos duhovnicesc.

În continuare, Patriarhul nostru a vizitat şi biserica veche a mănăstirii cu hramul Buna Vestire. La final, Preafericirea Sa, împreună cu soborul de ierarhi, a oficiat o slujbă de pomenire pentru monahul Sebastian Șcheuleac, la mormântul acestuia.




Părintele Sebastian este un cunoscut viețuitor al Mănăstirii Putna și întâiul egumen al reînființatului Schit Sihăstria Putnei, după trecerea celor 200 de ani de pustiire și părăsire din vremea stăpânirii austro-ungare și a regimului comunist. În data de 5 ianuarie 2009 Domnul l-a chemat la El. Astăzi, trupul lui se odihnește sub streașina bisericii Buna Vestire.




Mănăstirea Sihăstria Putnei are 4 locaşuri de închinăciune: 2 capele cu hramurile „Sfântul Ioan Evanghelistul” şi „Acoperământul Maicii Domnului”, biserica „Buna Vestire” ridicată pe amplasamentul locaşului existent înainte de desfiinţarea mănăstirii de către habsburgi. În 2002 a început construcţia bisericii mari, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”.

Începuturile Sihăstriei Putnei urcă în istorie până la mijlocul veacului al XV-lea. Dornic de mai multă linişte, un monah din lavra Putnei, Atanasie, se retrage la trei kilometri depărtare, în pădure. I se vor alătura şi alţi sihaştri, ridicându-şi aici şi o biserică de lemn.

Pustiită de poloni la sfârşitul secolului al XVII-lea, lăcaşul de cult va fi rezidit cu sprijinul vistiernicului Ilie Cantacuzino, în timpul egumenului Lazăr, ucenicul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei.

În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Sihăstria Putnei cunoaşte o înflorire deosebita în timpul egumenului Sila (1753-1781). Acum se ridică o biserică din piatră, cu hramul Bunavestire, sfinţită în 1758, şi se efectuează şi alte lucrări, cu sprijinul unor domnitori şi boieri ai vremii.

După ocuparea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1775), Sihăstriei i se pun multe interdicţii. Sub egumenul Natan (1781-1784), sihaştrii de aici, pentru a supravieţui, ajung să ceară milostenie de la bunii credincioşi, pentru ca undeva spre sfârşitul veacului al XVIII-lea Sihăstria Putnei să fie desfiinţată, precum majoritatea aşezămintelor monahale din Bucovina. Vieţuitorii sunt transferaţi la Mănăstirea Putna, ca și obiectele de cult.

În 24 aprilie 1990, când s-au început lucrările de restaurare la Sihăstria Putnei, aici se aflau doar ruinele vechii biserici din secolul al XVIII-lea. Atunci s-au descoperit printre dărâmături şi odoarele celor trei cuvioşi: Sila, Natan și Paisie.

[cristiboss56]

La Mănăstirea Putna a avut loc astăzi, 14 mai 2017, proclamarea solemnă a canonizării Sfinţilor Putneni: Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, și Sfinţii Cuvioși Sila, Paisie și Natan.

Evenimentul a avut loc în finalul Sfintei Liturghii oficiată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de care s-au aflat numeroşi ierarhi români. De la evenimentul istoric nu au lipsit sute de preoți și diaconi, oficialități centrale, județene, locale și mii de pelerini veniți din toată ţara.

Înainte de citirea tomosurilor de canonizare, Patriarhul Daniel a explicat tuturor semnificaţia acestui ceremonial.

Această proclamare este o lucrare de a aduce la cunoştinţa credincioşilor hotărârea Sfântului Sinod din 6-7 iunie 2016 când aceşti vrednici slujitori ai lui Dumnezeu şi ai Bisericii au fost canonizaţi. Canonizarea înseamnă că o persoană cu viaţă sfântă, care a mărturisit dreapta credinţă, este dată drept model de urmat. Deci, canonizarea se face de Sfântul Sinod, iar proclamarea canonizării înseamnă aducere acestui act la cunoştinţa publicului întreg.

Tomosul Sinodal privind canonizarea Sfântului Iacob Putneanul a fost citit de Preasfinţitul Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor.

Acest iubitor de Hristos-Dumnezeu, Sfântul Iacob Putneanul, nevoitor în slăvita Mănăstire a Putnei, ctitoria Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, s-a remarcat prin evlavie și înțelepciune, bun dascăl și părinte duhovnicesc, mare ctitor și păstor neobosit al obștii creștine, foarte atent la problemele sociale și economice ale țării. El a rămas în conștiința urmașilor ca un îndrumător spiritual, cultural și social al credincioșilor încredințați lui spre păstorire.

Apoi, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a dat citire Tomosului Sinodal pentru canonizarea Sfinţilor Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan.

Ei au primit de la Dumnezeu darul rugăciunii și al povățuirii sufletelor, prețuiți fiind în evlavia ierarhilor, preoţilor, călugărilor şi credincioșilor, ca pilde de rugăciune fierbinte, de smerenie, de înfrânare, de milostivire și de înțeleaptă povăţuire duhovnicească.

După ceremonialul de proclamare a canonizării, Întâistătătorul Bisericii noastre a adresat o omilie miilor de credincioşi prezenţi la ctitoria Sfântului Ştefan cel Mare (citeşte cuvântul integral aici).

Să-i rugăm pe sfinţii putneni, pe toţi sfinţii neamului românesc şi pe toţi sfinţii Bisericii Ortodoxe Universale, să lumineze, să încălzească şi să întărească sufletul nostru cu rugăciunile lor, pentru a merge pe calea mântuirii, care este unirea omului cu Dumnezeu, Izvorul vieţii şi al fericirii veşnice, a îndemnat Patriarhul Daniel.

În continuare, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a mulţumit Patriarhului României pentru sprijin şi i-a oferit o icoană reprezentând pe Sfinţii Putneni.

Cu fiască dragoste, vă mulţumim pentru tot ceea ce aţi făcut şi veţi face în slujba Bisericii Ortodoxe şi mai ales pentru acest moment sfânt. Învăţăm de la Preafericirea Voastră dăruirea totală pentru zidirea Bisericii, culturii şi pentru păstrarea credinţei şi unităţii neamului nostru.

În semn de recunoştinţă pentru activitatea rodnică desfăşurată în slujba Bisericii Ortodoxe Române, Patriarhul României a acordat distincţia Crucea Patriarhală:

Arhim. Melchisedec Velnic, Stareţul Mănăstirii Putna;
Arhim. Nectarie Clinci, stareţul Mănăstirii Sihăstria Putnei;
De asemenea, Patriarhul nostru a dăruit pentru biserica Mănăstirii Putna o cruce de binecuvântare, primele două volume ale Monahismului Românesc, şi mai multe cărţi de folos duhovnicesc.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfinţit ieri centrul stomatologic din cadrul Aşezământului „Sfântul Ierarh Leontie” din Rădăuţi.

Instituţia medicală inaugurată astăzi este ocrotită de Sfântul Ierarh Nectarie de la Eghina.

Preafericirea Sa a fost primit în mod tradiţional cu pâine şi sare de doi copii îmbrăcaţi în costume populare şi de arhim. Iustin Dragomir, stareţul Mănăstirii Bogdana.

După slujba de sfinţire, Patriarhul Daniel a acordat părintelui Iustin Dragomir Ordinul Sfântul Ioan Gură de Aur pentru clerici. Stareţul Mănăstirii Bogdana a dăruit Preafericirii Sale o icoană reprezentând Intrarea Maicii Domnului în Biserică. La final, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române i-a binecuvântat pe copii prezenţi.

La eveniment au participat mai mulţi ierarhi ai Bisericii noastre.

[cristiboss56]

Duminica a cincea după Paşti, 14 mai 2017, a avut o însemnătate deosebită pentru viața monahală din Eparhia Aradului. Din încredințarea și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Timotei a avut loc instalarea primei starețe a Schitului „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din satul Bodrogul Vechi, în persoana monahiei Teodora (Maria) Opriș.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de clerici condus de Arhim. Nestor Iovan, delegatul Arhiepiscopului Aradului la eveniment, informează Prof. Marcel Tang de la Facultatea de Teologie din Arad. Din soborul slujitor au făcut parte: Protos Iustin Popovici, Consilier Cultural al Arhiepiscopiei Aradului, Protos. Grigorie Timiș, starețul Mănăstirii Hodoș-Bodrog.

Cuvântul de învățătură a fost rostit de arhim. Iustin Popovici care a explicat percopa evanghelică duminicală în care a evidenţiat viața și mărturisirea femeii samarinence.

Îndată după oficierea Liturghiei a avut loc ceremonia de instalare a noii starețe a schitului. Arhim. Nestor Iovan a dat citire deciziei chiriarhale, apoi a rostit un cuvânt legat de importanța momentului, transmițând, totodată, prețuirea și purtarea de grija a Înaltpreasfinției Sale.

În continuare a fost citită o rugăciune de mulțumire, apoi noua stareță a fost așezată în strana stărețească, după tradiția monahală ortodoxă.

Monahia Teodora Opriș este absolventă a Facultății de Psihologie din cadrul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad. Formată, din tinerețe, în mănăstiri cu vechi tradiții monahale și românești, precum Mănăstirea Timișeni și Mănăstirea Dealu, din anul 1990 a slujit la Centrul Eparhial ca bibliotecar.

Schitul, care astăzi și-a primit noua stareță, a fost înființat în urmă cu 17 ani, funcționând ca metoc al Mănăstirii Hodoș-Bodrog. Prin decizia mai sus amintită, ca urmare a propunerii venite din partea conducerii mănăstirești, în conformitate cu prevederile din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, schitul a fost declarat de sine stătător, urmând a funcționa cu administrație proprie și sub ascultare deplină față de chiriarhul locului.

Schitul are două hramuri: Bunavestire și Sfânta Cuvioasă Parascheva.

[cristiboss56]

Preasfințitul Părintei Timotei Prahoveanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, a oficiat slujba punerii pietrei de temelie pentru capela Sfinții Martiri Brâncoveni a parohiei Sfânta Treime – Tei din Capitală.

La evenimentul ce a avut loc în data de 15 mai 2017 au fost prezenți slujitorii lăcașului de cult, precum și numeroși credincioși.

În cuvântul rostit, Preasfinția Sa a evidențiat importanța și scopul ridicării viitorului lăcaș de cult, informează Radio Trinitas.

Această capelă care se va zidi în preajma bisericii va avea ca scop precis pregătirea tinerilor prin cateheză, cuvinte de învățătură, în posturi mai ales, dar și cu alte prilejuri. Suntem bucuroși că o astfel de inițiativă prinde acum contur prin această rânduială de sfințire a locului și a pietrei de temelie, a precizat ierarhul.

În cadrul aceluiași cuvânt, părintele episcop a evidențiat și importanța duhovnicească a noului edificiu.

Când unii dintre noi se pregătesc să treacă pragul acestei lumi și vor fi privegheați în această capelă, mulți dintre dumneavoastră veți putea fi alături, rugându-vă după cum sunt datinile românești și creștinești vreme de trei zile până când țărâna va fi încredințată țărânei, a spus Preasfinția Sa.

Biserica are hramul Sfânta Treime şi este aşezată la intersecţia bulevardului Lacul Tei şi Grigore Moisil, Bucureşti, Sectorul 2, în apropierea Parcului Tei, cunoscut în trecut ca Parcul 8 Mai – Grădina Teiului.

[cristiboss56]

La inițiativa artistei Silvia Radu, Uniunea Artiștilor Plastici din România organizează o expoziție cu caracter caritabil în vederea strângerii de fonduri pentru refacerea Schitului românesc de la Iordan, Palestina.

Institutul Cultural Român va găzdui, la sediul din Aleea Alexandru – Bucureşti, o expoziție cu lucrările unor artiști importanți, dorind astfel să ofere sprijin pentru popularizarea acestui demers. Vernisajul va avea loc astăzi 17 mai 2017, de la ora 19:00.

În momentul de față, Reprezentanța Patriarhiei Române la Locurile Sfinte a demarat o campania de strângere de fonduri pentru proiectul de deminare de la Iordan. Artista Silvia Radu dorește să facă cunoscut acest proiect tuturor celor care iubesc Țara Sfântă și vor să participe sprijinind financiar, reușind să implice artiști din toată țara, dispuși să își ofere lucrările pentru această cauză.

În deschidere va vorbi istoricul și criticul de artă Doina Mândru.

Delegatul Patriarhului României la eveniment este Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop Vicar Patriarhal.

Expoziţia cuprinde 50 de lucrări ale celor mai cunoscuţi artişti plastici din România zilelor noastre.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a hirotesit iconom stravrofori pe noii protopopi: părintele Ioan Bondar, Protoieria Ilfov Sud și pe părintele Mihail Peneș, de la Protoieria Vălenii de Munte.

Slujba a fost oficiată marți, 16 mai 2017, în Paraclisul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Reședința Patriarhală.

În cuvântul rostit, Preafericirea Sa a evidențiat importanța lucrării pastorale și puterea exemplului a celor care sunt hirotesiți iconomi, informează Radio Trinitas.

Hirotesia în iconom stavrofor înseamnă o recunoaștere a vredniciei de până acum și o încurajare pentru o lucrare mai intensă și mai bogată în viitor. Cel hirotesit este între preoți un model de iubire jertfelnică și viețuire sfântă. Când un preot paroh sau coslujitor devine iconom stavrofor se cinstește nu numai preotul, ci întreaga comunitatea, a precizat Părintele Patriarh Daniel.

Iconomul stavrofor poartă ca semn distinctiv cruce pectorală, brâu roșu, iar la serviciile religioase, bederniță. Rangul de iconom stavrofor este oferit preoților care desfășoară o activitate bisericească excepțională.