Celibatul a treia cale spre mantuire?

[teodoraianys]

Pot fi unii dintre noi chemati prin aceasta cale, cea a celibatului la matuire? Ce avantaje/dezavantaje (din punct de vedere duhovnicesc si nu al celui lumesc) poate avea aceasta alegere spre deosebire de cea a calugariei? Care poate fi scopul unei asemenea chemari?

Am intalnit multa lume care isi pune intrebarea asta, incepand numaratoarea cu mine insumi. Cred ca e destul de complicat sa faci comparatie intre avantaje si dezavantaje chiar atunci cand vine vorba de cununie si monahism, apoi daca vorbim de celibat. De un lucru sunt sigur: nu e celibatul o piedica spre mantuire, iar daca cineva anume, din pricini care tin fie de el fie de o anumita chemare mai rara, e lasat de Dumnezeu in celibat, atunci in celibat ii este mantuirea. „Unde iti este ascultarea acolo iti este si mantuirea”.

Pe de o parte, ca celibatar te poţi dărui total lui Dumnezeu, depinzând doar de tine să faci voia lui. Pe de altă parte, necunoscând căsătoria, nu ai parte de iubirea şi necazurile familiale care te scot mereu din tine însuţi, obligându-te să-ţi sacrifici egoismul, într-un efort permanent de a trăi (şi) viaţa celuilalt, respectiv pe cea a copiilor, până la uitarea de sine.
Sunt două căi; nu neapărat una mai bună decât cealaltă, ci doar diferite. Ambele pot fi spre mântuire sau spre pierzare.

[teodoraianys]

Poate fi considerat celibatul o cale mai grea decat monahismul?

Poate fi mai grea sau, din contră, mai uşoară. Ca monah eşti dator mereu cu ascultarea, cu tăierea voii. Mi se pare şi greu, dar şi mai liniştitor, ştiind că altcineva (duhovnicul, stareţul) se îngrijeşte de mântuirea ta, dacă tu faci ce ţi se cere. Pe de altă parte, celibatul poate fi mai riscant, pentru că eşti mai de capul tău, dacă nu ai un duhovnic pe care să-l consulţi cât mai des.
Rişti să te pierzi într-un trai confortabil, fără obligaţii.

[Profetul de carton]

În prealabil postat de teodoraianys

Poate fi considerat celibatul o cale mai grea decat monahismul?

nu! in mod sigur celibatul este o cale mai usoara decat monahismul, a fi monah implica mult mai multe aspecte!

[Dumitru73]

În prealabil postat de teodoraianys

Poate fi considerat celibatul o cale mai grea decat monahismul?

mai grea nu.
poate mai comoda ...
dar cu siguranta mai urata.
esti privat de toate bucuriile vietii de familie. si aici nu ma refer la cele carnale.
si ...
intr-un concediu petrecut la o manastire, l-am intrebat pe un calugar: parinte cum e viata de calugar.
"e grea" mi-a raspuns, "dar si frmoasa".
nu inteleg ce ar fi frumos in viata unui celibatar.
o spun eu, un tip de 38 de ani, niciodata casatorit.

[guardian knight]

În prealabil postat de teodoraianys

Poate fi considerat celibatul o cale mai grea decat monahismul?

cred ca da !
deoarce trairea in lume, "altfel" decat ceilalti, nu-ti aduce decat batjocura din partea lor, si o forma de singuratate dizolvanta,fie si prin raportarea la ceilalti care sunt altfel !
si e cu atat mai grea acesta situatie cu cat ,uneori nu e benevola ci...silita !!!
partea buna,e faptul clar, ca respectivul,vede totul in alta lumina, si dobandeste un fel de intelepciune sau detasare filosofica !

pe cand in manastire, are un regim cazon, are regului stricte,are o randuiala stabilita de sus, in care se inscrie,contribuind si el cu propria lupta, la tinderea spre absolut a monahilor...

si unde mai pui...ca are si frati...deci automat nu mai e singur, are tovarsi de experienta comuna, are egali ,si nu e atat de tare conturbat de ispitele lumii reale !

cred ca in lume, e mai greu, insa acest greu e compensat de libertate !!!

insa fiecare viata are fumosul sau in felul ei !

Normal ar fi ca aceasta dorinta de a trai singur,in lume ar trebui sa fie o alegere fireasca ci nu o consecinta a esecului din viata personala,sa alegi sa traiesti asa pentru Hristos.

[glykys]

S-a mai discutat acest aspect pe forum.
Eu personal consider ca nu sunt decat doua cai, calugaria si casatoria, ori ori.
Nu e bine sa le amestecam. Casatoria e un lucru firesc, la care e chemat omul inca de cand a fost creat (cresteti si va inmultiti...), iar calugaria e starea nefireasca, extraordinara. O cale de mijloc mi se pare fuga de raspundere si responsabilitati.

Inca nu am intalnit nici un parinte care sa se pronunte pentru aceasta cale de mjloc. A, sa traiesti in curatie si in expectativa pana la casatorie asta e altceva.

Despre calugarie vs. casatorie am gasit acum in pr. Papacioc, care are in acest articol si o scurta referire la celibat - pe cine intereseaza, citeste, nu as vrea sa supar pe cineva cu citarea acestuia
http://www.sfaturiortodoxe.ro/calugariecasatorie.html

Orisicum, trebuie vorbit in primul rand cu parintele duhovnic. Nu e vorba aici despre greutate si simplitate. Cel putin pr. Papacioc si Cleopa considera ca e mai grea calea casatoriei decat a calugariei. Fireste, un mirean ar zice invers. Problema este insa de vocatie, de statornicie, de responsabilitate...