un ajutor mai neobisnuit

[dumitrucelmare2000]

Poate ca nu ar fi trebuit sa scriu acest mesaj aici dar m-am gandit ca aici se poate gasi un suflet care are pe Dumnezeu si care are nevoie de un suflet bun.
Este vorba despre fratele meu care are 30 de ani, care a fost casatorit 6 ani si care are o fetita de 6 ani.
Povestea lui si a sotiei lui incepe in Iasi. Nustiu daca a fost dragoste la prima vedere sau cum spun unii ,, a fost dragoste oarba,,. Pareau o familie fericita si au impreuna o minunatie de fetita. La un moment dat din cauza problemelor financiare el a fost nevoit sa plece la munca in Anglia si castiga destul de bine. Cu toate ca ceilalti colegi ai lui vin acasa doar de Pasti, de Craciun si in concediu de vara el a venit ori de cate ori sotia lui l-a chemat ca are nevoie sa-i fie alaturi.
Ruptura s-a produs anu trecut, sotia lui a plecat in Italia si nu a vrut sa mai stie nici de el si nici de fetita. Am inteles ca acolo si-a gasit pe altcineva si are si un alt copil cu persoana respectiva.
De un an si ceva a incercat sa-si ia o chirie si sa aibe grija de fetita dar e foarte greu ca dintr-un salariu din Romania sa platesti chirie si ai grija si de copil.
Am vorbit cu el, e foarte demoralizat si stiu ca singura solutie ar fi sa-si gaseasca o partenera de viata care sa accepte sa se vada doar in sarbatorile de iarna, de Pasti si in concediu din vara. Daca cunoasteti o femeie care ar vrea sa incerce sa se intalneasca cu el v-as ruga sa-mi scrieti in privat.
Mentionez ca nu este un barbat urat si are un suflet bun.

[Bucuriepedrum]

În prealabil postat de dumitrucelmare2000

si stiu ca singura solutie ar fi sa-si gaseasca o partenera de viata

Acum, întrebarea care se pune în mod logic este: E şi el la fel de sigur că asta e soluţia? :) Îşi doreşte aşa ceva sau doar ai sărit să-l ajuţi crezând (posibil în mod eronat) cu de la tine putere că aşa ceva îi trebuie?

[dumitrucelmare2000]

În prealabil postat de Bucuriepedrum

Acum, întrebarea care se pune în mod logic este: E şi el la fel de sigur că asta e soluţia? :) Îşi doreşte aşa ceva sau doar ai sărit să-l ajuţi crezând (posibil în mod eronat) cu de la tine putere că aşa ceva îi trebuie?

Am discutat cu el foarte mult si stiu ca asta isi doreste. Are nevoie de cineva care sa-l faca s-o uite pe fosta. El inca nu a reusit sa se se detaseze de trecut si inca se mai gandeste la ea. Ma gandesc ca se poate gasi cineva care se afla intr-o situatie asemanatoare.

[Bucuriepedrum]

În prealabil postat de dumitrucelmare2000

Am discutat cu el foarte mult si stiu ca asta isi doreste. Are nevoie de cineva care sa-l faca s-o uite pe fosta. El inca nu a reusit sa se se detaseze de trecut si inca se mai gandeste la ea. Ma gandesc ca se poate gasi cineva care se afla intr-o situatie asemanatoare.

Nţ, nu e bine. Nu pleci la drum cu un asemenea bagaj (şi aici nu vorbesc de copil). Dacă el nu a reuşit să se vindece şi să uite, mă îndoiesc serios că o nouă relaţie l-ar ajuta la ceva. Vrea o femeie sau un pansament? Nu ştii cât de vehement reacţionează femeile în atari situaţii, când îşi dau seama că sunt folosite ca substitut (în cazul de faţă, ca instrument de uitare/trecere mai departe).
Eu înţeleg că vrei să îl ajuţi, dar nu e corect să îi ceri asta unui alt om. Nu ştiu care femeie ar accepta o asemenea postură, pe cuvânt.

[Bucuriepedrum]

În altă ordine de idei, ce înseamnă "femeie doar de sărbători"? :)) Un soi de concubină care să frece şi spele podele, să gădească cozonaci şi să mai facă şi pe curtezana când termină cu robotitul? E mai ieftin să plăteşti pe cineva, Doamne, iartă-mă! Nu vorbesc de prostituţie, ci a tocmi o vecină care să te ajute la treburile casnice.

[dumitrucelmare2000]

Nu va suparati pe mine dar intr-o relatie situatia aceasta poate fi schimbata. Si nu se intampla decat daca cei doi sunt deacord. Pe de alta parte sora mea si-a crescut cei doi baieti in aceasta situatie, sotul ei fiind plecat si amandoi sunt olimpici. Sunt sute de familii in Romania in aceasta situatie in care unul este plecat si celalalt este in tara si are grija de copii.

[AlinB]

În prealabil postat de Bucuriepedrum

Nţ, nu e bine. Nu pleci la drum cu un asemenea bagaj (şi aici nu vorbesc de copil). Dacă el nu a reuşit să se vindece şi să uite, mă îndoiesc serios că o nouă relaţie l-ar ajuta la ceva. Vrea o femeie sau un pansament? Nu ştii cât de vehement reacţionează femeile în atari situaţii, când îşi dau seama că sunt folosite ca substitut (în cazul de faţă, ca instrument de uitare/trecere mai departe).
Eu înţeleg că vrei să îl ajuţi, dar nu e corect să îi ceri asta unui alt om. Nu ştiu care femeie ar accepta o asemenea postură, pe cuvânt.

Intelept ai grait :)

[Jonnyw2013]

În prealabil postat de dumitrucelmare2000

Poate ca nu ar fi trebuit sa scriu acest mesaj aici dar m-am gandit ca aici se poate gasi un suflet care are pe Dumnezeu si care are nevoie de un suflet bun.
Este vorba despre fratele meu care are 30 de ani, care a fost casatorit 6 ani si care are o fetita de 6 ani.
Povestea lui si a sotiei lui incepe in Iasi. Nustiu daca a fost dragoste la prima vedere sau cum spun unii ,, a fost dragoste oarba,,. Pareau o familie fericita si au impreuna o minunatie de fetita. La un moment dat din cauza problemelor financiare el a fost nevoit sa plece la munca in Anglia si castiga destul de bine. Cu toate ca ceilalti colegi ai lui vin acasa doar de Pasti, de Craciun si in concediu de vara el a venit ori de cate ori sotia lui l-a chemat ca are nevoie sa-i fie alaturi.
Ruptura s-a produs anu trecut, sotia lui a plecat in Italia si nu a vrut sa mai stie nici de el si nici de fetita. Am inteles ca acolo si-a gasit pe altcineva si are si un alt copil cu persoana respectiva.

Greseala s-a produs de la bun inceput si problema asta am intalnit-o in "n" cazuri. Unul pleaca pe timp indelungat in strainatate si celalalt se incurca cu altul ,sau chiar cel plecat, si se destrama familia. Este o mare eroare cand nu se pleaca cu ideea ca familia sa se reuneasca dupa putina vreme(luni de zile), cand omul poate castiga cat sa se intretina familia acolo. Trupul are nevoile lui ,si cei doi au nevoie unul de altul.
Deci cand spun de lucrurile astea, spun si ptr alte cazuri care sunt inainte de a pleca si sa nu o ia pe un drum gresit.Nevoile trupesti sunt nu doar ptr cei care au in jur de 30 de ani, si cand ai mai mult trebuie avut grija cu aceasta problema.

În prealabil postat de dumitrucelmare2000

...
Am vorbit cu el, e foarte demoralizat si stiu ca singura solutie ar fi sa-si gaseasca o partenera de viata care sa accepte sa se vada doar in sarbatorile de iarna, de Pasti si in concediu din vara. Daca cunoasteti o femeie care ar vrea sa incerce sa se intalneasca cu el v-as ruga sa-mi scrieti in privat.
Mentionez ca nu este un barbat urat si are un suflet bun.

Deci o o idee "foarte buna" ca eroarea sa se continue tot asa, el acolo ea la 2000 de km(daca o gaseste pe femeia asta doritoare sa ia crucea asta) .Samburele discordiei sa fie de la inceput sadit ,ca sa se faca iara NIMIC, si femeia sa o ia la sanatoasa te miri pe unde.
El dupa atata timp in Anglia nu are un servici stabil?Felul lui de a munci nu i-a creat un nume, chiar daca de cateva luni nu mai este acolo? Daca da, femeia respectiva impeuna cu fetita ar putea merge cu el ceea ce ar fi cel mai bine.

[dumitrucelmare2000]

Va multumesc tuturor pentru postarile si parerile date. Dar nu ar fi posibil ca o femeie si mai ales fetita sa mearga cu el pentru ca tipul face parte dintr-o categorie de oameni aparte. Redau mai jos o postare de-a lui de pe facebook
,,Timpul petrecut pe șosele,prin parcări,de fiecare dată în altă țară,te fac să devii ușor dur ,nu neapărat datorită muncii prestate,ci datorită acestui mod de viață hoinar,în care doar tu îți poți purta de grijă,în care problemele celorlalți practicanți de alte joburi par niște chestii banale
Sunt zile în care nu știi exact ce data este,ce zi a săptămâni este,ești rupt de realitate și totusi ești acolo
Te trezești uneori la Paris dimineață ,iar seara dormi la Milano,nici nu realizezi când ai ajuns acolo
Camionagii trăiesc în lumea lor,se bucura de lumea lor,o lume înțeleasă puțin de cei din afara acestei branșe
Nu percepem distantele în km ca si ceilalți,le percepem în curse din punctul x în punctul y,întotdeauna mintea noastră rulând ca un program Gps
Pt cei născuți să facă asta,este rutină,pt cei ce se alătura acestei branșe doar pt bani va fi greu si cel mai probabil nu se vor adapta
Cei care fac din meseria asta un mod de viață,este o viață frumoasă,dar care uneori te transforma intr-un personaj neînțeles de ceilalți
Ciudat este că oricând,oriunde ne întâlnim colegii prin parcări ,subiectele de discuție pot dura ore sau zile,în schimb pt cunoscuți ,pt prieteni devenim doar șoferii plecați cu lunile de acasă,oameni dedicați mai mult jobului decât vieții personale.Nu ne este frică să ne aventurăm pe șosele muntoase acoperite de zăpadă,zâmbim când auzim că alții sunt înspăimântați de o zi caniculara ,ca trebuie să se trezească la ora 6 pt a merge la job la birou,multi dintre noi atunci încheie programul ,după o noapte în care au condus în siguranță un mastodont de 40 t.Nu prea percepem problemele ca niste oameni normali,pt noi problemele încep când vreo vamă e închisă,când camionul se defecteaza în vreun colt uitat de lume,când ești amenințat de hoți prin parcări,nu prea luăm în seama problemele oamenilor de rând care se plang ca au job nasol,ca nu au conexiune la net,ca nu le funcționează telefoanele,ca mâine trebuie să se trezească la 6 etc
Probabil psihicul nostru este mai puternic,mai antrenat să depășească problemele considerate mari de alții
Astea toate pt a fi zilnic pe șosele,pt a stăpâni mastodontul în traficul marilor orașe,pt a auzi turația motoarelor cu mulți cai,pt a privi lumea de sus ,din spatele volanului
Cei care începeți acum,nu renunțați,va fi greu la început,dar strângeți din dinți și depășiți momentele zâmbind.Peste ani,veți scrie voi rânduri ca astea și veți fi fericiti ca va puteți numi șoferi profesioniști.O branșă neinteleasa de oamenii de rând,dar care are povestea ei,o poveste spusă cu zâmbetul pe buze de mii de colegi care zilnic își încep ziua de lucru cu muzica produsă de motorul partenerului de drum lung.
Respect colegelor și colegilor din trafic
Noi ducem greul pe roti si ne mândrim cu asta.
Drumuri bune să aveți..oriunde va aflați ..."
Poate astfel de oameni trebuie judecati, poate trebuie pusi la zid ca si marinarii, care se duc pe mari si nu se stie daca se mai intorc.

[AlinB]

Cine se casatoreste cu un marinar stie de la inceput ce isi asuma si chiar si asa, cand termina cursa vin acasa.
Ca si camionagiu pleci mai putin, o saptamana poate doua dar pe urma te intorci acasa.
Nu si cand familia e in tara si tu lucrezi in strainatate si iti propui din start sa-i vezi de 2-3 ori pe an si culmea sa speri ca cineva va accepta asta ca tu sa te simti nu stiu ce erou necunoscut intr-un pelerinaj imaginar.

Ce mai conteaza pentru cel ramas daca cel plecat e bun/rau cand parinte si sot clar nu este, il vede de cateva ori pe an si in rest contul bancar?