Despre omul rational

[Lavrentiu]

Aceasta denumire de "rational", sau "rationalitate", nu doar ca are multe intelesuri, dar exista o nepotrivire mare intre ce intelege un crestin prin "om rational" si ce intelege lumea necrestina prin aceasta sintagma.

Iata cuvintele Sfantului Antonie cel Mare, in deschiderea Filocaliei, vol 1:

"Oamenii se socotesc rationali. Insa pe nedrept, caci nu sunt rationali. Unii au invatat cuvintele si cartile vechilor intelepti. Dar rationali sunt numai aceia, care au sufletul rational, pot sa deosebeasca ce este binele si ce este raul, se feresc de cele rele si vatamatoare sufletului; iar acestea le savarsesc cu multa multumire catre Dumnezeu . Numai acestia trebuie sa se numeasca oameni rationali.
Omul cu adevarat rational are o singura grija: sa asculte de Dumnezeul tuturor si sa-I placa".

Am senzatia ca oamenii numesc astazi "om rational" pe omul care e "cu capul pe umeri", adica mai degraba pe cel care se ghideaza dupa capul lui, ceea ce e cu totul altceva decat inteleg Sfintii Parinti.