Sanatate

[arwein]

Cred ca o regula generala de bun-simt (asta nu inseamna si validitate 100%) este sa incerci sa manaci legume si fructe locale, in timpul sezonului in care apar in mod normal; adica e vremea cireselor- cirese; a caiselor in Romanai vine ceva mai tarziu; eu imi amintesc ca nici in copilarie nu mancam rosii pana in iulie; daca vrem trufandale tot timpul anului, cum altfel sa le obtinem decat importate-transportate-dezinfectate-chimizate?

[AlinB]

În prealabil postat de arwein

Cred ca o regula generala de bun-simt (asta nu inseamna si validitate 100%) este sa incerci sa manaci legume si fructe locale, in timpul sezonului in care apar in mod normal; adica e vremea cireselor- cirese; a caiselor in Romanai vine ceva mai tarziu; eu imi amintesc ca nici in copilarie nu mancam rosii pana in iulie; daca vrem trufandale tot timpul anului, cum altfel sa le obtinem decat importate-transportate-dezinfectate-chimizate?

Corect.
Mai aveam si noi sere candva dar acum...
Si in plus, daca tinem musai, mai avem la dispozitie congelatorul, uscarea, conservele..

[Parascheva16]

În prealabil postat de AlinB

Corect.
Mai aveam si noi sere candva dar acum...
Si in plus, daca tinem musai, mai avem la dispozitie congelatorul, uscarea, conservele..

Muraturi. :P Gemuri. Dulcete. Zacusca.
**
Asa era si la noi. Vara mancam fructe, legume de sezon, prin August-Spetembire faceam muraturile, gemurile, zacustile, puneam in beci cartofi si alte legume din recolta de toamana ptr. iarna. Primavara spre vara mai ieseau cateva legume. Ce mancam tot anului, portocale si banane.

Tin minte ca imi mai era pofta in mijlocul iernii de pepene sau/si porumb fiert, dar de unde?! Trebuia sa vina vara si atunci ce bune erau dupa atata asteptare!

[Parascheva16]

În prealabil postat de AlinB

Sa nu ne mai facem iluzii, in ziua de azi si taranii isi cresc animalele cu concentrate, ca sa nu mai vorbim ca laptele cu care vin la piata sunt in bidoane cine stie din ce gunoaie culese, ca eu nu-i vad cumparand coca-cola si apa minerala.

Sunt alimente care prin natura/originea lor sunt cele mai expuse de-naturarii, pe cat posibil pot fi evitate: carnea din comertz si mai ales preparatele din carne, dintre fructe de ex. merele sunt cele mai "chimizate" (pesticide), etc.

M-am referit la productia proprie, productia bunicii sau a unei cunostiinte de la tara, nu asa de la oricine.

Mai sunt catva mici ferme in Ro cat de cat bio, trebuiesc cautate.

[AlinB]

conserve: muraturi, gem, zacusca, compot, etc, tot ce se fierbe sau saramureaza..

porumbul dulce se poate conserva: congelat, conserva (fiert) sau uscat (bombonele yamyam).

pepene - doar conserva (muratura).

Sunt multe ferme bio (cine stie cate pe bune la cum e cu spaga la noi..)dar preturile sunt pe masura, daca esti pregatit sa dai de 2x 3x mai mult..

[Ekaterina]

În prealabil postat de AlinB

De asta cumperi mai bine de la supermarket, eventual doar cu origine Romania, avand un nume si o locatie, si-ar asuma mai putin riscul de a otravi clientii.
Sau, cand mergi la piata, iti notezi ce ai cumparat de la cine - din cate stiu sunt obligati sa-si afiseze numele (firma sau pf) la taraba.

Am mai intalnit aceasta idee, ca cel mai bine este sa cumperi de la supermarket deoarece acolo produsele sunt verificate fata de cele din piata. Cu siguranta nu toti cei ce vand in piata au produse otravite, dar pentru ca printre ei s-au amestecat si cei fara lege si constiinta, nu mai ai cum sa faci diferenta. Produsele din piata mi se par mai gustoase fata de cele din supermarket, dar riscul este prea mare.

Nu am stiut ca sunt obligati sa-si afiseze numele dar nici nu am vazut pana acum ceva afisat. Nu se fac controale care sa ii oblige sa puna o placuta cu numele?

Voi ce credeti ca este mai bine, sa cumparam din piata sau de la supermarket? Avem oare siguranta ca cele de la supermarket sunt verificate corespunzator si nu au scapat cu vechiul obicei romanesc: spaga?

[Ekaterina]

Un documentar interesant in care ni se prezinta ce mancam in zilele noastre.
http://www.youtube.com/watch?v=7tlVKSpmChk

Greu de ales răul cel mai mic. Nu știm care este.
Am ajuns la concluzia că toate sunt otrăvite, iar cât de mult nu putem ști. Și atunci să vedem ce putem face în condițiile date.
Evident, spălarea temeinică (cu lăsarea fructelor în apă câteva minute). Am găsit ceva în sensul ăsta aici.

[AlinB]

Greu, dar nu imposibil.
In ziua de azi, nu mai suntem limitati la 2-3 carti care le putem gasi in librarie si la biblioteca.

Am mai spus-o, majoritatea pesticidelor acum sunt sistemice.

Deci daca nu faci fructei/legumei un lavaj intra si inter-celular, cam tot pe acolo.

In ceea ce priveste articolul:
1. cifrele alea cu nr. de pesticide sunt exagerate (zic eu, revin cu cercetari)
2. e fals ca pesticidele sunt scumpe si romanii nu folosesc.

Intrebati pe la magazinele de specialitate, sa vedeti ce cumpara taranul roman Roundup (Monsanto, OMG - google) intr-o veselie..
Si nu doar.

Mai degraba exista riscul sa dea cu prea multe si prea mult, nu prea stiind de fapt cum si cand se folosesc iar vanzatorii (pe post de un soi de fitofarmacisti) fiind interesati sa vanda cat mai mult.

[cristiboss56]

Se poate spune că pătrunjelul este o veritabilă colecţie de vitamine, minerale şi alte principii active, cu proprietăţi terapeutice remarcabile.
Frunzele verzi sunt bogate în clorofilă şi în vitaminele C, B şi A. De remarcat că frunzele de pătrunjel au vitamina C în cantitate de 240 mg la 100 g frunze, de patru ori mai mult decât în portocale. Vitamina B12 are mare importanţă în prevenirea cancerelor, a unor boli cerebrale, în fertilitate şi în menţinerea sarcinii.
Efectele terapeutice ale pătrunjelului sunt legate şi de conţinutul în proteine, enzime, ulei eteric, histidină – un aminoacid care frânează dezvoltarea tumorilor, un colorant numit apeină (glicozid al apigeninei) precum şi conţinutului ridicat în săruri minerale (Fe, Ca, K, P, Mg, Cu, I). Proteinele din 100 g frunze depăşeşte conţinutul existent în două ouă.
Proprietăţile terapeutice sunt evidente la nivelul tuturor organelor (digestive, respiratorii, cardiace, reno-genitale şi metabolice generale):
-stomahice, depurative, antitoxice, antiinfecţioase, antiseptice, vermifuge;
-stimulente generale, nervoase şi ale fibrelor musculare netede, antialergice;
-hipotensive şi vasodilatatoare;
-antitumorale şi antioxidante;
-antiastmatice, diuretice;
-antianemice, antiscorbutice, purificatoare, antirahitice, tonice şi aperitive.
La nivelul aparatului digestiv, pătrunjelul are efecte favorabile în steatoza hepatică, hepatită cronică, atonia vezicii biliare, intoxicaţii cu exces de alcool, tutun şi cafea, înlăturarea mirosului neplăcut al gurii, paraziţi intestinali, lipsa poftei de mâncare.
În afecţiunile renale-genitale acţionează prin combaterea litiazei renale, a edemelor renale, stimularea eliminării urinei, a ureei şi a acidului uric şi vindecarea adenomului de prostată.
În sistemul nervos intervine în caz de depresie psihică, stări de nervozitate, iritabilitate excesivă, astenie, nevralgii, convalescenţă.
La nivelul aparatului respirator, pătrunjelul are efecte favorabile în tuberculoză, dureri în piept, astm bronşic, febră, hidropizie, stimularea expectoraţiei şi eliminarea substanţelor nocive din plămâni şi bronhii.
În desfăşurarea proceselor metabolice generale se constată rolul pătrunjelului (frunze, rădăcini, seminţe) în intensificarea activităţii sistemului imunitar şi a rezistenţei organismului la infecţii, distrugerea radicalilor liberi implicaţi în declanşarea cancerelor, tulburări în circulaţia sângelui, anularea tulburărilor de creştere la copii, rahitism şi anemie cronică.
Foarte importante sunt efectele în combaterea tumorilor canceroase, în cardiopatie ischemică şi arterită, reumatism şi gută (prin limitarea proceselor inflamatorii).
În tratamente externe, pătrunjelul are eficienţă în combaterea unor afecţiuni dermatice (plăgi, pistrui, contuzii, înţepături de insecte) şi în înfrumuseţarea culorii părului.