Lume sau manastire?

[goldfinger17]

Doamne ajuta! Va rog sa ma ajutati cu o idee,un sfat daca puteti.Cam in fiecare zi de ceva vreme ma gandesc la viata in manastire,la calugarie si vazandu-ma traind intr-un asemenea mediu simt o usurare,o bucurie insotita mereu de un zambet.M-am gandit de multe ori la calugarie,am citit ca si diavolul iti poate insufla un astfel de dor ca sa te atraga in cursa.Ideea e ca si pe la scoala ma apuca astfel de ganduri si in orice loc,aproape zi de zi.Eu in prezent sunt elev in ciclul liceal...ma apropii de terminare.Uneori zambesc singur si simt o oarecare bucurie,linistire cand ma gandesc la viata in manastire,la cum ar fi sa traiesc si eu acolo.Sigur mi-am pus si eu problema:manastirea e nevointa.M-am cercetat sa nu fie vreun gand necurat,strain,dar aproape in fiecare zi de cateva luni ma gandesc la lumea aceasta trecatoare,la frumusetea ei,la tot ceea ce a creat Dumnezeu si rad si zambesc cu mine insumi.E ciudat....! ma intreb uneori daca nu as fi diliu sau sa am vreo dereglare mintala.Multe-ti sunt caile Doamne iar eu neputincios sunt si nu inteleg!Slava Tie Dumnezeule,Slava Tie!
Asadar daca cu vreo idee,ceva m-ati putea sfatui caci ciudata dar frumoasa mai este viata asta plina de neintelesuri iar eu neputincios sunt si nu o inteleg!

Intrebarea e la ce esti dispus sa renunti: la confort, la voia proprie, la somn, la timp liber, la un serviciu si la prieteni?
Si daca esti pregatit sa stai noaptea si ziua la rugaciune, la bucatarie, la vaci, la munca campului, etc.
Cu visarea nu ajungi prea departe; cu trezvia da.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Anca-Miha

Intrebarea e la ce esti dispus sa renunti: la confort, la voia proprie, la somn, la timp liber, la un serviciu si la prieteni?
Si daca esti pregatit sa stai noaptea si ziua la rugaciune, la bucatarie, la vaci, la munca campului, etc.
Cu visarea nu ajungi prea departe; cu trezvia da.

Ce bine ai pus problema ! Aşa este Anca. Mulţi cred că viaţa la o Mânăstire, este un concediu continuu, o oază de pace şi linişte. Mare inselare ! Rugăciune şi muncă continuă şi iar rugăciune şi muncă , alături de multe renunţări lumeşti .

[goldfinger17]

As fi dispus sa renunt la tot daca as afla ca asta ma va linisti si multumi.E nevointa acolo totusi nu e raiul,trebuie nevointa si iar nevointa,ai dreptate.As fi dispus chiar acum sa renunt la tot ce e lumesc de-as sti ca asta m-ar linisti si ca asta trebuie.Poate ar fi mai bine sa mai astept?

[cristiboss56]

În prealabil postat de goldfinger17

As fi dispus sa renunt la tot daca as afla ca asta ma va linisti si multumi.E nevointa acolo totusi nu e raiul,trebuie nevointa si iar nevointa,ai dreptate.As fi dispus chiar acum sa renunt la tot ce e lumesc de-as sti ca asta m-ar linisti si ca asta trebuie.Poate ar fi mai bine sa mai astept?

Da, dar trebuie să ai o chemare, o chemare launtrică . Este o decizie extrem de importantă, de fapt cea mai importantă pentru viaţa ta, pentru tot restul vieţii tale. Trebuie să-L adori pe Dumnezeu, nu doar să-L iubeşti !

Liniste si multumire nu vei gasi. Caci pe acestea le vei primi abia in Imparatia Cerurilor. Aici asteapta-te la ispite, la nevointa, caci tu te duci "brad verde" si trebuie sa iesi "mobila strunjita", daca intelegi ce vreau sa spun. Dar si indepartarea de pacate iti poate da o liniste si o multumire, dupa care se pare ca tinzi. Dar raspunsul nu-l vei gasi aici,ci cu ajutorul duhovnicului si la fata locului.

[eu-cristina83]

Usor ne gandim la calugarie si de multe ori din frica de a lua viata in piept, avand impresia ca acolo este liniste si pace, doar rugaciune si atat. Sfatul meu este sa vorbesti cu duhovnicul, el fiind persoana cea mai indicata sa iti raspunda la intrebare. De cate ori te rogi intr-o zi? De cate ori mergi la biserica intr-o luna? In manastire pe langa rugaciune este si multa munca, apar ispite mari care nici nu ti-au trecut prin cap...ai grija ca atunci cand promiti ceva unui prieten si nu te tii de cuvant in cel mai rau caz esti luat de neserios, dar cand promiti lui Dumnezeu o viata inchinata Lui....e altceva. Nu te lua dupa ce spune unul si altul, noi nu te cunoastem asa de bine cum te cunoaste duhovnicul tau (se presupune ca il ai, daca nu du-te si cauta-ti unul), pt. ca atunci cand vb. cu el Duhul Sfant ii pune in gura cuvinte mantuitoare pt. sufletul tau. Ai stat macat o luna in manastire?

[john1942]

În prealabil postat de Anca-Miha

Liniste si multumire nu vei gasi. Caci pe acestea le vei primi abia in Imparatia Cerurilor. Aici asteapta-te la ispite, la nevointa, caci tu te duci "brad verde" si trebuie sa iesi "mobila strunjita", daca intelegi ce vreau sa spun. Dar si indepartarea de pacate iti poate da o liniste si o multumire, dupa care se pare ca tinzi. Dar raspunsul nu-l vei gasi aici,ci cu ajutorul duhovnicului si la fata locului.

Pai ce numesti tu pacate de-i dai sfaturi acestui tinar? Pacat este sa si maninci pina nu mai sti de tine, asta se numeste inbuibare. Pacat este si atunci cind in inima ta se gasesc diferite sentimente ca, ura ,invidia gelozia si cite altele.Biblia ne arata ca sintem nascuti in pacat. Cu alte cuvinte na nastem cu germenul pacatului in structura noastra fireasca (carnala) Mintuitorul nu a dat niciun sfat ucenicilor sa se calugareasca. Ci din potriva le-a zis ,ducetiva in toata lume si propavaduiti evangelia imparatiei lui Dumnezeu.Ce zici de asat? ne este fiinta imbibata cu pacate?

În prealabil postat de john1942

Pai ce numesti tu pacate de-i dai sfaturi acestui tinar? Pacat este sa si maninci pina nu mai sti de tine, asta se numeste inbuibare. Pacat este si atunci cind in inima ta se gasesc diferite sentimente ca, ura ,invidia gelozia si cite altele.Biblia ne arata ca sintem nascuti in pacat. Cu alte cuvinte na nastem cu germenul pacatului in structura noastra fireasca (carnala) Mintuitorul nu a dat niciun sfat ucenicilor sa se calugareasca. Ci din potriva le-a zis ,ducetiva in toata lume si propavaduiti evangelia imparatiei lui Dumnezeu.Ce zici de asat? ne este fiinta imbibata cu pacate?

Ma refeream la toate pacatele; cele numite de tine si altele. Trebuie sa ne indepartam de toate pacatele; si noi, nu numai cei din manastiri.
Tie ti se par normale pacatele? Ei, bine, nu sunt. Nasterea in pacat se sterge prin botez in numele Tatalui si in numele Fiului si in numele Sfantului Duh. Deci omul poate fi fara pacat; fapt demonstrat de Mantuitorul, El fiind fara de pacat. Iar noi spre starea aceasta trebuie sa tindem: spre dezpatimire, ca sa ne asemanam Lui.
Evanghelia a fost propovaduita in toata lumea. De acum ne-a ramas sa ne curatam noi de pacate. Unii o fac acasa la ei, altii la manastire.
Mantuitorul nu ne-a vorbit de internet, si totusi vad ca il folosesti...

[Adelinne]

În prealabil postat de goldfinger17

Doamne ajuta! Va rog sa ma ajutati cu o idee,un sfat daca puteti.Cam in fiecare zi de ceva vreme ma gandesc la viata in manastire,la calugarie si vazandu-ma traind intr-un asemenea mediu simt o usurare,o bucurie insotita mereu de un zambet.M-am gandit de multe ori la calugarie,am citit ca si diavolul iti poate insufla un astfel de dor ca sa te atraga in cursa.Ideea e ca si pe la scoala ma apuca astfel de ganduri si in orice loc,aproape zi de zi.Eu in prezent sunt elev in ciclul liceal...ma apropii de terminare.Uneori zambesc singur si simt o oarecare bucurie,linistire cand ma gandesc la viata in manastire,la cum ar fi sa traiesc si eu acolo.Sigur mi-am pus si eu problema:manastirea e nevointa.M-am cercetat sa nu fie vreun gand necurat,strain,dar aproape in fiecare zi de cateva luni ma gandesc la lumea aceasta trecatoare,la frumusetea ei,la tot ceea ce a creat Dumnezeu si rad si zambesc cu mine insumi.E ciudat....! ma intreb uneori daca nu as fi diliu sau sa am vreo dereglare mintala.Multe-ti sunt caile Doamne iar eu neputincios sunt si nu inteleg!Slava Tie Dumnezeule,Slava Tie!
Asadar daca cu vreo idee,ceva m-ati putea sfatui caci ciudata dar frumoasa mai este viata asta plina de neintelesuri iar eu neputincios sunt si nu o inteleg!

Buna !
Viata la manastire presupune renuntare la orice iti doresti tu personal...din cate am citit un calugar sau calugarita imbraca haina ingereasca si face un juramant pe care implicit nu e bine sa il incalci ,ideea este ca parerea mea este sa te rogi mai mult si sa vorbesti cu duhovnicul tau si Dumnezeu te va ajuta .
Am avut chemarea si eu personal dar nu am bagat-o in seama ..acum regret !
Spor in credinta iti doresc si neabatare de la cale ...tare as fi vrut sa existe aceste forumuri cand eu personal eram la liceu..off