e Dumnezeu nedrept?

Podolski, nu ti se pare ca Il reduci pe Dumnezeu la dimensiunile omului? Oare omul a facut cerul si pamantul? Sau Dumnezeu e cel Care l-a creat pe om dupa chipul si infatisarea Sa? Oare omul stie mai bine decat Dumnezeu, creatorul sau, ce e bine si ce e rau pentru om? De cate ori ti-ai dorit ceva, fiind apoi nemultumit de ceea ce ai primit? Dumnezeu ne da ceea ce ne foloseste, nu ceea ce credem noi ca ne foloseste.
Si de ce sa nu recunoastem, ca din lipsa de intelepciune, omul invata mai bine o lectie pe fond de durere, de suferinta.
E bine ca-ti pui intrebarea, daca Dumnezeu este drept, dar cauta si raspunsul corect si atunci Il vei iubi pe Dumnezeu asa cum merita sa fie iubit. Dar daca asculti de ceea ce iti insufla diavolul, il vei acuza pe nedrept pe Dumnezeu si vei ajunge la un raspuns eronat. Depinde de tine ce raspuns preferi.

[Laurentiu]

În prealabil postat de podolski

E Dumnezeu nedrept?
Eu zic ca da. Desi poate parea total nelalocul lui sa zic asta il cred nedrept si inca cum.
E corect sa fie pedepsiti copii pt pacatele parintilor? Atat de nedrept si de crud.
Ma intreb daca noi suntem pusi in fiecare zii sa ne gandim la rusinea noastra fata de El pt pacatele noastre , l-as pune si eu pe Dumnezeu sa se gandeasca la rusinea pe care o face oamenilor si toata rusinea ca lasa tot raul asta sa se intample.

Regret sa spun dar mie rusine de Dumnezeu, mie rusine ca am un dumnezeu atat de crud , de nemilos.

Ce necinstit sa fiu bagat intr-un razboi in care nu este al meu. :(

Frate aceste ganduri nu sunt ale tale.Dar tu crezi ca sunt ale tale.

Un lucru pe care poate sa-l faca vrasmasul este sa ne faca sa credem ca ce ne prezinta el ce ne sopteste sunt gandurile noastre.

Ai incercat vreodata sa-ti eliberezi minttea de orice gand si sa vezi ce greu este?

Adica sa gasesti liniste deplina sa vezi cum iti sunt aduse in minte tot felul de ganduri si nu poti sa te eliberez de orice imagine a mintii de orice gand .

Iti spun ca este foarte greu Dumnezeu fiind si pacea...Vrasmasul nu suporta pacea ca el este mereu nelinistit si nu face decat galagie. si tulbura sufletele cu gandurile lui murdare.

Dumnezeu are cai nestiute de nimeni la care omul nu poate ajunge prin ratiune.

Dumnezeu este Drept este Milosiv.

Dumnezeul despre care zici tu este unul zugravit de satana. Asa cum le picteaza el multor oameni pe Dumnezeul fals asa Il prezinta satana lor.(ca pe Dumnezeu Adevarat)

Dar Dumnezeu nu este cel prezentat de satana. Dumnezeu este pace, dragoste, armonie, prosperitate, dreptate.

Dumnezeu ne zice: Nu voiesc moartea păcătosului, ci să se întoarcă si să fie viu!(Iez. 18, 32)

[Laurentiu]

În prealabil postat de Bunl

Pai ideea este: ce vină au acei copii că s-au născut din acei părinti? Au avut ei liberul arbitru de a alege din ce parinti să se nască? Dacă nu au avut de ales, iar ei nu au niciun păcat (cu exceptia celui originar, desi se poate pune si in aceasta privinta aceeasi problema), inseamnă că sunt pedepsiti pe nedrept.
Asta este ceea ce incearca logica sa demonstreze: noi suntem pedepsiti pentru un pacat pe care nu l-au comis si pe care nu aveau cum sa il oprească, pentru că nu au existat atunci. Dumnezeu este cel care harazeste cine din cine se naste si daca se naste, deci nici de pacatul de a ne fi nascut nu putem fi acuzati.
Dupa umila mea logica, mie mi se pare nedrept sa fiu pedepsit pentru un pacat pe care l-a savarsit primul meu stramos.

Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel
Capitolul 9

14.Ce vom zice dar? Nu cumva la Dumnezeu este nedreptate? Nicidecum!
15.Căci grăieste către Moise: "Voi milui pe cine vreau să-l miluiesc si Mă voi îndura de cine vreau să Mă îndur".
16.Deci, dar, nu este nici de la cel care voieste, nici de la cel ce aleargă, ci de la Dumnezeu care miluieste.
17.Căci Scriptura zice lui Faraon: "Pentru aceasta chiar te-am ridicat, ca să arăt în tine puterea Mea si ca numele Meu să se vestească în tot pământul".
18.Deci, dar, Dumnezeu pe cine voieste îl miluieste, iar pe cine voieste îl împietreste.
19.Îmi vei zice deci: De ce mai dojeneste? Căci vointei Lui cine i-a stat împotrivă?
20.Dar, omule, tu cine esti care răspunzi împotriva lui Dumnezeu? Oare făptura va zice Celui ce a făcut-o: De ce m-ai făcut asa?
21.Sau nu are olarul putere peste lutul lui, ca din aceeasi frământătură să facă un vas de cinste, iar altul de necinste?
22.Si ce este dacă Dumnezeu, voind să-Si arate mânia si să facă cunoscută puterea Sa, a suferit cu multă răbdare vasele mâniei Sale, gătite spre pierire,
23.Si ca să facă cunoscută bogătia slavei Sale către vasele milei, pe care mai dinainte le-a gătit spre slavă?
24.Adică pe noi, pe care ne-a si chemat, nu numai dintre iudei, ci si dintre păgâni,
25.Precum zice El si la Osea: "Chema-voi poporul Meu pe cel ce nu este poporul Meu, si iubită pe cea care nu era iubită;
26.Si va fi în locul unde li s-a zis lor: Nu voi sunteti poporul Meu - acolo se vor chema fii ai Dumnezeului Celui viu".
27.Iar Isaia strigă pentru Israel : "Dacă numărul fiilor lui Israel ar fi ca nisipul mării, rămăsita se va mântui.
28.Pentru că împlinind si scurtând, Domnul va îndeplini, pe pământ, cuvântul Său".
29.Si precum a proorocit Isaia: "Dacă Domnul Savaot nu ne-ar fi lăsat nouă urmasi, am fi ajuns ca Sodoma si ne-am fi asemănat cu Gomora".
30.Ce vom zice, deci? Că neamurile care nu căutau dreptatea au dobândit dreptatea, însă dreptatea din credintă;
31.Iar Israel, urmărind legea dreptătii, n-a ajuns la legea dreptătii.
32.Pentru ce? Pentru că nu o căutau din credintă, ci ca din faptele Legii. S-au poticnit de piatra poticnirii,
33.Precum este scris: "Iată pun în Sion piatră de poticnire si piatră de sminteală; si tot cel ce crede în El nu se va rusina".

[podolski]

Vino frate cu mine in spital cand am practica si vedem cum este Dumnezeu. Nu vorbe , nu cuvinte, ci doar fapte. Vrei?

Sa stii ca am si eu cunosstinte de "duhovnicie" . Sa mai stii si ca pacea e inselatoare. E nelucratoare, e nepasatoare, e neiubitoare de oameni.
Un om care nu sufera pt cel de langa el nu stie ce e aia prietenie. Pritenie e doar in capul lui. Si aia e inselare. Nu ca iti spun eu adevaruri.
Sunt neadevaruri cele ce am zis? Hai cu mine in spital sa-ti spun povestea fiecaruia, sa vedem...cum e treaba cu Dumnezeu milostiv si drept. O fii milostiv dar drept sigur nu e.
Si ti-am explicat mai sus de ce nu e drept. Nu ca sunt eu manios acum, nu ca m-am revoltat sau altceva ci pur si simplu nu e frumos sa pedepsesti pe copii pt vina parintilor.

Iar daca nu ii reprosez asta lui Dumnezeu atunci cui? Mie? Pai eu sunt Dumnezeu? Eu ma declar bun si milostiv si scapare celor nevinovati?

Acum rapsunde-mi direct. E corect sa il bat pe copilul de 5 ani al vecinului meu daca eu sunt certat cu parinti lui? Da sau nu!! E corect?

[Laurentiu]

Romani
Capitolul 10

2. Căci le mărturisesc că au râvnă pentru Dumnezeu, dar sunt fără cunostintă.
3. Deoarece, necunoscând dreptatea lui Dumnezeu si căutând să statornicească dreptatea lor, dreptătii lui Dumnezeu ei nu s-au supus.
4. Căci sfârsitul Legii este Hristos, spre dreptate tot celui ce crede.
5. Căci Moise scrie despre dreptatea care vine din lege, că: "Omul care o va îndeplini va trăi prin ea".
6. Iar dreptatea din credintă grăieste asa: "Să nu zici în inima ta: Cine se va sui la cer?", ca adică să coboare pe Hristos!
7. Sau: "Cine se va coborî întru adânc?", ca să ridice pe Hristos din morti!
8. Dar ce zice Scriptura? "Aproape este de tine cuvântul, în gura ta si în inima ta", - adică cuvântul credintei pe care-l propovăduim.
9. Că de vei mărturisi cu gura ta că Iisus este Domnul si vei crede în inima ta că Dumnezeu L-a înviat pe El din morti, te vei mântui.
10. Căci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mărturiseste spre mântuire.
11. Căci zice Scriptura: "Tot cel ce crede în El nu se va rusina".
12. Căci nu este deosebire între iudeu si elin, pentru că Acelasi este Domnul tuturor, Care îmbogăteste pe toti cei ce-L cheamă pe El.
13. Căci: "Oricine va chema numele Domnului se va mântui".
14. Dar cum vor chema numele Aceluia în Care încă n-au crezut? Si cum vor crede în Acela de Care n-au auzit? Si cum vor auzi, fără propovăduitor?
15. Si cum vor propovădui, de nu vor fi trimisi? Precum este scris: "Cât de frumoase sunt picioarele celor ce vestesc pacea, ale celor ce vestesc cele bune!"
16. Dar nu toti s-au supus Evangheliei, căci Isaia zice: "Doamne, cine a crezut celor auzite de la noi?"
17. Prin urmare, credinta este din auzire, iar auzirea prin cuvântul lui Hristos.
18. Dar întreb: Oare n-au auzit? Dimpotrivă: "În tot pământul a iesit vestirea lor si la marginile lumii cuvintele lor".
19. Dar zic: Nu cumva Israel n-a înteles? Moise spune cel dintâi: "Voi întărâta râvna voastră prin cel ce nu este poporul (Meu) si voi atâta mânia voastră cu un popor nepriceput".
20. Isaia îndrăzneste si zice: "Am fost aflat de cei ce nu Mă căutau si M-am făcut arătat celor ce nu întrebau de Mine".
21. Dar către Israel zice: "Toată ziua întins-am mâinile Mele către un popor neascultător si împotrivă grăitor".

podolski: E corect sa il bat pe copilul de 5 ani al vecinului meu daca eu sunt certat cu parinti lui? Da sau nu!! E corect?

Nu e corect, dar de ce ii reprosezi lui Dumnezeu pacatul altuia?
Dar oare de pacatele celor din spital tu nu tii cont? Si acelea sunt vina lui Dumnezeu, dupa tine?!? Ai uitat de liberul arbitru al omului, care da dreptul fiecaruia sa faca ce vrea, dar si sa recolteze ceea ce seamana?
Nu inteleg de ce trebuie sa privim la cer atunci cand vrem sa dam vina pe cineva, si nu privim mai aproape, chiar in propriul suflet, caci toti avem pacate, de care suntem personal responsabili.

[podolski]

Laurentiu am mai vazut si ideea ca faptura nu are voie sa se adreseze Creatorului sau.
Atunci iti spun sincer ca omul nu este si nu a fost prieten niciodata lui Dumnezeu ci rob
ROB. ROB. Pt ca robi nu au dreptul sa se adreseze stapanilor , si nu prietenii.

Cand pomenesti(nu ma refer la tine ci la credinta) de liber albitru, de dreptate, de dragoste iti asumi o responsabilitate. La fel cum eu voi plati pt fiecare pacat al meu asa si Dumnezeu are o responsabilitate ca ma va trata drept si corect. Cu mila si dragoste. Asta nu ca sa imi arate mie ca e dumnezeu, El este dumnezeu si fara mine, ci sa-mi arate ca exista adevar in vorbele Sale si anume ca am liber albitru,, ca nu sunt doar un rob, si ca sunt mai important decat planul Sau de a se mari, ca ne apreciaza suferinta la adevarata valoare si ca mai presus decat orice ne respecta dorinta, voia.

Caci astfel cu ce se va deosebi adevarul de minciuna si dragostea de ura daca nu prin fapte. EL vrea fapte, foarte bine, si eu vreau dreptate de la EL nu doar pt mine ci pt toti. Dreptatea de a fii pedepsit atunci cand gresesc , iar nu nevinovat fiind sa platesc pt altii, fara voia mea.

Cer prea mult? Daca sunt rob ,DA, sunt nesimtit, pt ca de fapt eu nu exist, dar daca sunt prieten atunci nu e deloc exagerata cererea mea. Pt ca intre prieteni, nu e concurenta, nu e minciuna,nu e ispitire ci doar ajutor , sprijin si bucurie.

[Laurentiu]

În prealabil postat de podolski

Vino frate cu mine in spital cand am practica si vedem cum este Dumnezeu. Nu vorbe , nu cuvinte, ci doar fapte. Vrei?

Sa stii ca am si eu cunosstinte de "duhovnicie" . Sa mai stii si ca pacea e inselatoare. E nelucratoare, e nepasatoare, e neiubitoare de oameni.
Un om care nu sufera pt cel de langa el nu stie ce e aia prietenie. Pritenie e doar in capul lui. Si aia e inselare. Nu ca iti spun eu adevaruri.
Sunt neadevaruri cele ce am zis? Hai cu mine in spital sa-ti spun povestea fiecaruia, sa vedem...cum e treaba cu Dumnezeu milostiv si drept. O fii milostiv dar drept sigur nu e.
Si ti-am explicat mai sus de ce nu e drept. Nu ca sunt eu manios acum, nu ca m-am revoltat sau altceva ci pur si simplu nu e frumos sa pedepsesti pe copii pt vina parintilor.

Iar daca nu ii reprosez asta lui Dumnezeu atunci cui? Mie? Pai eu sunt Dumnezeu? Eu ma declar bun si milostiv si scapare celor nevinovati?

Acum rapsunde-mi direct. E corect sa il bat pe copilul de 5 ani al vecinului meu daca eu sunt certat cu parinti lui? Da sau nu!! E corect?

Frate dar tu stii viata fiecaruia ca sa vorbesti de ce i se intampla fiecaruia.

Stii cumva din ce cauza sufera fiecare?, ce pacate are fiecare, stii ce credinta are fiecare? Stii cat a cartit fiecare? Stii cat a miluit fiecare? Stii cat a asuprit fiecare? Stii cat si-a respectat fiecare semenul? Te-ai intrebat cat a batjocorit fiecare.
Te-ai intrebat cat a iubit fiecare?

Stii daca sufera pentru a i se incerca credinta sau pentru pacatele lui?

Stii frate ca si diavolul se preface in inger de lumina si se umfla de parere de sine si se crede mai bun decat Dumnezeu?

Te-ai intrebat pe cati i-a momit satana ca apoi sa le cada in cursa si tot el sa-i chinuie?

Te-ai gandit ca diavolul a fost ingerul (Lucifer) si ca este un bun teolog? Sau poate crezi ca nici nu a existat vreodata?

Te-ai gandit ca este vechi de ani si i-au trecut multe generatii prin mana si s-a iscusit in viclenie?

Ti-ai pus toate aceste intrebari?

Frate nu mai privi lucururile doar la suprafata. Patrunde mai adanc, ca lucrurile nu stau chiar asa .

[podolski]

Sa stii ca e foarte inselatoare boala. Toti cred ca boala e o consecinta a faptelor. Daca ar fii asa nu as avea nimic de obiectat. In fine, imi pare bine ca ai recunoscut ca e o nedreptate sa bat un copil pt vina parintilor.
Vroiam sa iti arat ca nu e corect ca eu pt vina neamului meu, pt ca aia s-au f...t pe unde au apucat, s-au imbatat, si cine stie cate au mai facut, sa fiu eu ales ca sa le duc lor crucea printr-o boala grea .
Eu nu am voie proprie? am voie. Am liber albitru si daca duc o cruce , o duc pt cine vreau eu nu pt cine hotaraste Dumnezeu.

Oare Hristos nu a ales sa duca Crucea doar pt cei buni(fragmenul din Ioan) ?
A ales si mi se pare o mare mare nedreptate, eu ca prieten al lui Hristos (marturisire facuta de EL, nu o afirmatie stupida a mea) sa am dreptul sa imi aleg singur drumul. Stai linistit ca tot spre EL vreau sa ma indrept , pt ca fara EL eu nu exist, dar nu vreau sa fac parte di planul lui Dumnezeu fara ca eu sa contez deloc.

Creatorul isi intreaba faptura ce vrea sa faca cu el? Probabil ca nu.
Dumnezeul dragostei si Iubitorul de oameni isi intreaba prietenii si fapturile ce vor sa faca cu ele. Da, asa ar fii normal sa cada la o intelegere, la urma urmei e vorba de respectul si de aprecierea pe care Dumnezeu o da sau nu omului.

Uite exemplu parintilor si copiilor. Poti hotara peste copilul tau ca el sa urmeze o scoala militare pt binele lui, dar oare nu este un parinte mai bun atunci cand il si intreaba si ii lasa mana libera lui? Paote copilul vrea sa intre in manastire. Oare sufletul sau pt simpul fapt ca e mai mic nu merita respect si incredere? Merita si inca foarte multa. Iar chiar si de ar gresii il susti pt ca are nevoie nu de o mana ferma care sa il palmuiasca ci doar de un sfat sincer si bun.

[Laurentiu]

În prealabil postat de podolski

Laurentiu am mai vazut si ideea ca faptura nu are voie sa se adreseze Creatorului sau.
Atunci iti spun sincer ca omul nu este si nu a fost prieten niciodata lui Dumnezeu ci rob
ROB. ROB. Pt ca robi nu au dreptul sa se adreseze stapanilor , si nu prietenii.

Cand pomenesti(nu ma refer la tine ci la credinta) de liber albitru, de dreptate, de dragoste iti asumi o responsabilitate. La fel cum eu voi plati pt fiecare pacat al meu asa si Dumnezeu are o responsabilitate ca ma va trata drept si corect. Cu mila si dragoste. Asta nu ca sa imi arate mie ca e dumnezeu, El este dumnezeu si fara mine, ci sa-mi arate ca exista adevar in vorbele Sale si anume ca am liber albitru,, ca nu sunt doar un rob, si ca sunt mai important decat planul Sau de a se mari, ca ne apreciaza suferinta la adevarata valoare si ca mai presus decat orice ne respecta dorinta, voia.

Caci astfel cu ce se va deosebi adevarul de minciuna si dragostea de ura daca nu prin fapte. EL vrea fapte, foarte bine, si eu vreau dreptate de la EL nu doar pt mine ci pt toti. Dreptatea de a fii pedepsit atunci cand gresesc , iar nu nevinovat fiind sa platesc pt altii, fara voia mea.

Cer prea mult? Daca sunt rob ,DA, sunt nesimtit, pt ca de fapt eu nu exist, dar daca sunt prieten atunci nu e deloc exagerata cererea mea. Pt ca intre prieteni, nu e concurenta, nu e minciuna,nu e ispitire ci doar ajutor , sprijin si bucurie.

“Si celor câti L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca sa se faca fii ai lui Dumnezeu” (In. 1, 12).