Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Morala Crestina
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 13.10.2017, 19:30:34
fallen fallen is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 21.03.2011
Locație: bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.250
Trimite un mesaj prin Yahoo pentru fallen
Implicit Caracter duplicitar sau "criza de identitate"???

Bună ziua am o mica nelămurire, nu prea mare sau vitala....nu prea mai știu ce sa cred, ce sa simt, și cum sa reacționez în unele situații. ..
Adică atunci când ar trebui sa: fiu calma, sa trec cu vederea, sa iert, constat ca : mă enervez, judec, pizmuiesc, elaboreze ( în gand) tot felul.de "urări " care mai de care mai "colorate" ( și fără sa mă repet :D), mă gândesc la răzbunare ( ca la ceva amuzant)....desi de cele mai multe ori nu mă implica direct ci pur și simplu îmi imaginez ce s- ar putea zice sau face în atare situație. .. ( nu neapărat ca așa ar fi bine...). De exemplu văd de la balcon ca s-au ciocnit 2 mașini și îmi amintesc situații similare pe care le-am.văzut în trecut și la momentul respectiv poate m-au marcat intr-un sens sau altul și acum încerc sa îmi imaginez ce si-ar putea spune cei doi protagoniști. .. rândul trecut m-a intrigat ca o femeie ieșea de pe o strada laterala fără prioritate și pt ca venea o singura mașină care cam grăbea sa prindă stopul probabil a zis ca are timp și loc sa se bage și ea dar nu a avut....însă ce a fost la gura ei e greu de descris în cuvinte...dar totodată fascinant pentru o minte defectata ca a mea, care denota probabil și un caracter duplicitar și îndoielnic. ...
Adică nu ca as fi crescut la șatră și nu am primit educație și știu ca nu e bine și frumos nici măcar sa vorbești așa darămite sa și gândești, însă mi se pare atât de amuzant, ca mă îngrijorează. ..
De ceva vreme am observat cât de nervoși (.neintelegatori, neempatici) sunt oamenii în mijloacele de transport în comun mai ales batranii...la început mi-au inspirat mila, apoi dezgust, apoi m-au amuzat, apoi m-au agasat. ..Pentru ca azi sa mă amuz copios ajungând fără sa vreau ( din persoana deranjata) în ipostaza de persoana care deranjeaza...Pentru ca eram cu cineva , după o zi obositoare și după ce așteptase mult în stație și era și foarte aglomerat și efectiv eram în faza în care faci haz de necaz....adică vorbeam râdeam am zis xa dacă vin controlorii sa mai stea o tura ca nu au loc sa urce, și sa se mai spele ca miros urat, la care un tataie obosit și "cherchelit "( adică în ușoară stare de ebrietate) se ia de mine ca vorbesc prea mult și îl deranjez și ca dacă nu îmi convine cu ratb-ul sa mă dau jos sa iau un taxi...asta de parcă se atât amar de vreme nimeni in afara de mine nu a mai vorbit tare în autobuz și nu a mai deranjat pe atcineva, ca sa vezi...si în loc sa îmi inspire rușine și sa îmi cer iertare parcă mă manca pielea sa îl tot înțep spre amuzamentul altor călători și spre disperarea maica-mii care nu ne-a încurajat niciodată sa fim obraznici ( nici măcar când aveam dreptate)...si nici măcar nu am regretat și nu ma simt nici acum rușinat sau vinovat...
Ăsta ar fi partea haioasa a situațiilor prim care trec ca sa zic așa; însă e și una ceva mai neplăcută vizavi de o întâmplare nenorocita pe care a avut-o o ruda care se afla la munca în alta tara și a fost muscata rău de un caine ( având și ea caine îl plimba pe strada in lesa și un individ a deschis o poarta și pe lângă el a ieșit alt caine mare care s-a repezit la al ei ea l-a ferit și a fost muscata destul de rău că a trebuit sa îi coasa vreo 2 tendoane de la deget...in prima faza am zis Bun stăpânul câinelui e bun de plata pt ca altfel cu ce sa plătească femeia spitalizarea și operația ca nici nu cred ca a făcut atâția bani decând muncește acolo....apoi mi-am amintit ca legea de acolo prevede ca câinii care musca oameni sa fie eutanasiați și m-am îngrijorat dar ar fi putut în situația ăsta sa cada la înțelegere cu stăpânul tu plătește operația și eu nu te reclam ; însă respectivul cică a băgat câinele în curte și le-a închis poarta în nas; acum e posibil.cand se vor duce cu politia sa fie dus câinele de mult de acolo; iar ea tine morțiș sa fie eutanasia uitând ca și ea are caine și și al eu musca...doar ca nu așa rau ca e mai mic...
Partea 'amuzanta" și totodată intriganta ( adică care mă pune pe ganduri) pentru mine este ca iar am daT frâu liber fanteziei și mi#am imaginat cum ar fi stat lucrurile în tara noastra: stăpânul câinelui mare mai ales dacă era o doamna , ar fi pornit o avalanșă de înjurături și amenințări de ar fi făcuto pe victima sa fuga de frica sau mai sloboade și alt caine, pt ca cine are vila cu poarta și ciobănești germani nu e chiar un neica nimeni; pe de alta parte si victima aici în tara are "cunostinte" cu care ar fi putut amenința la o adică cu o răzbunare "în stil mafiot" și aici imaginația mea bolnava și răzbunătoare a luat-o razna vizualizănd mașini incendiate și copii cu bone și bunici răpiți și sechestrați. ..dar gândind toate acestea constat ca nu fac altceva decât sa o pun pe biata femeie intro lumina foarte proasta dacă îmi imaginez despre ea ca s-ar preta sau ca măcar ar amenința ta cu astfel de atrocitati; nu zic ca nu ar fi în stare ( defapt juniese fum.fără foc am auzito marturisnd ca pe vremuri cand era in tara s-a mai batut, injurat, scuipat, blestemat, amenintat ca la usa cortului - ei nu au primit o edicatie asa " aleasa") dar nici nu am vreo dovada ca ar putea merge chiar așa departe; însa despre mine nu știu ce sa zic dacă am ajuns ca lucrurile care înainte mă revoltau acum sa mă amuze...pesemne ca m-am stricat la cap :P
Și nu e din cauza ca nu as avea treaba căci pe lângă faptul.ca am fie ca mă preocupa și mă macină atât de mult aceste gânduri încât nu îmi vine sa mă apuc, fie ca în timp ce muncesc , activitatea capului ca nu poți sa îi spui minte sau gândire, îmi merge în continuare tot numai la asemenea fantezii sinistre sau tragi-comice ...
Deci despre ce poate fi vorba ? Am decăzut moral? Am devenit ceva de care mia fost întotdeauna sila? Sau aceasta trăsătură de caracter ( imoralitatea ) a zăcut întotdeauna în mine și abia acum sunt conștientă de ea, doar eu m-am considerat pana acum de buna credință când de fapt toată lumea a văzut ca nu eram și cel mult doar mă prefaceam? Și ce revoltata eram când ziceam eu ca sunt acuzata pe nedrept ca nu as fi cinstita ca as încerca să înșel, sa mint, sa mă sustrag, sa mă dezvinovatesc...când defapt poate ca chiar asta făceam... așa am fost dintotdeauna sau m-am stricat pe parcurs ???
Reply With Quote
  #2  
Vechi 13.10.2017, 20:36:29
bin000 bin000 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 30.06.2011
Religia: Ortodox
Mesaje: 508
Implicit

Citat:
În prealabil postat de fallen Vezi mesajul
Bună ziua am o mica nelămurire, nu prea mare sau vitala....nu prea mai știu ce sa cred, ce sa simt, și cum sa reacționez în unele situații. ..
Adică atunci când ar trebui sa: fiu calma, sa trec cu vederea, sa iert, constat ca : mă enervez, judec, pizmuiesc, elaboreze ( în gand) tot felul.de "urări " care mai de care mai "colorate" ( și fără sa mă repet :D), mă gândesc la răzbunare ( ca la ceva amuzant)....desi de cele mai multe ori nu mă implica direct ci pur și simplu îmi imaginez ce s- ar putea zice sau face în atare situație. .. ( nu neapărat ca așa ar fi bine...). De exemplu văd de la balcon ca s-au ciocnit 2 mașini și îmi amintesc situații similare pe care le-am.văzut în trecut și la momentul respectiv poate m-au marcat intr-un sens sau altul și acum încerc sa îmi imaginez ce si-ar putea spune cei doi protagoniști. .. rândul trecut m-a intrigat ca o femeie ieșea de pe o strada laterala fără prioritate și pt ca venea o singura mașină care cam grăbea sa prindă stopul probabil a zis ca are timp și loc sa se bage și ea dar nu a avut....însă ce a fost la gura ei e greu de descris în cuvinte...dar totodată fascinant pentru o minte defectata ca a mea, care denota probabil și un caracter duplicitar și îndoielnic. ...
Adică nu ca as fi crescut la șatră și nu am primit educație și știu ca nu e bine și frumos nici măcar sa vorbești așa darămite sa și gândești, însă mi se pare atât de amuzant, ca mă îngrijorează. ..
De ceva vreme am observat cât de nervoși (.neintelegatori, neempatici) sunt oamenii în mijloacele de transport în comun mai ales batranii...la început mi-au inspirat mila, apoi dezgust, apoi m-au amuzat, apoi m-au agasat. ..Pentru ca azi sa mă amuz copios ajungând fără sa vreau ( din persoana deranjata) în ipostaza de persoana care deranjeaza...Pentru ca eram cu cineva , după o zi obositoare și după ce așteptase mult în stație și era și foarte aglomerat și efectiv eram în faza în care faci haz de necaz....adică vorbeam râdeam am zis xa dacă vin controlorii sa mai stea o tura ca nu au loc sa urce, și sa se mai spele ca miros urat, la care un tataie obosit și "cherchelit "( adică în ușoară stare de ebrietate) se ia de mine ca vorbesc prea mult și îl deranjez și ca dacă nu îmi convine cu ratb-ul sa mă dau jos sa iau un taxi...asta de parcă se atât amar de vreme nimeni in afara de mine nu a mai vorbit tare în autobuz și nu a mai deranjat pe atcineva, ca sa vezi...si în loc sa îmi inspire rușine și sa îmi cer iertare parcă mă manca pielea sa îl tot înțep spre amuzamentul altor călători și spre disperarea maica-mii care nu ne-a încurajat niciodată sa fim obraznici ( nici măcar când aveam dreptate)...si nici măcar nu am regretat și nu ma simt nici acum rușinat sau vinovat...
Ăsta ar fi partea haioasa a situațiilor prim care trec ca sa zic așa; însă e și una ceva mai neplăcută vizavi de o întâmplare nenorocita pe care a avut-o o ruda care se afla la munca în alta tara și a fost muscata rău de un caine ( având și ea caine îl plimba pe strada in lesa și un individ a deschis o poarta și pe lângă el a ieșit alt caine mare care s-a repezit la al ei ea l-a ferit și a fost muscata destul de rău că a trebuit sa îi coasa vreo 2 tendoane de la deget...in prima faza am zis Bun stăpânul câinelui e bun de plata pt ca altfel cu ce sa plătească femeia spitalizarea și operația ca nici nu cred ca a făcut atâția bani decând muncește acolo....apoi mi-am amintit ca legea de acolo prevede ca câinii care musca oameni sa fie eutanasiați și m-am îngrijorat dar ar fi putut în situația ăsta sa cada la înțelegere cu stăpânul tu plătește operația și eu nu te reclam ; însă respectivul cică a băgat câinele în curte și le-a închis poarta în nas; acum e posibil.cand se vor duce cu politia sa fie dus câinele de mult de acolo; iar ea tine morțiș sa fie eutanasia uitând ca și ea are caine și și al eu musca...doar ca nu așa rau ca e mai mic...
Partea 'amuzanta" și totodată intriganta ( adică care mă pune pe ganduri) pentru mine este ca iar am daT frâu liber fanteziei și mi#am imaginat cum ar fi stat lucrurile în tara noastra: stăpânul câinelui mare mai ales dacă era o doamna , ar fi pornit o avalanșă de înjurături și amenințări de ar fi făcuto pe victima sa fuga de frica sau mai sloboade și alt caine, pt ca cine are vila cu poarta și ciobănești germani nu e chiar un neica nimeni; pe de alta parte si victima aici în tara are "cunostinte" cu care ar fi putut amenința la o adică cu o răzbunare "în stil mafiot" și aici imaginația mea bolnava și răzbunătoare a luat-o razna vizualizănd mașini incendiate și copii cu bone și bunici răpiți și sechestrați. ..dar gândind toate acestea constat ca nu fac altceva decât sa o pun pe biata femeie intro lumina foarte proasta dacă îmi imaginez despre ea ca s-ar preta sau ca măcar ar amenința ta cu astfel de atrocitati; nu zic ca nu ar fi în stare ( defapt juniese fum.fără foc am auzito marturisnd ca pe vremuri cand era in tara s-a mai batut, injurat, scuipat, blestemat, amenintat ca la usa cortului - ei nu au primit o edicatie asa " aleasa") dar nici nu am vreo dovada ca ar putea merge chiar așa departe; însa despre mine nu știu ce sa zic dacă am ajuns ca lucrurile care înainte mă revoltau acum sa mă amuze...pesemne ca m-am stricat la cap :P
Și nu e din cauza ca nu as avea treaba căci pe lângă faptul.ca am fie ca mă preocupa și mă macină atât de mult aceste gânduri încât nu îmi vine sa mă apuc, fie ca în timp ce muncesc , activitatea capului ca nu poți sa îi spui minte sau gândire, îmi merge în continuare tot numai la asemenea fantezii sinistre sau tragi-comice ...
Deci despre ce poate fi vorba ? Am decăzut moral? Am devenit ceva de care mia fost întotdeauna sila? Sau aceasta trăsătură de caracter ( imoralitatea ) a zăcut întotdeauna în mine și abia acum sunt conștientă de ea, doar eu m-am considerat pana acum de buna credință când de fapt toată lumea a văzut ca nu eram și cel mult doar mă prefaceam? Și ce revoltata eram când ziceam eu ca sunt acuzata pe nedrept ca nu as fi cinstita ca as încerca să înșel, sa mint, sa mă sustrag, sa mă dezvinovatesc...când defapt poate ca chiar asta făceam... așa am fost dintotdeauna sau m-am stricat pe parcurs ???
Am observat ca pe parcursul acestui mesaj te refereai la tine cand ca la o femeie cand la un barbat,Ai si astfel de tulburari?
Reply With Quote
  #3  
Vechi 13.10.2017, 20:57:14
gpalama's Avatar
gpalama gpalama is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.02.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.285
Implicit

Ca sa sumarizez ce ai zis:
ai inceput sa observi situatiile si reactiile tale la ele, gandurile tale.

Si in ele vezi tot felul de lucruri care inainte nu iti atrageau atentia, care tin de moralitate.

Lucrul asta pare sa tina destul de mult de un proces de curatire interioara, ajutat de Dumnezeu si de har.


Solutia pe scurt ar fi sa incerci sa fii mai curata, si sa te abtii de la 1. desertaciune, 2. bataie de joc si de la toate relele si sa intri cu adevarat in curatia mintii pe care orice crestin trebuie sa o aiba.
Reply With Quote
  #4  
Vechi 13.10.2017, 21:20:58
fallen fallen is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 21.03.2011
Locație: bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.250
Trimite un mesaj prin Yahoo pentru fallen
Implicit

Citat:
În prealabil postat de bin000 Vezi mesajul
Am observat ca pe parcursul acestui mesaj te refereai la tine cand ca la o femeie cand la un barbat,Ai si astfel de tulburari?
Încă nu dar ar fi interesant. ...glumesc, sunt simple greșeli de ortografie ale mele sau ale sistemului ( acum telefoanele sunt mai deștepte decât nou și ne "corecteaza" unele cuvinte)
Reply With Quote
  #5  
Vechi 13.10.2017, 21:35:48
fallen fallen is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 21.03.2011
Locație: bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.250
Trimite un mesaj prin Yahoo pentru fallen
Implicit

Citat:
În prealabil postat de gpalama Vezi mesajul
Ca sa sumarizez ce ai zis:
ai inceput sa observi situatiile si reactiile tale la ele, gandurile tale.

Si in ele vezi tot felul de lucruri care inainte nu iti atrageau atentia, care tin de moralitate.

Lucrul asta pare sa tina destul de mult de un proces de curatire interioara, ajutat de Dumnezeu si de har.


Solutia pe scurt ar fi sa incerci sa fii mai curata, si sa te abtii de la 1. desertaciune, 2. bataie de joc si de la toate relele si sa intri cu adevarat in curatia mintii pe care orice crestin trebuie sa o aiba.
m

Pai tocmai ca intru tot mai adânc în necuratie...descopăr în mine patimi pe care nici nu știam ca le am...
( nu știam. Ca îmi place sa îmi bat joc de oameni, sa oi ridiculizez, sa îmi imaginez cum i-as înjură și ce vorbe le-as spune ca sa îi intimidez, și sa fantetuzez scenarii de răzbunare "în stil mafiot"). Pe de alta parte nu e vina mea ca astfel de oameni care gândesc spun și fac astfel de lucruri chiar exista și chiar le fac sa se întâmple căci nu le-am inventat eu, pana la urma...adică dacă nu as fi auzit pe cineva pe bune înjurând xa la usa cortului si blestemand si amenintand când defapt el/ea era de vina, poate nu mi-ar fi venit mie ideea asta...poate ca m-au marcat prea mult si am luat prea im serios niște vorbe în vânt. ..ce sa fac poate pentru mine nu poate sa treacă fără sa mă afecteze o înjurătură sau un blestem.sau o amenințare chiar și dacă nu mi se adresează direct ci persoanei de langa mine...îmi este mie rușine de rușinea lui /ei ca sa zic așa, la fel ca și atunci când mi se adresează mie și mai e cineva cu mine...
( așa cum am.pățit odată cu bunica-mea în mașină, voiam sa intru pe o străduță ingusta pe unde nu mai fusesem decât pe jos, mașini parcate ticsit pe toate colturile făcând imposibila vizibilitatea și când am luat curba venea o tanti mare din fata cu un logan, eu m-am.făcut mica intrun colt cât am putut sa îi fac loc ea m'a lovit cu oglinda și pe urma mia zis :ești proasta rău fetito!!!". Iar eu am murit de rușine fata de bunicamea ce fi zis ca nu știu eu sa conduc din moment ce o femeie mai în vârstă îmi face observație. ...)
Reply With Quote
  #6  
Vechi 13.10.2017, 21:45:21
gpalama's Avatar
gpalama gpalama is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.02.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.285
Implicit

Nu ai descoperit tu nimic stai linistit. Sunt cateva lucruri care iti scapa (zic eu), pentru ca la cum iti faci bilantul lucrurile par usor duhovnicesti.

1. Lucrurile astea "le vezi", iti sunt aratate mintii tale.

2. Cred ca esti in punctul duhovnicesc sa le vezi si sa le indrepti. Altfel nu cred ca le-ai fi vazut. Iar ce vezi tu este exact aspectul asta de "desertaciune si mizerie morala crestineasca", lucru specific curatirii mintii.


De fapt ai nevoie de un lucru simplu, sa inveti sa iesi din desertaciunea gandurilor lumii astea, sa opresti orice vorba desarta si gand aiurea si sa iti aduni putin mintea crestineste.
Reply With Quote
  #7  
Vechi 14.10.2017, 00:23:27
Bucuriepedrum's Avatar
Bucuriepedrum Bucuriepedrum is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.08.2017
Locație: Cluj-Napoca
Religia: Ortodox
Mesaje: 455
Implicit

Citat:
În prealabil postat de gpalama Vezi mesajul


De fapt ai nevoie de un lucru simplu, sa inveti sa iesi din desertaciunea gandurilor lumii astea, sa opresti orice vorba desarta si gand aiurea si sa iti aduni putin mintea crestineste.
O fi simplu, dar nu e facil. E greu de doare. Și e singura opțiune validă dacă vrei să dobândești verticala.
__________________
"Mergeți și propovăduiți Evanghelia. Dacă va fi nevoie, folosiți și cuvintele."
Reply With Quote
  #8  
Vechi 14.10.2017, 09:35:41
AlinB AlinB is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 29.01.2007
Religia: Ortodox
Mesaje: 20.084
Implicit

Cine o stie pe fallen stie cat de frustranta ii este viata de zi cu zi, nu e de mirare ca defuleaza in felul asta, relativ inofensiv.
Daca nu ar mai face-o, data viitoare o sa va spuna ca e bantuita doar de ganduri de sinucidere..
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau.
Reply With Quote
  #9  
Vechi 16.10.2017, 18:23:47
fallen fallen is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 21.03.2011
Locație: bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.250
Trimite un mesaj prin Yahoo pentru fallen
Implicit

Citat:
În prealabil postat de gpalama Vezi mesajul
Nu ai descoperit tu nimic stai linistit. Sunt cateva lucruri care iti scapa (zic eu), pentru ca la cum iti faci bilantul lucrurile par usor duhovnicesti.

1. Lucrurile astea "le vezi", iti sunt aratate mintii tale.

2. Cred ca esti in punctul duhovnicesc sa le vezi si sa le indrepti. Altfel nu cred ca le-ai fi vazut. Iar ce vezi tu este exact aspectul asta de "desertaciune si mizerie morala crestineasca", lucru specific curatirii mintii.


De fapt ai nevoie de un lucru simplu, sa inveti sa iesi din desertaciunea gandurilor lumii astea, sa opresti orice vorba desarta si gand aiurea si sa iti aduni putin mintea crestineste.
Ciudat e ca eram mai "iesita" din aceasta desertaciune, mai detașată, niciodată nu am fost cu adevărat pătimaș, ca acum. Poate doar în situațiile care mi s-au întâmplat mie personal. Când am fost doar spectator m-a revoltat patima cu care au reacționat protagoniștii. Însă acum.realizez ca defapt mI se arata ca am.greșit când i-am judecat pe aceștia. Mai ales xa nici eu nu am fost mai breaza. Aceia poate s-au enervat atunci pe moment s-au injurat, blestemat, amenințat și pe urma s-au liniștit (s-au descarcat) si-au reparat mașinile și nimeni nu a pățit nimic, nici nu a murit "familia" nimănui, nici nu au recurs la acte de necrofilie cum se amenințasera...însă eu se pare dacă nu am stiut cum sa reacționez când am.fost implicata în astfel de incidente, nu m-am descărcat în nici un fel nici de teama, nici de rușine, nici de vinovatie, și am rămas urmărită pana în ziua de azi de cele întâmplate și intrebandu-mă oare unde am greșit, oare eu am greșit, aveam sau nu prioritate, oare de ce mia zis ce mia zis, dacă nu era vina mea, etc...
Și afară de ăsta acum plătesc scump.pentru tot ce am judecat pe alții în decursul timpului...Pentru ca am criticat mereu pe cei care nu au știut sa își educe copiii sau cateii și de câte ori s-a intamplat ceva rău cu aceștia am dat vina pe stăpâni ( când lucram la veterinar), iar acum am ajuns sa am și eu un copil câte numa asculta și face numai nazdravanii și văd ca nu am.nicio autoritate în fata lui spre disperarea celuilalt părinte care zice xa el încearcă sa îl educe dar eu îl stric ca îl las sa facă ce vrea...si poate și de aici găsesc o explicație pentru ca am devenit de rea credință : dacă ca soție și mama sunt execrabila, ce rost mai are sa fiu o persoana bună pentru restul lumii??? Dacă familia mea e total nemulțumită de greșelile pe care le fac,și mă tratează și îmi vorbește ca atare, ce rost mai are sa fiu politicoasa cu vecinii? Ca doar nu ei îmi dau de mâncare și nici nu mă iau sub acoperișul lor...si da, poate ca îmi Vin și gânduri de moarte, când constant ca ce era cel mai important de făcut, sa am grija de propriul copil, nu am reușit sa fac cum trebuie, și dîn ceea ce am considerat eu o joaca inofensiva, risca sa se accidenteze grav... ideea e ca nu vreau sa fie un copil fricos, cum am fost eu, sa fie urmărit de tot felul de temeri și coșmaruri , sa îl "amenint" cu varii accidente și nenorociri care I se poT întâmpla, și poate nu as vrea sa fie nici copleșit peste măsură de sentimentul de rușine și de vinovatie. Acum nu știu Cum sa fac ăsta, nu e ok nici sa faci orice nelegiuire și sa pleci cu zâmbetul pe buze, dar nici sa faci un capăt de tara când ai făcut și tu o greșeală pe care o fac poate cei mai mulți de vârstă ta...sau din contra ai fost victima unei nedreptăți din partea altcuiva. Pentru ca am observat ca de multe ori consecințele sunt aceleași indiferent dacă ai greșit tu sau celălalt. ..iar eu aveam tendința ( ăsta tot din cauza ca așa insinua și cei apropiati ) sa îmi găsesc vina chiar și atunci când altul îmi făcea nedreptate : adică trebuie ca am greșit și eu cu ceva dacă mi-am luat bătaie de la alt copil, sau dacă m-a injurat un șofer sau un pieton ( văd ca e o practica curenta a unora ca atunci când sunt la volan sau in autobuz sa înjure pietonii și când sunt pe jos sa înjure șoferii :D) și oricum ar fi e jenant pentru cel bătut sau injurat pe nedrept sa se justifice în fata martorilor... pana acum.nu s-a intamplat dar nu știu Cum o sa mă justific când se va întâmpla de fata cu copilul meu sa primesc vreo înjurătură sau vreo jignire, cum o sa se simtă când va auzi ca ma-sa e o vaca sau o proasta; taica-su spune ca e vina mea ca mă pun în astfel de ipostaze și ca copilului.îi va fi rușine cu mine din cauza ăsta. ..
Așa ca îmi pare rău că am pierdut acea stare de detașare în care mă aflam după ce m-am convins ca toate astea sunt deșertăciuni lipsite de importanta vitala, dar poate ca trebuie intradevar sa ne aflam în situații mult mai grave pentru a aprecia ce e cu adevărat important...Pentru ca noi acuma de ex când aflam.ca cineva a suferit un accident, suntem "viteji" și ne gândim. Cum ar trebui sa îi rupem picioarele vinovatului și cât de proasta a fost victima ca nu a facut-o deja , ca "noi așa am fi făcut în locul ei"; dar poate victima acum nu se mai gândește decât sa se facă bine și mutimeste cerului ca nu a pățit mai rău, doamne ferește, sa nu se mai întoarcă acasă. ..Bine ar fi în asemenea situații sa nu ne mai gândim la răzbunare, ca poate nici noua nu near fi bine dacă am fi vinovati ca am băgat pe cineva în spital...dar bag seama ca de multe ori tot cei de alaturi din prea mult exces de zel strica când le.baga in cap atât victimei idei de răzbunare cât și vinovatului de aruncare a vinei asupra victimei. ..
Reply With Quote
  #10  
Vechi 16.10.2017, 19:27:56
flying's Avatar
flying flying is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 09.03.2010
Locație: MIGREZ PRIN DIFERITE LOCURI ALE INIMII IN CAUTAREA LUI DUMNEZEU
Religia: Ortodox
Mesaje: 867
Implicit

Citat:
În prealabil postat de fallen
Ciudat e ca eram mai "iesita" din aceasta desertaciune, mai detașată, niciodată nu am fost cu adevărat pătimaș, ca acum. Poate doar în situațiile care mi s-au întâmplat mie personal. Când am fost doar spectator m-a revoltat patima cu care au reacționat protagoniștii. Însă acum.realizez ca defapt mI se arata ca am.greșit când i-am judecat pe aceștia. Mai ales xa nici eu nu am fost mai breaza. Aceia poate s-au enervat atunci pe moment s-au injurat, blestemat, amenințat și pe urma s-au liniștit (s-au descarcat) si-au reparat mașinile și nimeni nu a pățit nimic, nici nu a murit "familia" nimănui, nici nu au recurs la acte de necrofilie cum se amenințasera...însă eu se pare dacă nu am stiut cum sa reacționez când am.fost implicata în astfel de incidente, nu m-am descărcat în nici un fel nici de teama, nici de rușine, nici de vinovatie, și am rămas urmărită pana în ziua de azi de cele întâmplate și intrebandu-mă oare unde am greșit, oare eu am greșit, aveam sau nu prioritate, oare de ce mia zis ce mia zis, dacă nu era vina mea, etc...
Și afară de ăsta acum plătesc scump.pentru tot ce am judecat pe alții în decursul timpului...Pentru ca am criticat mereu pe cei care nu au știut sa își educe copiii sau cateii și de câte ori s-a intamplat ceva rău cu aceștia am dat vina pe stăpâni ( când lucram la veterinar), iar acum am ajuns sa am și eu un copil câte numa asculta și face numai nazdravanii și văd ca nu am.nicio autoritate în fata lui spre disperarea celuilalt părinte care zice xa el încearcă sa îl educe dar eu îl stric ca îl las sa facă ce vrea...si poate și de aici găsesc o explicație pentru ca am devenit de rea credință : dacă ca soție și mama sunt execrabila, ce rost mai are sa fiu o persoana bună pentru restul lumii??? Dacă familia mea e total nemulțumită de greșelile pe care le fac,și mă tratează și îmi vorbește ca atare, ce rost mai are sa fiu politicoasa cu vecinii? Ca doar nu ei îmi dau de mâncare și nici nu mă iau sub acoperișul lor...si da, poate ca îmi Vin și gânduri de moarte, când constant ca ce era cel mai important de făcut, sa am grija de propriul copil, nu am reușit sa fac cum trebuie, și dîn ceea ce am considerat eu o joaca inofensiva, risca sa se accidenteze grav... ideea e ca nu vreau sa fie un copil fricos, cum am fost eu, sa fie urmărit de tot felul de temeri și coșmaruri , sa îl "amenint" cu varii accidente și nenorociri care I se poT întâmpla, și poate nu as vrea sa fie nici copleșit peste măsură de sentimentul de rușine și de vinovatie. Acum nu știu Cum sa fac ăsta, nu e ok nici sa faci orice nelegiuire și sa pleci cu zâmbetul pe buze, dar nici sa faci un capăt de tara când ai făcut și tu o greșeală pe care o fac poate cei mai mulți de vârstă ta...sau din contra ai fost victima unei nedreptăți din partea altcuiva. Pentru ca am observat ca de multe ori consecințele sunt aceleași indiferent dacă ai greșit tu sau celălalt. ..iar eu aveam tendința ( ăsta tot din cauza ca așa insinua și cei apropiati ) sa îmi găsesc vina chiar și atunci când altul îmi făcea nedreptate : adică trebuie ca am greșit și eu cu ceva dacă mi-am luat bătaie de la alt copil, sau dacă m-a injurat un șofer sau un pieton ( văd ca e o practica curenta a unora ca atunci când sunt la volan sau in autobuz sa înjure pietonii și când sunt pe jos sa înjure șoferii :D) și oricum ar fi e jenant pentru cel bătut sau injurat pe nedrept sa se justifice în fata martorilor... pana acum.nu s-a intamplat dar nu știu Cum o sa mă justific când se va întâmpla de fata cu copilul meu sa primesc vreo înjurătură sau vreo jignire, cum o sa se simtă când va auzi ca ma-sa e o vaca sau o proasta; taica-su spune ca e vina mea ca mă pun în astfel de ipostaze și ca copilului.îi va fi rușine cu mine din cauza ăsta. ..
Așa ca îmi pare rău că am pierdut acea stare de detașare în care mă aflam după ce m-am convins ca toate astea sunt deșertăciuni lipsite de importanta vitala, dar poate ca trebuie intradevar sa ne aflam în situații mult mai grave pentru a aprecia ce e cu adevărat important...Pentru ca noi acuma de ex când aflam.ca cineva a suferit un accident, suntem "viteji" și ne gândim. Cum ar trebui sa îi rupem picioarele vinovatului și cât de proasta a fost victima ca nu a facut-o deja , ca "noi așa am fi făcut în locul ei"; dar poate victima acum nu se mai gândește decât sa se facă bine și mutimeste cerului ca nu a pățit mai rău, doamne ferește, sa nu se mai întoarcă acasă. ..Bine ar fi în asemenea situații sa nu ne mai gândim la răzbunare, ca poate nici noua nu near fi bine dacă am fi vinovati ca am băgat pe cineva în spital...dar bag seama ca de multe ori tot cei de alaturi din prea mult exces de zel strica când le.baga in cap atât victimei idei de răzbunare cât și vinovatului de aruncare a vinei asupra victimei. ..
Demonii vor fi dezarmati atunci cand ii razboieste cineva cu noblete care are in ea smerenie, nu cu vitejie egoista .
__________________
https://youtu.be/mvZARLkQmLk
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare