Experiente luminoase in iubire/casatorie

[lacrimi]

În prealabil postat de Mihailc

Lacrimi: e impresionant cum a supraviețuit dragostea pentru soțul tău unor asemenea încercări. Cunosc femei (cel puțin una sigur) care au picat la probe mult mai superficiale....

Totuși cât e resemnare și cât speranță în situația ta actuală?

E mai mult speranta si nadejde in Dumnezeu. De resemnat inca nu ma pot resemna cu asa ceva, desi sunt aproape 3 ani de la "eveniment"...

Parintele Teofil Paraian avea o vorba: Cand iubesti pe cineva, iubesti cu tot cu defecte si cand urasti pe cineva, urasti cu tot cu calitati.

În prealabil postat de Mihailc

Pentru că suntem în Postul Mare și avem nevoie să ne salubrizăm inimile și începând de-acolo tot restul ființei de toate deșeurile și relele sufletești (printre ele și de angoasa singurătății), m-am gândit să inaugurez un subiect cu potențial ziditor despre experiențe pozitive în iubire și/sau căsătorie, mai ales că predominante pe forum, dar și în viață, par să fie mai degrabă exemplele negative.
Nu e vorba aici de laudă, ci de mărturisire întru folosul aproapelui care, poate, și-a împuținat nădejdea că lucrurile pot să meargă și bine între doi oameni uniți la un moment dat de o formă sau alta de iubire.

Există relații împlinite?
Rezistă ele uzurilor fizice și psihice ale persoanelor implicate?
Cum se pierde dragostea și cum poate fi recuperată?
Care e secretul reușitei voastre?
Povestește-ne experiența ta și acceptă să răspunzi la întrebările celor care n-au avut parte de așa ceva!

Exista relatii implinite care rezista. Nu cred ca se poate pierde dragostea, daca intr-adevar este dragoste nu se poate pierde.
Secretul reusitei este sa iti iubesti partenerul ca pe tine insuti, sa ii spui ca il iubesti in fiecare zi sau daca nu cat mai des posibil, sa il imbratisezi, sa il incurajezi, sa il ierti, sa nu faci lucrurile care stii ca nu ii plac, sa nu il superi, sa te rogi sa ii fie bine, sa faci multe fapte prin care iti arati iubirea, sa ii fii alaturi la bine si la mai putin bine, sa ii tii partea, sa nu il barfesti et etc. Cred ca orice om isi da seama care este secretul reusitei pentru ca aceste lucruri se simt.

[Mihailc]

În prealabil postat de TunsDiana

Exista relatii implinite care rezista. Nu cred ca se poate pierde dragostea, daca intr-adevar este dragoste nu se poate pierde.
Secretul reusitei este sa iti iubesti partenerul ca pe tine insuti, sa ii spui ca il iubesti in fiecare zi sau daca nu cat mai des posibil, sa il imbratisezi, sa il incurajezi, sa il ierti, sa nu faci lucrurile care stii ca nu ii plac, sa nu il superi, sa te rogi sa ii fie bine, sa faci multe fapte prin care iti arati iubirea, sa ii fii alaturi la bine si la mai putin bine, sa ii tii partea, sa nu il barfesti et etc. Cred ca orice om isi da seama care este secretul reusitei pentru ca aceste lucruri se simt.

Dacă experimentezi ce ai scris mai sus, jos pălăria!

În prealabil postat de Mihailc

Dacă experimentezi ce ai scris mai sus, jos pălăria!

Incerc, dar sa stiti ca firea noastra pacatoasa nu ne lasa, trebuie mereu sa incercam sa fim mai buni si sa iubim mai mult si asta nu putem decat prin singur Hristos.

[Mihailc]

În prealabil postat de TunsDiana

Incerc, dar sa stiti ca firea noastra pacatoasa nu ne lasa, trebuie mereu sa incercam sa fim mai buni si sa iubim mai mult si asta nu putem decat prin singur Hristos.

Sigur, cu dificultăți, poticniri și autodepășire, important e că se poate viețui frumos, păstrând mereu aprinsă candela dragostei!
Mulțumim pentru sinceritate și gândul luminos pe l-ai împărtășit cu noi!

[anna21]

În prealabil postat de Mihailc

Pentru că suntem în Postul Mare și avem nevoie să ne salubrizăm inimile și începând de-acolo tot restul ființei de toate deșeurile și relele sufletești (printre ele și de angoasa singurătății), m-am gândit să inaugurez un subiect cu potențial ziditor despre experiențe pozitive în iubire și/sau căsătorie, mai ales că predominante pe forum, dar și în viață, par să fie mai degrabă exemplele negative.
Nu e vorba aici de laudă, ci de mărturisire întru folosul aproapelui care, poate, și-a împuținat nădejdea că lucrurile pot să meargă și bine între doi oameni uniți la un moment dat de o formă sau alta de iubire.

Există relații împlinite?
Rezistă ele uzurilor fizice și psihice ale persoanelor implicate?
Cum se pierde dragostea și cum poate fi recuperată?
Care e secretul reușitei voastre?
Povestește-ne experiența ta și acceptă să răspunzi la întrebările celor care n-au avut parte de așa ceva!

Scopul nuntii crestine (parintele Cleopa):
"Scopul principal al nuntii crestine, dupa porunca lui Dumnezeu ( Facere 1, 28; 2, 18-24 ) si dupa invatatura Bisericii Ortodoxe, este unirea prin iubire a celor doi soti in numele Domnului pentru nasterea de copii, spre inmultirea neamului omenesc. Apoi, ajutorarea sotilor intre ei, pentru usurarea vietii; infranarea trupeasca si evitarea desfraului si a imoralitatii in lume. Toate aceste scopuri sa fie spre preamarirea lui Dumnezeu"

Daca aceste scopuri sunt atinse, putem vorbi de o reusita a casatoriei.

Dar daca, spre exemplu, parintii se feresc de a face copii (parintele Cleopa compara acest fel de familie cu smochinul neroditor, care ajunge sa fie blestemat) sau nu duc o viata crestina, atunci degeaba traiesc ei o stare de "bine" psihologic pentru ca aceasta stare este inselatoare.
Dimpotriva, cei care chiar se straduiesc pe calea stramta, vor fi incercati din greu de vrasmas.

[Mihailc]

În Biserică nu există stil de viață uniform. L-am cunoscut și prețuit pe părintele Cleopa, ba chiar mi-a proorocit la un moment dat ceva ce nu s-a împlinit încă, dar am fost foarte aproape și mi-e teamă că am ratat momentul.

Acest topic este dedicat realității trăite, nu teoriilor. Știm care sunt exigențele vieții creștine, acum să vedem ce reușim să facem cu viețile noastre concrete. Nu există alt scop al unui cuplu, în afară de pătrunderea cât mai adânc în taina iubirii. În asta constă asemănarea cu Dumnezeu.

Binele psihologic este anticamera binelui duhovnicesc. Uneori se poate și fără el, dar slavă Domnului că avem la îndemână o mulțime de posibilități, atâta timp cât rămânem ancorați în Hristos și în Biserică.

App, poate nu știi că părintele Cleopa avea un discurs bine adaptat înțelegerii fiecăruia. Eu l-am auzit spunând: ”ăstora din lunca Siretului trebuie să le bagi frica în oase, altfel nu se lasă de păcate”. Dar avut și momente de mare profunzime și delicatețe duhovnicească, el știind foarte bine ce înseamnă persoana unică și irepetabilă a fiecărui ipostas uman.

[anna21]

În prealabil postat de Mihailc

Pentru că suntem în Postul Mare și avem nevoie să ne salubrizăm inimile și începând de-acolo tot restul ființei de toate deșeurile și relele sufletești (printre ele și de angoasa singurătății), m-am gândit să inaugurez un subiect cu potențial ziditor despre experiențe pozitive în iubire și/sau căsătorie, mai ales că predominante pe forum, dar și în viață, par să fie mai degrabă exemplele negative.
Nu e vorba aici de laudă, ci de mărturisire întru folosul aproapelui care, poate, și-a împuținat nădejdea că lucrurile pot să meargă și bine între doi oameni uniți la un moment dat de o formă sau alta de iubire.

Există relații împlinite?
Rezistă ele uzurilor fizice și psihice ale persoanelor implicate?
Cum se pierde dragostea și cum poate fi recuperată?
Care e secretul reușitei voastre?
Povestește-ne experiența ta și acceptă să răspunzi la întrebările celor care n-au avut parte de așa ceva!

Din experienta mea de viata, iubirea romantica si credinta nu merg impreuna (sotul meu este necredincios).
Fac aceasta precizare pt a se intelege de ce raspunsurile pe care le voi da nu sunt chiar.. crestinesti.

1. Exista relatii implinite?
Probabil. Eu si sotul meu suntem complementari in multe privinte (se poate citi si "suntem f diferiti"). Cred ca pt copii este un lucru f bun. Dar noi ne Mai ciocnim.

2. Uzura.. Se lupta impotriva ei cu un pic de imaginatie. Cate ceva nou: mergem intr-un loc nou, gatesc ceva atipic (el gateste lucrurile noi. Este un bucatar exceptional, inovator, inventeaza pe loc tot felul de retete), jucam un sport cu copiii sau mergem impreuna la sala de sport, redecoram casa (daca nu sunt bani doar schimbam locul mobilei si mai punem niste ghivece noi) etc etc... Banii ajuta mult, dar daca nu sunt.. multa creativitate.

3. Dragostea se pierde cand unul se pune pe sine pe primul loc (in centrul preocuparilor)

4. Secretul reusitei noastre nu il pun in aplicare (desi il cunosc f bine) pt. ca nu duce la o viata crestina. Ca urmare, nu e un succes.

Rezistam pt ca la un moment dat am inteles ca o casnicie este o proba de rezistenta. El ma rabda eroic, este un fel de erou pt mine.
(nu este o gluma. Are un temperament dificil, in ultima luna a concediat cateva angajate pt. ca il "enervau".. De cate ori nu-l enervez si eu si nu zice nimic! Rezista eroic )

[Mihailc]

Anna21: Interesante răspunsurile tale, punctuale, realiste și pragmatice.

Cred că e inutil să întreb ce nu pui în practică la punctul 4! Chiar nu-mi dau seama despre ce-ar putea fi vorba.