|
|
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
#621
|
|||
|
|||
Nu afirma nimeni ca firea dumnezeiasca da o persoana nici ca firea omeneasca da o persoana, ci ca persoana are insusirile firilor ei.
|
#622
|
|||
|
|||
Citat:
__________________
http://creatie6zile.wordpress.com/ |
#623
|
|||
|
|||
Citat:
Toate cele bune și post ușor tuturor! |
#624
|
|||
|
|||
Parintele Staniloae a vorbit, in legatura cu Sfanta Treime, nu doar de 3 constiinte personale perfect interioare una alteia, nu doar de intreita subiectivitate, ci si de inter-subiectivitate.
Ceea ce inseamna ca fiecarui subiect, fiecarei persoane divine, ii sunt perfect interioare celelalte doua. Fiecare persoana traieste nu numai subiectivitatea sa, ci si pe a celorlalte doua persoane, dar fara se le amestece intre ele. Iata un citat din Teologia Dogmatica Ortodoxa a parintelui : „Intersubiectivitatea si afirmarea reciproca face ca Tatal, traindu-se ca Tata, traieste ca Tata toata subectivitatea filiala a Fiului; subiectivitatea Fiului Ii este interioara, dar ca unui Tata. Ii este nesfarsit mai interioara de cum ii este interioara unui tata pamantesc subiectivitatea filiala a fiului sau, sau de cum ii este interioara unei mame subiectivitatea filiala a fiului ei, facand-o sa se poata substitui fiului ei si sa traiasca cu mai multa intensitate decat el bucuriile si durerile lui. Dar precum Tatal dumnezeiesc traieste subiectivitatea Fiului in subiectivitatea Sa parinteasca, fara sa le amestece, ci intensificandu-le, asa si Fiul traieste subiectivitatea parinteasca a Tatalui in subiectivitatea Sa filiala, sau ca Fiu. Totul e comun si perihoretic in Treime, fara ca in aceasta miscare comuna a subiectivitatii Unuia in altul sa se confunde modurile distincte ale trairii impreuna a acestei subiectivitati” 2. Parintele Staniloae arata ca: „Tatal se cunoaste pe Sine in Fiul si prin Fiul, numai intrucat Fiul ca imagine reala a Tatalui proiecteaza spre Tatal existenta Sa, ca Fiu al Tatalui; dar si Fiul Se cunoaste pe Sine prin aceasta. Tatal Se cunoaste pe Sine in Fiul nu ca intr-o imagine pasiva a Sa, ci ca intr-o imagine activa, care intoarce si ea spre Tatal cunoasterea sa despre El, cunoastere ce a devenit posibila intrucat a luat nastere ca imagine reala perfecta a Tatalui. Nasterea Fiului de catre Tatal e premisa cunoasterii de sine a Tatalui, realizata in mod comun cu Fiul” . |
#625
|
|||
|
|||
Subliniez ce spune parintele : "Totul e comun si perihoretic in Treime."
Insa este adevarat ca noi nu putem sa intelegem Treimea. Vladimir Lossky afirma chiar ca in afara inchinarii si a slavirii ce se cuvine adusa Treimii, tot ce spunem noi despre Treime e fals. Cuvintele noastre sunt neputincioase cand e vorba de a reflecta aceasta taina necuprinsa. Sfantul Iustin Popovici spune ca taina Treimii e inaccesibila omului dar ea se da spre traire, spre experiere constienta, ca dar al lui Dumnezeu. Deci numai slavirea si adorarea adusa Treimii ne pot invata ceva despre ea. In rest, tot ce spunem noi despre ea va fi nu doar insuficient, ci si fals, intr-un fel. |
#626
|
|||
|
|||
Citat:
Dumnezeu e Unul, perihoreza e o marturie ea insasi in acest sens, dar noi Il preaslavim ca Sf. Treime. Last edited by Barsaumas; 30.03.2015 at 20:54:19. |
#627
|
|||
|
|||
Dupa Losski, pana si termenul de cauza a Fiului si a Duhului, aplicat Tatalui e un termen fals, "a carui inadecvare numai folosirea purificatoare a apofatismului ne da posibilitatea sa o masuram." Termenul de "cauza", explica Losski e un termen analogic si inadecvat, fiindca cauza ar presupune anterioritate si superioritate fata de efect. Dar in Treime, unde NU exista anterioritate si nici "efectul " NU este inferior "cauzei", folosirea termenului are doar un temei analogic.
|
#628
|
|||
|
|||
Barsaumas, nu cred ca reiese din textul parintelui Staniloae vreo aluzie la ce spuneai.
Cred ca parintele incerca sa vorbeasca despre perihoreza persoanelor Treimii. Eu asa inteleg. |
#629
|
|||
|
|||
Ce vreau sa spun eu aici este exact ce spuneai tu Barsaumas, anume ca Sfanta Treime si Domnul Hristos trebuie sa fie obiect de adoratie, inchinare si slavire, si nu obiect de disectii analitice care oricum nu duc nicaieri, fiindca logica se impotmoleste singura.
Ba duc undeva: la ateism. |
#630
|
|||
|
|||
Citat:
|
|