|
#201
|
||||
|
||||
Citat:
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca |
#202
|
||||
|
||||
Citat:
Eu am spus clar: impartasania este deasa sau rara dupa cum spune duhovnicul care cunoaste cel mai bine sufletul omului, iar pacatele se spovedesc toate, atunci cand se face spovedania. Citat:
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca |
#203
|
||||
|
||||
Citat:
Citat:
Acum sînt și trufaș? Aș putea face o listă cu apelative de la tine la adresa mea care altădată m-ar fi deranjat. Nu e bai, dar să știi că într-un dialog public cu altcineva s-ar putea să regreți cuvintele care deranjează interlocutorul. Deci un pic mai multă atenție la exprimare.
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele; Psalmul 140, 4 Ascultați Noul Testament ortodox online. |
#204
|
||||
|
||||
Ei Florin, probabil ca nu mai inteleg eu limba romana. Imi cer scuze. Eu din cuvintele tale asa am inteles.
Uite fa un exercitiu. Pune-te in locul meu. Eu acu iti zic tie asa: "Acei oameni, dacă sînt începători, să pună mîna pe carte, nu să facă pe forumuri catehizare." Acum spune ce intelegi? daca spuneai , "nu sa isi faca catehizarea pe forumuri", poate intelegeam si eu dar asa.... intelegi? ceea ce ai spus suna a repros adresat cuiva care habar nu are dar invata lumea pe forum catehismul. Si acum cu oamenii care intra si citesc si mai invata. De ce sa ii certam asa de aspru si dur? oare noi aici chiar scriem degeaba, doar ca sa facem polemica si sa ne pierdem sufletele? Uite, tu ai avut si ai multe postari frumoase, chiar crezi ca nu trebuie citite si de cei mai novice?
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem. Adevarul este fiinta vie. Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului. Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului. Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca Last edited by dobrin7m; 07.08.2013 at 01:42:50. |
#205
|
|||
|
|||
Citat:
Citat:
Citat:
Asadar isi marturiseau pacatele si in primele secole, pe langa faptul ca erau si alte conditii, de exemplu tu acum nu poti vorbi in limbi, cum faceau atunci cei ce se botezau. |
#206
|
||||
|
||||
Mihaela,
Citat:
Aici nici măcar nu avem moderatori care să atragă atenția celor care postează aiureli sau erezii. Sau mai mulți administratori care să-i baneze, temporar sau definitiv, pe cei care comit infracțiuni grave în public, smintind vizitatorii sau chiar eterodocșii care intră să-și facă o idee despre creștinismul ortodox. Un singur admin nu poate face față la numărul mare de postări zilnice. Dar, te rog, să revenim la subiectul propus: Despre legătura dintre Spovedanie și Împărtășire.
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele; Psalmul 140, 4 Ascultați Noul Testament ortodox online. |
#207
|
||||
|
||||
Cătălin,
Citat:
1. Din punct de vedere istoric, putem spune că practica mărturisirii păcatelor și a dezlegării lor de către un urmaș al apostolilor (episcop sau un preot delegat) este de origine apostolică (sec. I) și ea a existat dintotdeauna în Biserică, numai că în decursul timpului această practică a avut înțelesuri și forme diferite. Mărturiile istorice din primele trei-patru secole sunt lacunare și confuze, dar deja din sec. IV-V atestăm existența a două tipuri total diferite de mărturisire a păcatelor, care mai târziu „au fuzionat”, rezultând practica spovedaniei de astăzi. Mai exact: a) Exista o mărturisire care se făcea doar în cazul păcatelor mari: idolatrie, apostazie, curvie, ucidere, furt și alte păcate considerate „mari” sau „de moarte” (I Ioan 5:16). O astfel de mărturisire era acceptată o singură dată după Botez (cf. Păstorul Herma, Tertulian ș.a.) sau cel mult de 2-3 ori în viață, iar creștinii care-și luau în serios viața de după Botez, deși se împărtășeau la fiecare Liturghie duminicală sau chiar zilnică, practic nu se mărturiseau niciodată. Până spre sfârșitul sec. IV, în cazul păcatelor știute de toți, această mărturisire se făcea public, iar în cazul păcatelor necunoscute comunității, acestea erau mărturisite în taină episcopului sau unui preot delegat de acesta. În urma mărturisirii, episcopul sau chiar sinoadele locale (cf. Canonul 5, Sin. I Ecumenic) hotărau oprirea de la împărtășirea cu Sfintele Taine a penitentului respectiv pentru o perioadă determinată de timp (de la câteva luni până chiar la 15-20 de ani). În funcție de pocăința penitentului, termenul de oprire de la împărtășire putea fi scurtat sau prelungit. Primirea la împărtășire se făcea automat, după expirarea termenului care a fost rânduit prin epitimie, fără careva rugăciuni sau formule speciale de dezlegare, iar în unele tradiții locale – prin punerea mâinilor episcopului sau prin ungerea cu untdelemn sfințit. Citat:
Citat:
Citat:
16. Dacă vede cineva pe fratele său păcătuind - păcat nu de moarte - să se roage, și Dumnezeu va da viață acelui frate, anume celor ce nu păcătuiesc de moarte. Este și păcat de moarte; nu zic să se roage pentru acela. 17. Orice nedreptate este păcat, dar este și păcat care nu e de moarte. De unde rezultă că păcatele care nu sînt de moarte pot fi vindecate prin rugăciunile simple, pe cînd păcatele de moarte necesită obligatoriu Spovedania. Nu încurajez pe nimeni să nu spună toate păcatele la Spovedanie, însă îi încurajez pe creștinii ortodocși activi să se împărtășească la fiecare Liturghie dacă duhovnicul le dă binecuvîntare și dacă conștiința le permite, chiar fără Spovedanie.
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele; Psalmul 140, 4 Ascultați Noul Testament ortodox online. |
#208
|
|||
|
|||
Citat:
Si un alt aspect nu crezi ca se ajunge la un formalism daca te impartasesti in fiecare liturghie??? Eu nu zic sa ne impartasim rar sau des, dar trebuie sa fie un echilibru. Cel mai bine ne intrebam duhovnicii, cum e bine , pt ca ei ne cunosc sufletele cel mai bine. |
#209
|
||||
|
||||
http://www.teologie.net/2013/08/07/i...ie-preoti-bor/
in consens cu topicul.
__________________
„Nimic nu costă mai mult decât neștiința.“ Grigore Moisil |
#210
|
|||
|
|||
Nu stiu daca ai inteles, doar pacatele grave le marturiseau la episcop sau preot. Pacatele pe care le numim usoare le marturiseau in biserica, era ca spovedania din zilele noastre. De fapt era mai incomod, trebuiau sa le spuna sa le auda toti.
|
|