Preotia este o Vocatie, nu o slujba; sa ajutam preotii buni si ravnitori

[AdrianAamz]

În prealabil postat de Radu32

pai atrunci,nu au gandit mai bine catolicii, sa incurajeze celibatul preotului ?
un preot celibatar, nu ami are griji materiale legate de multimaea membrilor familiei sale,plus de asta mai are si o aura de sfant !

cred ca biserica ortodoxa greseste incurajand casatoria la preoti !
preotul trebuie sa fie calibatar, pur, idealist, si nu inrobit sustinerii materiale a unei familii !
atunci de diferenta mai e inte el si mirean ?

Si medicii depun un juramant care ii obliga la dezinteres material in exercitarea profesiei...si totusi... nu le impune nimeni celibatul, ca sa poata sa se preocupe exclusiv de pacienti.

Preotul nu este un functionar, totusi. Are si el pacienti: enoriasii din parohie.
Rolul lui in comunitate este sa calauzeasca oamenii catre mantuire, iar aceasta nu se face cu citate din carti, ci pe problemele concrete ale oamenilor.
Preotul casatorit nu doar intelege problemele unei familii, ci efectiv le traieste, le experimenteaza.
E adevarat ca cel necasatorit are avantajul ca nu trebuie sa se gandeasca la familia sa, dar are dezavantajul ca le va vorbi celor casatoriti doar din experienta altora.
Ca atunci cand va vorbi unui copil, ii va vorbi nu din experienta sa de parinte de copii, ci din experienta altcuiva.

Ma opresc aici.

[costel]

Un preot a fost intrebat de cineva daca este fericit. Toti s-au asteptat sa spuna fara retineri ca este fericit. Dar acela a spus ca nu este, pentru ca are in sine vieti ale unor oameni din sat neimplinite si ca nu poate sa fie fericit, atat timp cat acestia nu au parte de implinire. Acesta este preotul adevarat, cel care traieste vietile celorlalti ca pe propria viata. Un preot de acest gen nu va muri niciodata de foame.

Nu stiu daca ati remarcat dar in multe parohii, preotul cere. Dar nu in numele lui ci al episcopiei. In satul bunicilor mei, oamenii satui de atatea cereri si tanguiri ale preotului la slujba au format o comisie si au plecat sa vada are-i treaba. Pur si simplu au vazut ,,rosu'' inaintea ochilor cand au vazut trecute pe un perete toate parohiilie si debitele lor. Fond episcopie, fondul nu stiu care, fondul ... . Vreo cateva parohii erau necolorate pe acel tabel. Nu va ma mai spun ca sumele erau departe de a fi mici. Atunci credinciosii au inteles sursa tanguirilor parintelui, de ce se plange ca nu are salariu, ca nu-i ajung banii. Ca prima masura, consiliul bisericii a devenit mai activ si de partea preotului iar oamenii au hatarat sa-l rasplateasca mai bine la slujbe.
Cand sefii preotului cer bani peste puterea parohiei atunci vocatia preotului e pusa la grea incercare. Se da o lupta intre administratie si pastorire.

[Tangun]

cunosc preoti care si-au cladit cate doua vile din liturghie. Nu le ajungea cate una ci doua, si cat mai inalte ca sa fie mai "aproape de cer".

[just1fun]

Adevarat ! Preotia este o taina inalta, este un dar, nu o meserie.
Foarte multi cred ca preotia este o buna meserie; gresit ! cel care ajunge preot ptr bani, acela este vrednic de osanda. preotul este icoana Lui Hristos, asa cum este El, la fel trebuie sa fie si preotul.

În prealabil postat de Tangun

cunosc preoti care si-au cladit cate doua vile din liturghie. Nu le ajungea cate una ci doua, si cat mai inalte ca sa fie mai "aproape de cer".

Eu nu sunt de parere ca preotul trebuie sa fie sarac. Din contra trebuie sa traiasca decent si nu m-ar deranja nici daca ar avea vila si 2 masini. Dar sa fie OM, sa-si faca treaba bine, sa fie aproape de credinciosi si pilda de viata morala. Ce spui tu aici insa tine de educatie, mai bine zis de lipsa ei. Daca traiesti bine nu trebuie sa ilustrezi asta prin case care sunt niste pasive nenorocite mancatoare de bani. Daca ii ies atatia bani trebuia sa faca un business
si sa dea de lucru la niste oameni, sa produca ceva bun pentru comunitate si astfel sa fie model de munca si seriozitate pentru tineri. Dar el nu e capabil de asa ceva, atat l-a ajutat mintea lui saracuta!

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Liviu33

Nu stiu daca ati remarcat dar in multe parohii, preotul cere. Dar nu in numele lui ci al episcopiei. In satul bunicilor mei, oamenii satui de atatea cereri si tanguiri ale preotului la slujba au format o comisie si au plecat sa vada are-i treaba. Pur si simplu au vazut ,,rosu'' inaintea ochilor cand au vazut trecute pe un perete toate parohiilie si debitele lor. Fond episcopie, fondul nu stiu care, fondul ... . Vreo cateva parohii erau necolorate pe acel tabel. Nu va ma mai spun ca sumele erau departe de a fi mici. Atunci credinciosii au inteles sursa tanguirilor parintelui, de ce se plange ca nu are salariu, ca nu-i ajung banii. Ca prima masura, consiliul bisericii a devenit mai activ si de partea preotului iar oamenii au hatarat sa-l rasplateasca mai bine la slujbe.
Cand sefii preotului cer bani peste puterea parohiei atunci vocatia preotului e pusa la grea incercare. Se da o lupta intre administratie si pastorire.

Episcopiile şi protoieriile ar trebui să ceară parohiilor sume procentuale, şi nu sume absolute, care devin un fel de plan ce trebuie făcut (subscris).
În BC, parohiile înaintează episcopiilor între 15 % si 25 % din încasările obişnuite (adică încasările care nu intră la fonduri speciale, cum ar fi "pentru săraci", "pentru sinistraţii nu ştiu de unde", "pentru Vatican" etc). Episcopiile folosesc aceşti bani pentru atât pentru propria subzistenţă, cât şi pentru a fi redistribuiţi parohiilor sărace, ori pentru proiecte speciale (noi biserici, aşezăminte). Protoieriile (numite, la noi, "decanate") nu se fac verigă intermediară în acest proces.
Pe vremea când eram curator şi am participat la şedinţele de buget ale Curiei (Consiliului Parohial), am observat că principala cheltuială erau facturile ("regia") şi cele legate de întreţinerea bisericii, însumând considerabil mai mult decât fondul de salariu (preot, grădinar, contabil). Într-o lună am avut de plată factură de 30 de milioane numai la gaze, iar asta era acum vreo 4 ani. Asta e, întreţinerea unei biserici costă parale.

În prealabil postat de costel

Un preot a fost intrebat de cineva daca este fericit. Toti s-au asteptat sa spuna fara retineri ca este fericit. Dar acela a spus ca nu este, pentru ca are in sine vieti ale unor oameni din sat neimplinite si ca nu poate sa fie fericit, atat timp cat acestia nu au parte de implinire. Acesta este preotul adevarat, cel care traieste vietile celorlalti ca pe propria viata. Un preot de acest gen nu va muri niciodata de foame.

AMIN!
Cunosc si eu un astfel de preot. Toata familia lui impartaseste deplin viata comunitatii, si sunt foarte iubiti de oameni, satul lor e o adevarata minune pentru aste vremuri. (Carcotasii n-au decat sa se indoiasca, daca asta ii ajuta cu ceva.)

[valer.cosma]

"Proorocii si preotii sunt stricati, Le-am gasit rautatea chiar si in Casa Mea,zice Domnul" Ieremia 23,11 sunt cuvinte care se intalnesc uneori cu realitatea si in zilele noastre.Un preot de felul acesta este o adevarata plaga pt. Biserica, uneori este tolerat de mai marii lui, si necazul este ca toti preotii sunt coborati la nivelul lui indiferent ce viata morala ar avea.Speranta noastra este ca in Biserica sunt multi preoti deosebiti, cu multe calitati,implicati total in misiunea pe care o au, unii pana la jertfa.

[Marius22]

Prin mila lui Dumnezeu, asa cum nu exista niciun preot fara pacate, nu exista niciun preot fara har.

Exista insa preoti care isi vad mai in amanunt pacatele, care lucreaza cu o mai mare strapungere a inimii pocainta, care se regasesc intr-un mod mai evident in suferintele si bucuriile semenilor participand cu dragoste la toate acestea. Unii ca acestia nu pun lumina harului pe care il poarta "sub obroc" ci, din contra, se fac "lumina lumii", urmand indemnului Mantuitorului.

Exista insa si preoti care, din nefericire, uita in slujba carui Stapan au ales de bunavoie sa lucreze. Acestia din slujitori ai lui Dumnezeu si ai oamenilor, ajung sa slujeasca regretabil unor interese meschine, unor patimi. Desi par a fi lipsiti de har, harul lucrator si mantuitor nu-i paraseste pana la sfarsit. Iar atat timp cat sunt purtatori si transmitatori ai harului Preasfintei Treimi, exista pentru acestia, ca si pentru noi, posibilitea schimbarii mintii, a pocaintei.

De aceea, asa cum ii sarim in ajutor preotului care ne este pilda de viata crestina, pentru ca ne este totodata atat de drag, tot asa sa-i sarim in ajutor preotului cazut in multe ispite si pacate, prin rugaciune, spre mantuirea sufletului sau si al nostru.