Lumea ORTODOXA ( evenimente , noutati si stiri din lumea ortodoxa )

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Neofit, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Bulgare, aniversează 72 ani în 15 octombrie 2017.
Patriarhul Neofit s-a născut în 15 octombrie 1945 în Sofia. La 3 august 1975 a intrat în monahism, iar pe 8 decembrie 1985 a fost hirotonit Episcop vicar de Sofia. În anul 1994 a fost ridicat la rangul de Mitropolit de Ruse.
La momentul întronizării din 24 februarie 2013, ca Primat al Bisericii Ortodoxe Bulgare, Patriarhul Daniel i-a transmis un mesaj în care l-a felicitat şi s-a rugat Mântuitorului Hristos pentru binecuvântarea misiunii sale la conducerea Bisericii Bulgariei.
Dorim ca Hristos Domnul să lumineze lucrarea Preafericirii Voastre de Patriarh pentru a aduce roade bogate, spre slava Preasfintei Treimi, binele Bisericii pe care o păstoriți și al Ortodoxiei întregi, a spus Părintele Patriarh Daniel.
Patriarhul Neofit este succesorul Patriarhului Maxim (1971-2012).

[cristiboss56]

Inaugurat în iulie 2009 de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Centrul „Dumitru Stăniloae” din Paris are ca obiectiv activitatea de cercetare și studiul academic în domeniile teologie, religie și cultură. CDS Paris organizeză, în acest sens, cursuri de inițiere și perfecționare, seminarii, conferințe, colocvii, iar la final de an academic o sesiune de evaluare (infoaici).
Cursurile se desfășoară prin intermediul unei platforme online care oferă o foarte bună calitate a sunetului și imaginii, asigurând totodată instrumentele necesare facilitării unui nivel ridicat de interacțiune între profesor și studenți.
În desfășurarea proiectelor sale, Centrul Dumitru Stăniloae se bucură de colaborarea generoasă a unora dintre cei mai renumiți profesori de teologie ortodoxă din România și de peste hotare.
Părintele George Vâlcu, secretarul secțiunii în limba română a CDS Paris, a avut amabilitatea să ne ofere câteva informații despre activitatea Centrului.
1.Cum ați descrie activitatea CentruluiDumitru Stăniloae în patru cuvinte?
Dinamică. Consecventă. Angajantă. Realistă.
Pentru noi românii conceptul de cursuri de teologie online reprezintă o practică inedită. Cum a fost primită această inițiativă? Care sunt principalele avantaje ale unor astfel de cursuri?
Chiar dacă, într-adevăr, în spațiul românesc, ideea de curs online este de dată mai recentă, în spațiul geografic în care ne desfășurăm noi activitatea – Europa Occidentală – acest concept are deja în spate o întreagă istorie. Multe universități de prestigiu din Vest au investit serios în prezența online, exploatând oportunitățile de tot felul pe care mediul digital le oferă pentru completarea și îmbunătățirea actului educațional. Așa că noi chiar nu ne putem considera inovatori în domeniu. Noi doar am observat că mediul online se pliază foarte bine pe necesitățile generate de condițiile aparte în care Biserica noastră își organizează lucrarea Sa aici, în diaspora.
O mare problemă pentru noi o constituie distanțele maridintre parohii și centrul eparhial sau alt loc unde s-ar putea organiza cursuri în format clasic. Acesteia se adaugă și faptul că marea majoritate a clericilor noștri muncesc, în timpul săptămânii, în afara parohiei. Cam la fel stau lucrurile și printre cursanții noștrimireni – sunt oameni cu servicii, cu copii, cărora le-ar fi foarte dificil să se elibereze de celelalte sarcini pentru a fi prezenți pe o perioadă mai mult sau mai puțin îndelungată la cursuri.
În aceste condiții, cursurile online sunt soluția cea mai potrivită pentru a asigura, pe de o parte, formarea continuă a clericilor din eparhiile noastre, iar pe de altă parte de a oferi mirenilor din parohii un program de catehizare la standarde foarte înalte, cu cursuri predate de unii dintre cei mai buni profesori de teologie din spațiul ortodox românesc.
Practic, atât profesorul, cât și cursanții, participă la cursdin confortul propriei locuințe ori birou, eliminând astfel o mulțime de costuri, în timp și bani, pe care le-ar fi presupus organizarea unui curs clasic. Cursurile sunt programate, de obicei, seara, după încheierea programului de lucru obișnuit, permițând participarea unui număr mai mare de cursanți.
Cum era de așteptat, programele noastre au fost primite inițial cu un pic de reticență, dar aceasta s-a risipit rapid, pe măsură ceoamenii au descoperit posibilitățile multiple pe care le pun la dispoziție platformele actuale de cursuri online. Studenții primesc prin e-mail invitația la curs, iar de acolo se conectează la o adevărată sală de curs virtuală, în care își întâlnesc profesorul și colegii, pot contribui la dezbatere, pot încărca fișiere relevante etc. În plus, pentru fiecare program de studiu creăm un grup de lucru pe Facebook, unde cursanții se prezintă colegilor și unde continuă adesea discuțiile pornite la curs.
Puteţi să ne vorbiţi despre programele de studiu ale CDS? Care au fost criteriile potrivit cărora au fost alese aceste tematici? Cui se adresează?
Programele de studiu organizate de Centrul nostru răspund punctual nevoilor celor mai presante pe care le resimțim în cursul lucrării pastorale, în parohii: nevoia generală de catehizare a credincioșilor și nevoia completării periodice – sau, mai bine spus, continue – a pregătirii clericilor noștri, încât să poată răspunde onorabil provocărilor foarte diverse pe care le presupune viața în Occident.
Astfel, cel mai cunoscut și longeviv program de studiu al nostru este Introducere în teologia ortodoxă, o serie de peste 50 de prelegeri, care au loc seara, de două ori pe săptămână, din noiembrie până în iunie. Sunt cursuri de introducere în teologia biblică, în parcursul istoric al Bisericii, învățătura de credință și tradiția liturgică și canonică a Bisericii Ortodoxe. Către final, sunt abordate și câteva teme mai complexe, specifice viețuirii noastre în Occident, precum cele legate de dialogul inter-creștin și inter-religios, ori despre consolidarea conștiinței misionare a membrilor comunităților noastre.
Un alt program ce s-a dovedit a fi foarte popular estePastorație și duhovnicie, o serie de prelegeri adresate cu precădere preoților duhovnici. Programul începe cu prezentarea unor perspective istorice, canonice, liturgice și dogmatice asupra Tainei Spovedaniei, axându-se apoi pe împărtășirea de experiență pastorală dinspre duhovnicii mai în vârstă și experimentați către cei mai tineri dintre slujitorii eparhiilor noastre.
În anul academic 2017-2018, propunem două programe de studiu noi: Cum citim Sfânta Scriptură, care urmărește oferirea unei metode de angajare serioasă în citirea și înțelegerea corectă a Sfintei Scripturi, șiTeologi ortodocși ai sec. XX, care se va concentra asupra a 10 dintre cei mai mari gânditori ortodocși ai secolului trecut și a felului în care opera lor a influențat și poate, în continuare, ajuta la articularea unei perspective ortodoxe asupra lumii, care să fie bine întemeiată în tradiția teologică a Bisericii noastre.
Procesul educațional promovat de CDS înseamnă doar acumulare de informaţii? Asupra cărui aspect se insistă mai mult?
Cred că putem spune că dimensiunea cea mai evidentă a activității noastre este cea informativă, date fiind condițiile – virtuale – în care ne întâlnim. Aceasta este însă completată de o pronunțată dimensiuneformativă. Cum spuneam mai sus, obiectivul programelor noastre nu este de a transmite doar un set de noțiuni abstracte, ci adesea de a facilita contactul și partajarea de experiență între participanții la curs. În plus, fiecare an academic este încununat de o sesiune de examinare de două sau trei zile în cadrul cărei cursanții se întâlnesc față-către-față între ei și cu profesorii lor.
Cu această ocazie sunt evaluați, dar în egală măsură iau parte la un intens program de comunicări, dezbateri și ateliere tematice, iar nu în ultimul rând la un program liturgic ce culminează cu întâlnirea reală, euharistică, cu Dumnezeul cel viu. Toate acestea au un impact deosebit asupra celor care participă la programele și sesiunile CDS Paris, care constituie deja o adevărată rețea informală de alumni, și care duc mai departe nu doar litera, ci și duhul de care se împărtășesc aici.
Care sunt planurile de viitor pentru CDS Paris?
Lucrăm permanent la îmbunătățirea și mai ales diversificarea programelor de studiu pe care le oferim, precum și la asistarea cursanților în uzitarea optimă a platformei de cursuri online. În egală măsură, facem demersuri pentru recunoașterea academică a diplomelor eliberate de către CDS Paris, în acest moment ele fiind recunoscute numai în cadrul celor două mitropolii ortodoxe române din Occident.
Vă rugăm, dacă doriţi să transmiteţi un mesaj cititorilor Agenţiei de ştiri Basilica.
Plecând de la premisa că cititorii dvs. sunt oameni real interesați de viața Bisericii, cred că mesajul cel mai potrivit ar fi un îndemn la implicare activă în lucrarea Bisericii, oriunde ne-am găsi – în țară sau peste hotare. Mi se pare că asistăm, în ultima vreme, la o regenerare a conștiinței ecleziale în rândul mirenilor și că realizăm treptat că, dacă e ca mărturia noastră creștină să fie credibilă în societate, ea trebuie să izvorască dintr-o cunoaștere autentică a lui Hristos Domnul, în Biserica Sa.

[cristiboss56]

În discursul principal adresat participanților la conferința despre Cercul Arctic din Reykjavik, Islanda, Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, a propus „o nouă deliberare cu privire la soarta pământului”.
Conferința din 13-15 octombrie, care a atras mai mult de 2000 de participanți din 50 de țări, a reunit lideri religioși, oameni de știință, reprezentanți ai guvernelor, susținători, și indigeni pentru cea mai mare întrunire anuală internațională centrată pe viitorul zonei arctice.
În discursul său, Patriarhul Ecumenic a amintit de vremea în care oamenii religioși erau relativ indiferenți și uneori chiar ostili față de știință. „Astăzi, cu toate că unele dintre aceste conexiuni au devenit mai perceptibile și mai concrete, nu există un lider religios în lume care să nu fie într-un fel sau altul preocupat de provocările reprezentate de poluare și schimbările climatice”, a spus Sanctitatea Sa.
Citiți textul integral al discursului Sanctității Sale Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, rostit la conferința Cercul Arctic din Reykjavik, Islanda:
Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu – Discurs la Conferința pentru Cercul Arctic (Reykjavik, Islanda, 13 octombrie 2017)
Este o onoare să mă adresez întâlnirii Cercul Arctic la invitația plină de bunăvoință a organizatorilor, în special a președintelui fondator și fost președinte al Islandei, Excelența Sa Olafur Ragnar Grimsson. În plus, este un privilegiu pentru mine să fiu alături de voi în acest centru remarcabil de conferințe pentru o deliberare proaspătă asupra sorții pământului. În multe privințe, atât simbolice cât și substanțiale, această parte a lumii reprezintă și reflectă însuși nucleul modului în care abordăm și ne referim la schimbările climatice globale.
Nu numai pentru că pericolul unei catastrofe ecologice care poate fi evitată este astăzi mai acut și mai actual decât oricând, ci și pentru că ne aflăm într-o regiune a cărei frumusețe minunată dar fragilă este o inspirație imediată, dar și un avertisment pentru oricine se îngrijește de viitorul planetei noastre.
Desigur, v-ați putea întreba de ce un conducător de biserică se adresează unei organizații laice. Au trecut peste două decenii de când am început să convocăm simpozioane despre religie, știință și mediu, cu un accent special pe apele pământului. În primele zile ale efortului nostru, mulți oameni au fost contrariați de legăturile pe care am încercat să le stabilim. Într-adevăr, oamenii religioși au fost relativ indiferenți și uneori chiar ostili față de știință; și mulți oameni de știință și ecologiști puteau vedea o relație mică între lumile lor și lumea credinței și spiritualității.
Astăzi, cu toate că unele dintre aceste conexiuni au devenit mai perceptibile și mai concrete, nu există un lider religios în lume care să nu fie într-un fel sau altul preocupat de provocările reprezentate de poluare și schimbările climatice. În acest moment, tot mai mulți oameni recunosc că atât conștiința religioasă cât și știința mediului se preocupă de întrebările finale – cu felul în care ne modelăm destinul omenirii, al planetei și al întregii creații.

《 VA URMA 》

[cristiboss56]

Numai din acest motiv, liderii spirituali și ecologiștii nu pot evita de a se angaja într-un dialog profund unii cu alții. Mai mult, nici prietenii noștri, stimații oameni de știință, nici colegii noștri, liderii religioși, nu s-ar angaja într-un asemenea dialog, dacă am crede că viitorul planetei noastre ar fi fără speranță și ireversibil. Tocmai pentru că noi toți credem în potențialul de a salva pământul și de a reface legământul dintre oameni și Dumnezeu Creatorul într-un duh de smerenie, pocăință și recunoștință.
Discuțiile pe schimbările climatice tind adesea să se centreze pe probleme politice, economice și tehnice, mai mult decât influența și impactul asupra oamenilor. Cu toate acestea, adevărul este că grija pentru creație este un aspect profund religios, chiar spiritual. Trebuie ca totdeauna să fim conștienți de impactul dramatic la nivel social și cultural cu care se confruntă oamenii ca urmare a schimbărilor climatice. Schimbările climatice reprezintă o chestiune de existență, alimentație și supraviețuire individuală și culturală. Într-adevăr, pentru populația indigenă a Arcticii, schimbările climatice nu sunt numai o teorie în Arctica, ci este o realitate pură și periculoasă. Dincolo de toate, sunt și o problemă vitală pentru oameni. Ele privesc oamenii și toate făpturile, ceea ce înseamnă că îl privește și pe Dumnezeu în calitate de Creatorul lor viu.
Oamenii de știință ne spun că Arctica este o imagine vibrantă și o oglindă vie a stării planetei noastre în ansamblu. Pentru oamenii de știință, Arctica este barometrul sănătății climatice a globului. Infracțiunile ecologice comise în alte regiuni – inclusiv contaminarea chimică și radiațiile nucleare – sunt clar evidente în mediul arctic. Mai presus de toate, creșterea dramatică a temperaturilor globale are un efect palpabil asupra peisajului arctic.
Cu toate acestea, atâtea societăți și activități industriale care provoacă schimbările climatice sunt adesea oarbe față de consecințele comportamentului lor. Dar aici, la Cercul Arctic, este posibil să vedem mult mai clar tot felul de lucruri. Când vizităm această parte pură a planetei, nu ne putem ascunde ochii nici de la frumusețea creației lui Dumnezeu, nici de la schimbările pe care necugetarea umană le-a generat. De asemenea, nu putem evita să cugetăm la consecințele teribile pentru restul lumii și pentru viitorul ei, dacă ghețarii continuă să se topească și nivelurile mării continuă să crească.
De aceea, în timpul simpozionului nostru despre zona arctică de acum aproape zece ani, am stat în tăcere în rugăciune înaintea ghețarilor care se topeau și înaintea înțelepciunii populației indigene din Groenlanda vecină. După aceea, împreună cu toți liderii religioși prezenți, am semnat Acordul Icefjord, „recunoscând interdependența întregii vieții, care în multele ei manifestări susține această planetă, și conștientizând dependența noastră de această mulțime de relații, angajându-ne la cele mai simple acte de iubire, compasiune și recunoștință față de vasta rețea a vieții, și proclamând sarcina generației noastre de a lăsa acest pământ sfânt în toată înțelepciunea și frumusețea generațiilor viitoare”.
Dragi prieteni, creația este o rețea complicată de viață, iar acțiunile oamenilor pot fie să o dezvolte, fie să o distrugă. Ce se întâmplă în nordul îndepărtat va afecta ceea ce se întâmplă în sudul îndepărtat. Dacă mediul cercului arctic se schimbă acum într-un ritm înspăimântător, aceasta se datorează activităților economice și alegerilor cu privire la energie în lumea industrializată din sud, vest și est.
Orice alterare a mediului arctic are potențialul de a inunda insulele de la tropice sau orașele atât de îndepărtate cum sunt Manila sau Miami, așa cum observăm în mod repetat în condițiile climatice nemiloase ale lumii noastre. Pur și simplu nu există nici un segment al rasei umane – nici un popor sau guvern și nicio cultură sau comunitate – care să se izoleze de destinul omenirii și de viața pe pământ în general.
Desigur, pentru a schimba ceea ce vedem, trebuie să schimbăm modul în care privim. Trebuie să schimbăm modul în care percepem și tratăm lumea, cum ne folosim cunoștințele și aptitudinile pentru a o susține și îmbunătăți. Această nouă intimitate și interconexiunea în rețeaua creației care o însoțește nu trebuie să fie un lucru rău dacă învățăm să discernem ceea ce Scriptura creștină numește „semnele vremilor” (Matei 16:3).
Într-o anumită măsură, ne apropiem cu toții printr-o experiență comună de teamă și suferință, deoarece consecințele schimbărilor climatice sunt resimțite în diferite moduri. Într-o perioadă în care urgențele climatice de multe feluri afectează viețile a sute de milioane de oameni, cel mai recent în forma uraganelor devastatoare din Statele Unite ale Americii, nu avem nicio altă opțiune morală decât de „a ne purta sarcinile unii altora”, după cum ne îndeamnă Noul Testament (Galateni 6:2).
În zona arctică, ghețarii care se topesc amenință modul de viață tradițional. Într-adevăr, viziunea lumii asupra popoarelor indigene din această regiune ar trebui să ne reamintească de responsabilitatea și respectul pe care le datorăm creației și, prin intermediul creației, Creatorului nostru.
În același timp, Oceanul Arctic nu numai că pătrunde în Oceanul Pacific, ci influențează și restul lumii prin încălzirea globală, creșterea nivelului mării și schimbarea tiparelor de viață. Nu ne mai surprinde faptul că în sud-estul Europei există o combinație alarmantă de valuri de căldură și inundații. În Africa, deșertificarea și lipsa de apă duc la nesfârșite probleme de sănătate. În Asia, există secete și incendii în creștere. În America de Sud, incendiile și defrișările sunt printre numeroșii factori care schimbă clima. Iar oamenii de știință ne informează că toate aceste fenomene sunt inseparabile și direct interconectate.
Dacă am ști să învățăm lecțiile corecte, rețeaua de conexiuni cauzale dintre evenimentele extreme din diferitele părți ale lumii ar putea avea un efect de trezire. Aceste legături ar trebui să ilustreze fiecărui popor și fiecărei comunități cât de strâns sunt implicate față de alte popoare sau comunități. Acum ar fi mai evident ca niciodată că nici un stat național sau grupare etnică – și cu siguranță nicio clasă economică – nu poate spera să-și promoveze interesele proprii pe termen nelimitat în detrimentul celeilalte părți a omenirii și a resurselor planetei.
Avem nevoie de conducere din partea guvernului și depindem de colaborarea interdisciplinară. Ca să reafirmăm un simplu adevăr care ne-a călăuzit toate inițiativele ecologice legate de protejarea apelor pământului: suntem cu toții în aceeași barcă!
În calitate de lideri și membri ai Cercului Arctic, apreciem dedicarea sinceră și responsabilitățile enorme. Aceste responsabilități sunt acum mai serioase decât în orice alt moment din istorie. Cu toții avem o ocazie unică – pentru prima dată în istorie – să schimbăm și să direcționăm cursul viitorului și al planetei noastre. Prin urmare, din partea Patriarhiei Ecumenice, care este responsabilizată în mod special de istorie pentru bunăstarea întregului pământ locuit, vă asigurăm că vă stăm alături în conștiință și convingere. Vă suntem alături în rugăciune și în crez. Și vă suntem alături în parteneriat și solidaritate. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți!

[cristiboss56]

În acest an, sărbătoareaSfântului Dimitrie, Ocrotitorul Bucureştilor, va fi una istorică pentru românii ortodocşi. Trei conducători de Biserici Ortodoxe Autocefale vor fi prezenţi la Bucureşti, onorând invitaţia Patriarhului Daniel de a participa la manifestările religioase şi culturale prilejuite de hramul Catedralei Patriarhale, 27 octombrie.
Preafericitul Părinte Kirill, Patriarhul Rusiei, Preafericitul Părinte Anastasios, Arhiepiscopul Albaniei, şi Preafericitul Părinte Rastislav, Mitropolitul Cehiei şi Slovaciei, se vor afla în Capitala României în contextul Anului Comemorativ dedicat apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului şi al aniversării a 10 ani de patriarhat ai Preafericitului Părinte Daniel.
Invitaţia a fost lansată tuturor Bisericilor Ortodoxe din fostele ţări comuniste: Rusia, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Polonia, Georgia, Albania şi Cehia.
Patriarhul Kiril | Biserica Ortodoxă a Rusiei
Preafericitul Părinte Kirill este primul patriarh rus care vizitează România după căderea regimului comunist din 1989. Ultima vizită a unui Patriarh rus a avut loc în 1988, într-o perioadă când regimul dictatorial al lui Nicolae Ceauşescu se apropia de sfârşit. Până la vizita din 1988, trecuseră 26 ani de când un Patriarh al Moscovei, şi anume Alexei I, se afla în România. El a vizitat ţara noastră de două ori, în anii 1947 şi 1962.
Conducătorul actual al Bisericii Rusiei s-a născut în data de 20 noiembrie 1946 în oraşul Leningrad. A fost ales Patriarh în 27 ianuarie 2009 şi inscăunat în 1 februarie 2009 în catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova.
Preafericitul Părinte Anastasie | Biserica Ortodoxă a Albaniei
Arhiepiscopul de Tirana, Durres şi al Întregii Albanii se va afla pentru a treia oară la Bucureşti. Preafericirea Sa a fost prezent în România cu prima ocazie în perioada 25-27 octombrie 1995, cu prilejul aniversării a 110 ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi a 70 ani de la înfiinţarea Patriarhiei Române. Următoarea vizită oficială a sa a avut loc, la invitaţia Patriarhului Teoctist, în anul 2003, în perioada 8-19 noiembrie.
Întâistătătorul care conduce destinele Bisericii Ortodoxe a Albaniei de douăzeci şi cinci de ani s-a născut în 4 noiembrie 1929 în Piraeus, Grecia. În anul 1960 este hirotonit diacon şi peste patru ani preot. În 1991 după căderea guvernului comunist din Albania, Anastasie este numit Exarh Patriarhal al Bisericii Albaniei de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, având misiunea de a restabili Autocefalia Bisericii din Albania.
Preafericitul Părinte Anastasie a fost numit arhiepiscop de Tirana în data de 24 iunie 1992, iar apoi, în 2 august, a fost întronizat.
Preafericitul Părinte Rastislav | Biserica Ortodoxă a Ținuturilor Cehiei și Slovaciei
Preafericitul Părinte Rastislav, Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Ţinuturile Cehiei şi din Slovacia, se va afla pentru prima oară la Bucureşti după întronizarea sa ca primat al Bisericii Cehiei și Slovaciei, în 2013.
Mitropolitul Rastislav s-a născut în 25 ianuarie 1978, în Snina, Slovacia. În 18 noiembrie 2012 a fost hirotonit episcop de Presov. În 11 ianuarie 2013 a fost ales Mitropolit al Bisericii Ortodoxe a Ținuturilor Cehiei și Slovaciei. Întronizarea a avut loc în 10 februarie 2013.
Ultimul Primat al Bisericii Ortodoxe a Cehiei, actualul Mitropolit Emerit Krystof, a vizitat România în anul 2015. Acesta a fost prezent laFestivalul Românilor de Pretutindeni, la Arad, în perioada 8-9 iulie, s-a întâlnit la București cu Preafericitul Părinte Daniel și a fost prezent la Iași, la sărbătoarea Sfintei Parascheva.

[cristiboss56]

Palatul Patriarhiei din București va găzdui, în perioada 23-29 octombrie 2017, Congresul Internaţional de TeologieViaţa Bisericilor Ortodoxe în timpul comunismului – persecuţie, rezistenţă şi mărturisire. Manifestarea va avea loc în contextul anului 2017, declarat în Patriarhia Română drept An comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.
Lucrările congresului vor fi structurate în următoarele patru secțiuni:
Ostilitatea comunismului ateu față de religie: forme de manifestare;Viața parohiilor, mănăstirilor și a școlilor de teologie în timpul comunismului;Personalitatea, curajul și înțelepciunea Patriarhului Justinian în timpul comunismului;Cinstirea memoriei mărturisitorilor și apărătorilor Ortodoxiei, ca semn de recunoștință și sursă de înnoire spirituală și pastorală azi.
La lucrările vor participa reprezentați ai instituțiilor de stat, ierarhi, preoți, profesori și specialiști din țară și din străinătate. De asemenea, vor fi prezenți delegați ai Bisericilor Ortodoxe surori din Rusia, Bulgaria, Georgia, Polonia, Albania, Cehia și Slovacia care au avut de suferit în perioada comunistă, a precizat Alexandru Mălureanu inspector eparhial în cadrul Sectorului Teologic-Educațional.
Pe durata sesiunilor de comunicări vor fi vizitate: Biserica Sfântul Ioan Piață, Mănăstirea Radu Vodă (Mormântul Patriarhului Justinian), Mănăstriea Antim (Muzeului Rugul Aprins) și șantierul Catedralei Naționale. Totodată, oaspeții vor participa la piesa de teatru Mărturisitorii și la slujba Parastasului ce va fi oficiată la Mănăstirea Cernica.
Evenimentul este organizat de Sectorul teologic-educațional al Administrației Patriarhale, în parteneriat cu Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul, cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Teofil, Patriarhul Ierusalimului, s-a întâlnit luni cu papa Francisc la Vatican, făcând un apel la încetarea violenței și discriminării împotriva oamenilor de diferite credințe din Țara Sfântă, transmite Radio Vatican.
Patriarhul ortodox al Ierusalimului vizitează Roma în perioada 22-25 octombrie, pentru a se întâlni cu oficialități ale Vaticanului.
În cadrul audienței, papa Francisc și-a reamintit de pelerinajul la Ierusalim întreprins în anul 2014. El a spus că menține „vie în memorie” atenția cu care Patriarhul Teofil și Patriarhul Ecumenic Bartolomeu l-au însoțit în Biserica Sfântului Mormânt și că își amintește cu emoție „rugăciunea în tăcere” rostită în baldachinul Sfântului Mormânt.
În acest context, papa și-a exprimat bucuria cu privire la restaurarea de curând a mormântului Mântuitorului, un proiect care a presupus o strânsă cooperare între comunitățile ortodoxe, armene și romano-catolice din Țara Sfântă.
Papa și-a exprimat compasiunea față de toți cei care suferă în urma conflictelor din Țara Sfântă și a îndemnat la eforturi suplimentare pentru a stabilirea păcii, pe baza dreptății și a recunoașterii drepturilor tuturor oamenilor.
După audiența cu papa Francisc, patriarhul Teofil s-a întâlnit cu Secretarul de Stat al Vaticanului, Cardinalul Pietro Parolin, și cu Secretarul pentru Relațiile cu Statele, Card. Paul Gallagher.

[cristiboss56]

Preafericitul Părinte Ilia II, Patriarhul Catolicos al întregii Georgii, a propus recent construirea unui seminar şi a unui hotel pentru pelerini în regiunea Lechkumi din nord-vestul Georgiei, unde sunt păstrate moaştele Sfântului Cuvios Maxim Mărturisitorul, pentru a permite creșterea numărului de vizitatori care doresc să venereze locurile și odoarele sfinte.
Patriarhul apreciază că există puţine persoane duhovniceşti precum Sfântul Maxim Mărturisitorul care au lăsat o asemenea urmă de neşters în lumea creştină, potrivitorthodoxie.com.
Moaștele Sfântului Cuvios Maxim Mărturisitorul au fost descoperite în Georgia în anul 2010. Autenticitatea lor a fost confirmată după mai mulți ani de analiză.
PF Ilia II : Să devenim vrednici de a fi numiți urmași ai celor care au primit martiriul în perioada regimului ateu
Rezultatul final al analizelor a fost anunțat în cadrul celei de-a 5-a Conferințe Teologice Internaţionale desfăşurată la Tbilisi, în 2015, care a reunit oameni de știință, cercetători și clerici veniţi din Serbia, Grecia, Rusia, Marea Britanie și Australia, pentru a discuta despre viața și lucrările Sfântului Maxim Mărturisitorul (580-662, comemorat în 21 ianuarie şi 13 august).
Sfântul Maxim a fost persecutat de împăratul bizantin Constans II, suferind tortură și exil în vestul Georgiei, cu doi dintre urmașii săi. A fost îngropat în orașul Tsageri, centrul regional al regiunii istorice Lechkhumi din Georgia.

[cristiboss56]

Cea de-a 29-a Consfătuire a reprezentanților Bisericilor Ortodoxe și a Mitropoliilor din Grecia, pe teme de erezii și parareligie, a loc în perioada 30 octombrie – 1 noiembrie 2017. Consfătuirea, intitulatăProfeți falși, hristoși mincinoși și vremurile din urmă, a fost organizată în Leptokarya de Mitropolia de Kitrous, Katerini și Platamona.
Lucrările ediției de anul acesta au început luni la Centrul de conferințe din Katerini.
La eveniment au participat reprezentanții a 11 Biserici Ortodoxe și a 74 de Mitropolii ale Bisericii Greciei, Mitropolii ale Cretei și Dodecanezilor.
În cadrul întâlnirii au fost citite mesajele Bisericilor Ortodoxe participante.
Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de Conf. Streza Ciprian de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Andrei Șaguna din Sibiu

[cristiboss56]

Parohia Sfântul Dimitrie cel Nou din Fribourg, Elveţia, şi-a serbat hramul duminica trecută. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale.
În cuvântul său, Înaltpreasfinţia Sa a explicat pericopa evanghelică duminicală şi i-a îndemnat pe credincioşii parohiei să îşipăstreze credinţa ortodoxă şi tradiţiile strămoşeşti.
Alături de ierarh a slujit părintele paroh Ioan Mircea Ianculescu.
Parohia a fost înfiinţată în anul 2009 cu binecuvântarea Chiriarhului locului. În prezent slujbele sunt oficiate în capela de la Albertinum,Rue de l’Hôpital 1, CH-1700 Fribourg.