|
|
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
#61
|
||||
|
||||
continuare
F.Misiunea Bisericii Ortodoxe ca mărturie de dragoste în slujire
1.Îndeplinind misiunea ei de mântuire în lume, Biserica Ortodoxă poartă grijă în mod activ de toți cei care au nevoie de ajutor, de flămânzi, de cei în nevoi, de bolnavi, de persoane cu dezabilități, de persoane în vârstă, de cei oprimați, de captivi, de prizonieri, de cei fără adăpost, de orfani, de victime ale catastrofelor și conflictelor armate, ale traficului de ființe umane și ale oricărei forme de sclavagism al epocii contemporane. Eforturile Bisericii Ortodoxe pentru depășirea sărăciei extreme și a nedreptății sociale sunt o expresie a credinței sale și o slujire adusă Domnului Însuși, Care se identifică, astfel, cu toți oamenii, mai cu seamă cu cei în nevoi: „întrucât ați făcut unuia dintr-acești frați ai Mei, prea mici, Mie Mi-ați făcut” (Matei 25,40). Biserica poate coopera cu toate instituțiile sociale în întreaga diversitate a slujirii sale sociale. 2.Antagonismele și ostilitățile care stăpânesc în lume conduc la nedreptate și inegalitate în ceea ce privește participarea oamenilor și a națiunilor la bunurile creației divine. Ele privează milioane de oameni de bunurile de primă necesitate și duc la sărăcirea personalității umane. Ele provoacă migrații masive de populații, dau naștere la conflicte etnice, religioase și sociale, care amenință coeziunea internă a societăților umane. 3.Biserica nu poate să rămână indiferentă la procesele economice care influențează de o manieră negativă întreaga omenire. Biserica insistă asupra necesității de a fonda economia pe principii morale și, de asemenea, de a servi activ, prin aceasta, omul, urmând învățătura Apostolului Pavel „căci ostenindu-vă astfel, trebuie să ajutați pe cei slabi și să vă aduceți aminte de cuvintele Domnului Iisus, căci El a zis: Mai fericit este a da decât a lua” (Faptele Apostolilor 20,35). Sfântul Vasile cel Mare scrie că „scopul pe care trebuie să-l urmărească fiecare în lucrarea sa este, deci, de a veni în ajutorul celor nevoiași și nu de a se îngriji de nevoile proprii” (Sfântul Vasile cel Mare, Regulile cele mari, 42. PG 31, 1025 A). 4.Decalajul dintre bogați și săraci se adâncește în mod dramatic din cauza crizei economice, care, de obicei, este rezultatul unei speculații necontrolate din partea anumitor reprezentanți ai unor cercuri financiare, a acumulării de bogăție în mâinile unui număr mic de persoane și a unei activități economice falsificate, care, fiind lipsită de dreptate și de sensibilitate umană, nu servește în final necesităților adevărate ale omenirii. O economie viabilă este o economie care combină eficiența cu dreptatea și cu solidaritatea socială. 5.În aceste condiții tragice, se poate înțelege imensa responsabilitate a Bisericii în lupta împotriva foametei și a tuturor formelor de sărăcie, de care este plină lumea. Acest fenomen al epocii noastre, când țările trăiesc într-un sistem de economie globalizată, scoate în evidență criza gravă de identitate a lumii moderne. Foametea nu pune în pericol doar darul dumnezeiesc al vieții pentru popoare întregi, ci afectează, de asemenea, demnitatea înaltă a persoanei umane și, în același timp, aduce ofensă lui Dumnezeu Însuși. Din această cauză, dacă grija de propria noastră hrană este un subiect material, grija de hrana aproapelui nostru este un subiect de ordin spiritual (Iacob 2,14-18). Este, deci, o datorie a tuturor Bisericilor Ortodoxe să se arate solidare și să organizeze ajutorarea de o manieră eficientă față de frații în nevoi. 6.Sfânta Biserică a lui Hristos, care unește în trupul său sobornicesc multe popoare, promovează principiul solidarității umane și o cooperare mai intensă a popoarelor și a statelor pentru rezolvarea pe cale pașnică a conflictelor. 7.Biserica este preocupată, în același timp, de impunerea asupra omenirii a unui mod de viață din ce în ce mai consumist, lipsit de orice suport al valorilor morale creștine. În acest sens, acest consumism, combinat cu globalizarea secularizată, tinde să ducă popoarele la pierderea rădăcinilor lor spirituale, a memoriei lor istorice și la uitarea tradițiilor. 8.Mijloacele mass-media cad adesea sub controlul ideologiei globalismului liberal și devin promotoare ale unei ideologii consumiste și ale imoralității. Cazurile de tratare fără respect, chiar blasfematorii, a valorilor religioase provoacă discordii și revolte în sânul societății, suscitând o anumită neliniște. Biserica previne pe credincioșii ei de pericolul manipulării conștiințelor prin mijloacele mass-media, de folosire a lor nu pentru apropierea între oameni și popoare, ci pentru manipularea lor. 9.În transmiterea învățăturii sale și în împlinirea misiunii sale mântuitoare pentru omenire, Biserica este din ce în ce mai confruntată cu manifestări ale ideologiei seculariste. Biserica lui Hristoseste invitată să exprime și să pună în evidență în lume mărturia sa profetică față de lume, bazându-se pe experiența credinței și amintind astfel adevărata sa misiune pentru popor, „proclamând” Împărăția lui Dumnezeu și cultivând conștiința unității turmei sale. Perspective largi se deschid astfel în fața ei, căci, ca element esențial al învățăturii sale eclesiologice, ea descoperă lumii fragmentate comuniunea și unitatea euharistică. 10.Voința unei creșteri constante a prosperității și a unui consum neînfrânat antrenează în mod inevitabil o utilizare disproporționată a resurselor naturale și o epuizare a lor. Lumea, creată de Dumnezeu pentru a fi cultivată și păstrată pentru om (cf. Facerea 2,15), este supusă consecințelor păcatului omenesc: „Căci făptura a fost supusă deșertăciunii – nu din voia ei, ci din cauza aceluia care a supus-o – cu nădejde […] se va izbăvi din robia stricăciunii, ca să fie părtașă la libertatea măririi fiilor lui Dumnezeu. Căci știm că toată făptura împreună suspină și împreună are dureri până acum” (Romani 8,20-22). Criza ecologică actuală este legată de schimbările climatice și de încălzirea pământului și face imperativă obligația Bisericii de a contribui, prin mijloacele spirituale de care dispune, la protejarea creației lui Dumnezeu împotriva efectelor lăcomiei umane
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#62
|
||||
|
||||
Lăcomia de a satisface nevoile materiale duce la sărăcirea spirituală a omului și la distrugerea mediului înconjurător. Nu trebuie uitat că bogăția naturală a pământului nu este proprietatea omului, ci a Creatorului: „Al Domnului este pământul și plinirea lui; lumea și toți cei ce locuiesc în ea” (Psalm 23,1). Astfel, Biserica Ortodoxă subliniază necesitatea protejării creației lui Dumnezeu, cultivând sensul responsabilității față de mediul înconjurător, care este un dar al lui Dumnezeu, evidențiind valoarea virtuților cumpătării și autocontrolului. Trebuie să ne amintim că nu doar generațiile actuale ci și cele care vor veni au dreptul la bogățiile naturale pe care ni le-a dăruit Creatorul.
11.Pentru Biserica Ortodoxă, capacitatea de cercetare științifică a lumii constituie un dar al lui Dumnezeu făcut omului. Însă, în același timp, Biserica Ortodoxă subliniază pericolele pe care le implică anumite realizări științifice. Biserica Ortodoxă consideră că omul de știință este liber nu numai să facă cercetări, ci și să stopeze cercetarea atunci când principiile creștine și umane sunt încălcate. „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos” (1 Corinteni 6,12). Sfântul Grigorie Teologul: „Binele nu mai este bine, dacă mijloacele sunt rele” (Cuvântarea teologică 1, 4 PG 36, 16C). Acest punct de vedere al Bisericii se dovedește a fi din mai multe rațiuni indispensabil pentru a delimita în mod corect libertatea și pentru a pune în valoare roadelor științei, pentru care se prevăd realizări în aproape toate domeniile, în special cel al biologiei, unde, sunt de preconizat atât succese, cât și pericole. În același timp, subliniem caracterul sacru de necontestat al vieții umane, de la conceperea sa până la moartea sa naturală. 12.Pe parcursul ultimilor ani se remarcă dezvoltarea fulgerătoare a științelor biologice, precum și, legate de acestea, a biotehnologiilor cu multe realizări, dintre care un mare număr sunt considerate benefice pentru om, deși altele provoacă dileme de natură morală sau sunt considerate că ar trebui respinse. Biserica Ortodoxă afirmă că omul nu este un simplu ansamblu de celule, de țesuturi și de organe și că el nu este determinat numai de factori biologici. Omul este creat după chipul lui Dumnezeu (Facerea 1,27) și va trebui să fie tratat cu respectul care i se datorează. Recunoașterea acestui principiu fundamental duce la concluzia că, atât în timpul cercetărilor științifice, cât și al aplicării în practică a noilor descoperiri și invenții, trebuie apărat dreptul absolut al fiecărui om de a fi tratat cu respect și onoare în orice stadiu al vieții sale, ca fiind voința lui Dumnezeu, așa cum aceasta a fost descoperită în creație. Cercetarea trebuie să țină cont de principiile morale și spirituale ale vieții și de valorile și tradițiile creștine. În același timp, trebuie arătat respectul imperios pentru întreaga creație a lui Dumnezeu, atât în timpul folosirii sale de către om, cât și în timpul cercetării, urmând porunca pe care i-a dat-o Dumnezeu ( cf. Facerea 2,15). 13.În aceste vremuri de secularizare, se observă în mod special necesitatea de a sublinia importanța sănătății vieții în perspectiva crizei spirituale, ce caracterizează civilizația modernă. Confuzia între libertate și viața libertină duce la creșterea criminalității, a distrugerii și a profanării locașurilor de cult și la dispariția respectului față de libertatea aproapelui său și față de sacralitatea vieții. Tradiția ortodoxă, fiind formată prin experiența practică a adevărurilor creștine, este purtătoare de spiritualitate și de morală ascetică, ce trebuie evidențiate și promovate în mod special în zilele noastre. 14.Grija pastorală specială a Bisericii pentru tineret și copii continuă în mod constant, având drept scop educarea lor în Hristos. Prelungirea responsabilității pastorale a Bisericii față de instituția dumnezeiască a familiei este de la sine înțeleasă, căci ea s-a bazat întotdeauna și în mod necesar pe sfințenia Tainei Cununiei creștine, ca unirea dintre un bărbat și o femeie, care reprezintă unirea dintre Hristos și Biserica Sa (Efeseni 5,32). Aceasta devine actuală, în special, în contextul tentativelor de legalizare, în anumite țări, și de justificare teologică în anumite comunități creștine, a formelor de coabitare opuse tradiției și învățăturii creștine. 15.În perioada contemporană, ca de altfel în toate timpurile, glasul profetic și pastoral al Bisericii se adresează inimii omului și îl îndeamnă, împreună cu Apostolul Pavel, să adopte și să trăiască toate „câte sunt adevărate, câte sunt de cinste, câte sunt drepte, câte sunt curate, câte sunt vrednice de iubit” (Filipeni 4,8), dragostea jertfitoare a Domnului Său Răstignit, singura cale spre o lume a păcii, a dreptății, a libertății și a dragostei între oameni și popoare. Chambésy, 26 ianuarie 2016 Semnează: SS Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, Președinte PF Teodor al II-lea, Patriarhul Alexandriei În numele PF Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei, Mitropolitul Isaac PF Teofil al III-lea, Patriarhul Ierusalimului PF Kiril, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii PF Irineu, Patriarhul Serbiei PF Daniel, Patriarhul României PF Neofit, Patriarhul Bulgariei PF Ilia al II-lea, Patriarhul Georgiei PF Hrisostom, Arhiepiscopul Noii Justiniane și al întregului Cipru În numele PF Ieronim, Arhiepiscopul Atenei și al întregii Elade, Mitropolitul Gherman de Elis În numele PF Sava, Mitropolitul Varșoviei și al întregii Polonii, Episcopul Gheorghe de Siemiatycze PF Anastasie, Arhiepiscopul Tiranei și al întregii Albanii PF Rastislav, Arhiepiscop de Presov și Mitropolit al Ținuturilor Cehiei și al Slovaciei
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#63
|
||||
|
||||
Începând cu orele 15.45, Centrul de Presă al Sfântului și Marelui Sinod a susținut un briefing de presă transmis în direct online, în deschiderea căruia Arhiepiscopul Iov de Telmissos, reprezentantul Secretariatului sinodal, a anunțat că astăzi părinții sinodali analizează problema Diasporei Ortodoxe.
Diaspora Ortodoxă este cel de-al doilea subiect pe ordinea de zi a Sfântului și Marelui Sinod. Documentul presinodal pe care îl analizează și urmează să îl valideze membrii Sinodului privește organizarea și regulamentul de funcționare a Adunărilor Episcopale în Diaspora Ortodoxă. Aceste Adunări vor fi alcătuite din toți episcopii fiecărei regiuni, aflați în comuniune canonică cu toate Bisericile Ortodoxe și vor fi prezidate de ierarhul Patriarhiei Ecumenice din acea jurisdicție. Regiunile în care vor fi validate Adunările Episcopale, conform documentului presinodal, sunt: America de Nord și Centrală; America de Sud; Australia, Noua Zeelandă și Oceania; Marea Britanie și Irlanda; Franța; Belgia, Olanda și Luxemburg; Austria; Italia și Malta; Elveția și Lichtenstein; Germania; Țările Scandinave (fără Finlanda); Spania și Portugalia. În cadrul aceluiași briefing de presă, Înaltpreasfințitul Părinte Iov a menționat că toate documentele aprobate vor fi prezentate public de Secretariatul Sfântului și Marelui Sinod, de îndată ce vor fi introduse amendamentele propuse și validate de membrii Sinodului. La briefing au participat și au oferit răspunsuri și reprezentanți ai Bisericilor Ortodoxe Autocefale: John Chryssavgis (Patriarhia Ecumenică); Mitropolitul Alexandros de Nigeria (Patriarhia Alexandriei); Dr. Ionuț Mavrichi (Patriarhia Română); Episcopul Grigorios de Mesaoria (Biserica Ortodoxă a Ciprului). Dl Ionuț Mavrichi, consilier special în delegația Patriarhiei Române, a făcut referire la afirmația Preafericitului Părinte Patriarh Daniel privind intrarea în normalitate odată cu întrunirea Sfântului și Marelui Sinod. De asemenea, dl Mavrichi a subliniat faptul că nu toate problemele contemporane pot fi abordate la prima întâlnire de acest fel. Așadar, este nevoie de întâlniri periodice ale Sfântului și Marelui Sinod. O altă idee evidențiată a fost aceea că deși nu toate Bisericile Ortodoxe locale sunt prezente la eveniment, unitatea și comuniunea nu sunt excluse.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#64
|
|||
|
|||
Si, daca n-or putea, atunci macar sa-i cateriseasca pe cei care inca mai tin dreapta credinta asa cum se cuvine, iar prin rugaciunile lor inca se mai fac minuni! Si sa-i declare eretici! Ca acum sinodul trebuie sa ne spuna cum sta treaba cu ortodoxia! Daca sinodul s-a autodeclarat ,,sfant", apoi cum sa le permita altora sa aiba vreo bruma de autoritate duhovniceasca?
|
#65
|
|||
|
|||
Citat:
|
#66
|
|||
|
|||
Citat:
|
#67
|
||||
|
||||
Citat:
Astazi Duhul Sfant lucreaza si in plan personal , individual si in cadrul unui grup de ortodocsi, exemplu monahii unei manastiri sau chiar membrii unei familii cat si la nivel de intreaga Biserica.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca |
#68
|
||||
|
||||
In Creta, cum sa fie. asa cum e cand lipsesc cativa ierarhi insa reprezentanti a cam 70% din numarul total de ortodocsi. Privind intreaga Biserica ortodoxa, in Creta se afla reprezentantii a 30% din ortodocsii din lume.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca |
#69
|
||||
|
||||
Citat:
E trist să vezi că, din nou, diavolul își râde de noi, semănând discordie și abătându-ne atenția către lucruri neesențiale, dar răcind dragostea și sporind o dată mai mult distanțele dintre sufletele celor care ne numim creștini.
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea) Last edited by CristianR; 21.06.2016 at 21:19:54. |
#70
|
|||
|
|||
Citat:
|
|