Părintele Nikolai Gurianov

[fantana]

Aseară am tradus câteva materiale despre dânsul şi le postez şi aici fiind de folos.
+++
Părintele Nikolai Gurianov este cunoscut şi apreciat în Rusia de către credincioşi ca fiind unul dintre stareţii ultimului secol al Bisericii Ortodoxe. S-a născut în 1909 undeva lângă Sankt Petersburg, a fost prigonit de comunişti făcând şapte ani de lagăr, a slujit ca preot în statele baltice iar din 1958 s-a retras pe insula Zalit unde a petrecut retras 42 de ani într-o modestă căsuţă de lemn, fiind cercetat aici de mulţi pelerini din întreaga lume. De la mijlocul anului 1999 stareţul nu a mai primit pelerini, scrisorile acestora de căutare a unei deschideri ajungând până la preşedenţie.

În ultimul an de viaţă, în ciuda bolilor sale a primit pe toţi cei care îl cercetau pentru a-i instrui şi întări în credinţă. Pe 24 august 2002, la 92 de ani, părintele a murit fiind îngropat pe insula unde a trăit retras.
Din viaţa părintelui am reţinut câteva momente..
În 2002 întrebat de un grup de preoţi şi mireni dacă va mai avea Rusia un Ţar, părintele a răspuns : “Un Ţar vine!”.

În septembrie 1997, un grup de zece pelerini l-au vizitat pe părintele Nikolai la coliba sa de lemn. El a ieşit să binecuvinteze oamenii şi o femeie a întrebat: “Părinte Nikolai, cine va fi după Elţin?”. El a răspuns : ” După el va fi un militar…Puterea lui va fi scurtă. Vârsta sa va fi mică precum el însuşi…După acesta va fi un ţar ortodox”. Femeia a întrebat: ” Noi îl vom vedea pe acesta?” Bătrânul a binecuvântat-o şi i-a spus: ” Tu, da”.

El a devenit cunoscut mai ales dupa ce un marinar supravieţuitor unui naufragiu a venit în pelerinaj şi a recunoscut în dânsul pe bătrânul care i-a apărut şi l-a ajutat în timpul accidentului. Marinarul venise pe insula pentru a vedea un om înţelept, numai după aceea l-a recunoscut.

Mulţi dintre cei care l-au cunoscut spun că întâlnirea cu dânsul a însemnat pentru ei începutul unei noi vieţi în Hristos.

Darul clarviziunii şi al cunoaşterii gândurilor şi sufletului unei persoanei, al cunoaşterii viitorului şi a lucrurilor de departe este atestat de mai multe persoane.

În conformitate cu un biograf, următoarele rânduri sunt consemante: “Uneori, el însuşi apărea oamenilor pentru a le încredinţa cuvinte de consolare, instruire şi critici. Se părea că pentru el, nici în timp şi nici în spaţiu nu au existat limitări; aceasta a fost ca şi cum trăia într- un alt spaţiu şi într-un alt corp. Am fost un martor ocular pentru o astfel de întâmplare. Un asistent dirijor de la Chicago Symphony Orchestra a venit pentru un concert în Sankt-Petersburg. El a petrecut ceva timp cu Bătrânul pe insulă şi i-a mărturisit supărarea sa : în ajunul sosirii, sotia sa avusese un accident auto care îi provocase un avort spontan. Aceasta la tulburat pe soţ care începuse să se gândească dacă nu cumva căsătoria lor nu era binecuvântată. Părintele l-a încredinţat pe muzician că temerile sale sunt nejustificate. A doua zi, de omul liniştit a sunat soţia sa în America pentru a împărtăşi cu ea fericirea lui. “Ştiu totul,” a răspuns soţia sa de la celălalt capăt al liniei. “Cum de ai aflat?” a întrebat mirat dirijorul. “În timp ce am adormit, a venit la mine într-un vis părintele cu cuvinte de dragoste şi de consolare”. Un mare număr de astfel de incidente au avut loc în viaţa bătrânului.

După trecerea sa la Domnul au fost raportate o icoană şi o fotografie a sa din care au izvorât picături de mir.


+++

http://fantana.wordpress.com/2009/07...olai-gurianov/