Discernamantul duhovnicesc

[Eugen7]

În prealabil postat de ovidiu b.

Alin, am precizat că nu susţin cu tărie ideea aducerii Filocaliei în ţară de Părintele Arsenie Boca şi că am să mai "sap" în această privinţă.

In "Cursurile de Mistica - Nichifor Crainic" face un scurt istoric al Filocalei, este un capitol dedicat acestui subiect (la anexe). Nu voi intra in amanunte.

La note se precizeaza ca Pr. Prof. Dumitru Staniloae a tradus din greceste Filocalia, tinand cont si de termenii filozofici contemporani, intrucat traducerile de pana atunici ale Filocaliei, facute in mediul monahal, "nu puteau" echivala termenii filozofici grecesti in corespondentii din limba romana, in principal datoria unei lipse culturale stiintifice si filozofice ale traducatorilor... care cunosteau doar limbile si cam atat...

Se precizeaza inechivoc ca traducerea Pr. Prof. Dumitru Staniloae nu este prima traducere in limba romana, insa este cea mai adecvata si populara, accesibila atat studentilor, monahilor, cat si intelecutalilor si publicului larg (traducereile anterioare fiind doar in manuscrie restranse in mediul monahal).

Pr. Prof. Dumitru Staniloae multumeste Pr. Arsenie Boca pentru sprijinul acordat in tehnoredactarea traducerilor precum si alte contributii, Pr. Arsenie fiind in acea perioada la Manastirea Brancoveanu (Sambata de sus).

Cand Pr. Prof. Dumitru Staniloae a propus colegilor prof. univ. proiectul traducerii filocaliei in limba romana... din nefericire acestia au refuzat (probabil in principal datorita efortului necesar monumentalei lucrari)... si astfel Pr. Prof. Dumitru Staniloae s-a apucat singur de lucru ajutat de fostul sau student Pr. Arsenie Boca.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[Mihailc]

În prealabil postat de glykys

Nu vreau sa polemizez cu nimeni, dar tocmai citeam "Glafire" a lui Badilita si cand am ajuns la studiul despre par. Staniloae, mi-am adus aminte de discutia de pe forum.


Iata ce scrie Badilita in "Glafire...", in articolul consacrat par. Staniloae:

"Numele lui Staniloae va ramane pentru totdeauna legat de cel al Filocaliei romanesti, la care a lucrat cu intreruperi jumatate de secol. Nichifor Crainic vorbea despre rugaciunea inimii si despre Filocalia lui Nicodim si a lui Macarie in cursurile sale de Teologie mistica din anii 30, pornind mai cu seama de la lucrarile publicate de I. Hausherr in OC.
Nota - Intr-o nota din cartea sa despre Palamas, Staniloae spune ca ar fi vazut cu ochii lui un mansucris continand traducerea integrala a Filocaliei in romaneste pe biroul lui N. Crainic la Bucuresti. In opinia sa, era vorba despre o traducere facuta de grupul lui P. Velicikovschi la sfarsitul sec. al xVIII-lea. In aceeasi nota, Staniloae citeaza elogios cursul de teologie mistica al lui Crainic, a carei versiune litografiata fusese publicata in 1936.

El consacrase de asemenea, prelegeri intregi lui P. Velicikovschi, traducatorul Filocaliei in slavona si in romaneste de la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Lui D. Staniloae i se cade insa atribuirea titlului de Doctor philocalicus (valachicus).
Parintele Dumitru a aflat despre antologia lui Nicodim (sec. al XVIII-lea) gratie unor doi vechi studenti de-ai sai, deveniti calugari. Este vorba despre parintele Arsenie Boca si parintele Serafim Popescu, personaje cunoscute in mediile ascetice romanesti, care si-au putut procura, cu ocazia unui pelerinaj la muntele Athos, prin 1940, un exemplar din cea de-a doua editie a Filocaliei grecesti. Noul editor, Panaghiotis A. Tzelatis, adaugase la cuprinsul primei editii cateva capitole ale patriarhului Kallistos. In rest, nu schimbase nimic. Staniloae a fost entuzismat de aceasta descoperire si s-a apucat de treaba. Primul volum a aparut in 1946...."

"Cel de-al doilea aspect care trebuie subliniat este ca varianta romaneasca a Filocaliei difera din mai multe puncte de vedere de cea a lui "Nicodim - Tzelatis", adusa de la muntele Athos de cei doi ucenici a lui Staniloae. Mai intai, ea dispune de o serie de introduceri personale ce apartin traducatorului. Pe de o parte, aceasta fructificta studiile stiintifice recente, iar pe de alta parte, realizeaza propriile investigatii, in special asupra traducerii manuscrise a traducerilor romanesti anterioare. O alta diferenta majora tine de succesiunea autorilor si a operelor... " (pp. 249-252).


Sper sa ii fie cuiva de folos...

Nu-mi prea vine să cred că fragmentul de mai sus aparţine lui Bădiliţă, deşi n-am nicio îndoială că glykys a reprodus corect textul dintr-o carte semnată de el. Îl credeam om serios, cel puţin în ceea ce priveşte surfingul documentar.
Adică să înţeleg că părintele Stăniloae nu ştia despre antologia lui Nicodim, iar Nichifor Crainic ştia, dovadă fiind cursurile şi articolele sale anterioare anului 1940. Mi-e greu să cred că părintele Stăniloae, care la începutul anilor '30 deţinea inclusiv fotocopiile manuscriselor operei inedite a sfântului Grigore Palama, habar n-avea despre existenţa Filocaliei greceşti. E neverosimilă o asemenea teorie.

În prealabil postat de glykys

Sper sa ii fie cuiva de folos...

Mulţumesc de completare glykys. Iată am mai descoperit o nouă mărturie, cea a Parintelui Pantelimon:
"Contributia PArintelui la editarea Filocaliei
Numai cine traieste Filocalia intelege Filocalia. Parintele Arsenie Boca a adus manuscrisele pentru primele patru volume ale Filocaliei in care s-au tiparit la Sibiu, dupa 1946. A adus manuscrisele de la Muntele Athos, copiate litera cu litera de el. Parintele a dat manuscrisele la Parintele Staniloae si au facut un colectiv redactional pentru editarea Filocaliei la Sibiu. Au stat o vreme la caminul Facultatii de Teologie din Sibiu si dupa ce lucrau cu sarg la textul Filocaliei incheiau seara cu rugaciune si cantece duhovnicesti, iar Parintele Staniloae le talcuia textele Sfintilor Parinti. In vremea aceea Parintele Arsenie a fost fiu duhovnicesc al Parint
In vremea aceea Parintele Arsenie a fost fiu duhovnicesc al Parintelui Stalinoae. Se spovedea la dansul. Parintele Arsenie a facut si desenul pentru coperta Filocaliei."

Părerea mea este că sunt prea multe mărturii, scrieri care vorbesc de contribuţia părintelui Arsenie la editarea Filocaliei. Fum fără foc nu iese.

În prealabil postat de Mihailc

Nu-mi prea vine să cred că fragmentul de mai sus aparţine lui Bădiliţă, deşi n-am nicio îndoială că glykys a reprodus corect textul dintr-o carte semnată de el. Îl credeam om serios, cel puţin în ceea ce priveşte surfingul documentar.
Adică să înţeleg că părintele Stăniloae nu ştia despre antologia lui Nicodim, iar Nichifor Crainic ştia, dovadă fiind cursurile şi articolele sale anterioare anului 1940. Mi-e greu să cred că părintele Stăniloae, care la începutul anilor '30 deţinea inclusiv fotocopiile manuscriselor operei inedite a sfântului Grigore Palama, habar n-avea despre existenţa Filocaliei greceşti. E neverosimilă o asemenea teorie.

Dupa cum neverosimil mi se pare ca, in plin conflict mondial, Parintele Staniloae scoate in 6 ani prima editie a primului volum din Filocalia, timp in care a parcurs toata seria de evenimente dintre prima citire a textului filocalic si ultima corectura cu "bun de tipar".

Astfel de carti nu cred ca se scot de unul singur, pornind de la o inocenta totala, ajungind la forma finala, cu tot cu munca editarii si a tiparului... totul in 6 ani, cand se desfasoara al doilea razboi mondial.
E evident un nou acces de imaginatie necontrolata a copilului magic, misticoidie tipic romaneasca in amatorismul nostru nesfarsit parfumat cu dor de senzational, cu orice pret...

Cred ca in spatele primului volum al Filocaliei romanesti sta o munca foarte complexa, de cel putin 2 decenii, in care au fost implicati mai multi oameni de inalta cultura teologica, care au comunicat intre ei, s-au consultat si sustinut reciproc, si-au "vandut ponturi" si texte, au fost eventual in concurenta acerba la un moment dat pe anumite chestiuni, iar Parintele Dumitru Staniloae a fost castigatorul final, ajutat si de Parintele Arsenie Boca intr-un mod pe care il vom afla candva, cu mai multa precizie, de la vreun performer viitor al "surfingului documentar" (.....) fericita formularea lui Mihailc!)

[catalin2]

Parerea mea in legatura cu unele afirmatii mai neortodoxe ale parintelui Arsenie Boca mi-am exprimat-o aici: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=167
In perioada interbelica si dupa au inceput la noi sa apara viziuni asemanatoare catolicilor. Astfel au fost la Maglavit, Vladimiresti, Pucioasa, etc., unele din ele rataciri ce continua pana azi.
Daca se va constata ca parintele are sfinte moaste imediat se va trece la canonizarea sa. Daca nu in ortodoxie trec si sute de ani pana la canonizare, pentru ca timpul arata si sfintenia.

În prealabil postat de ioan cezar

Te rog sa ma ierti ca nu m-am tinut de promisiune, Mirela. Sper ca ai inteles si ca accepti motivul meu, pe care nu il pot nicidecum ignora. Nu am discernamantul de a comenta (si nici macar gandi!) discernamantul duhovnicesc al Parintelui Arsenie Boca. Asta in cazul, desigur, ca nota aceea este autentica si corect formulata (ceea ce nu e deloc demonstrat).

P.S. Banuiesc ca voi produce oarecare iritare, insa va marturisesc, totusi, ca topicul mi se pare nepotrivit, din motivul precizat mai sus: nu avem noi insine, cred eu, discernamantul duhovnicesc pentru a cuprinde discernamantul duhovnicesc al parintilor... Nu va suparati pe mine, va rog.

Aşa este. Oare cât mai trebuie bătută toaca să audă şi alte urechi?...

[catalin2]

În prealabil postat de Mihailc

Nu-mi prea vine să cred că fragmentul de mai sus aparţine lui Bădiliţă, deşi n-am nicio îndoială că glykys a reprodus corect textul dintr-o carte semnată de el. Îl credeam om serios, cel puţin în ceea ce priveşte surfingul documentar.

In privinta lui badilita am mari indoilei privind seriozitatea si intelegerea textelor. Nu ma refer la acest citat, ci in general. Mari aiureli scria cand propoga filocatolicismul, in unele cazuri parand ca nu cunoaste unele date chiar istorice. Intre timp a declarat ca trece la greco-catolicism (dar in stil ecumenist, nu se converteste, doar se duce la ei).
P.S. in legatura cu contributia parintelui Arsenie, a scris Eugen esentialul, e in primul rand o contributie la tehnoredactare.

[quote=ovidiu b.;467063]

Da, si eu cred ca a avut un rol in munca/etapa finala, a fost "acolo", aproape de focul evenimentelor ultime.
Insa mai cred si ca Dumitru Staniloae era de mult implicat in acest proiect, impreuna cu multi altii. Cu care a format un grup mai mult sau mai putin omogen/solidar.

Ipoteza mea e ca ar fi putut publica primul volum inainte de razboi, insa cu siguranta l-au retinut anumite imprejurari, inclusiv nevoia de a consulta si alte texte-sursa (variante). Aici a fost, probabil, rolul jucat de Parintele Arsenie.
Asta e versiunea mea. O simpla opinie, la strop de bun simt, pe cat incerc...

P.S. Poate luati in calcul si batalia pentru publicare, concurenta uneori acerba dintre candidatii la statutul de autor, invidia si alte lucruri nu tocmai magulitoare dar atat de omenesti... Asta ca sa nu cred ca traducatorul Filocaliei si cei din preajma lui or fi fost taman ingeri in trup sau, cine stie, vreun soi interbelic de extraterestri dotati cu puteri paranormale...
Cred ca treaba e, in final, mult mai simpla si mai susceptibila de amanunte care e mai bine sa fie tinute sub tacere. Nu cred in inocenta nimanui sub soare. Sa fiu iertat.

Am vorbit aici de lucruri omenesti, lumesti in fond, chiar daca ele sunt in jurul celor sfinte. Sper sa nu fiu banuit de rea intentie.

În prealabil postat de ioan cezar

Ipoteza mea e ca ar fi putut publica primul volum inainte de razboi, insa cu siguranta l-au retinut anumite imprejurari, inclusiv nevoia de a consulta si alte texte-sursa (variante). Aici a fost, probabil, rolul jucat de Parintele Arsenie.

Eu am găsit informaţii că şi Părintele Serafim Popescu ar fi contribuit. El a rămas în muntele Athos încă un an de la plecarea pAB din munte. În primele apariţii ale Filocaliei am înţeles că erau trecuţi şi ei (pAB şi pSP) în prefaţă.

Oricum nu cred că pentru pAB este important dacă este recunoscut sau nu aportul său adus în aducerea Filocaliei în ţară şi editarea ei, ci cum ne străduim să o trăim.

În prealabil postat de mirela.t

Dumnezeu nu ne vrea proşti !
Discernământul trebuie să se manifeste şi din partea turmei, nu numai a păstorilor.

Să înţeleg că mitropolţii, preasfinţiţii, monahii, preoţii si mirenii care îl cinstesc pe părintele sunt toti nişte proşti, mincinoşi, rătăciţi şi tu spui adevărul?

Ştiai că la începutul anului a fost deschis oficial dosarul canonizării părintelui, în ciuda tuturor "rătăcirilor" lui, a "fanteziilor" şi "fanteziştilor"?

În prealabil postat de mirela.t

Nu ţin să probez nimic aici, dar aşa cum am mai zis, povestea aceea nu am inventat-o eu (e preluată de pe alt site, pare-mi-se Formula As, dar am mai văzut-o menţionată şi pe diverse bloguri româneşti).

De ce mitropoliţii dau binecuvantare pentru cărţile despre pAB? Câte astfel de cărţi ai citit? Nu ce ai găsit tu pe net, gen Formula AS sau mai ştiu eu ce altă sursă...

În prealabil postat de mirela.t

Acum, că unii nu suportă să audă decât laude la adresa pAB, e problema lor.

Vezi tocmai replica ta: "Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face" nu se prea potriveşte cu atitudinea ta.

În prealabil postat de mirela.t

P.S. Pentru cei care încă mai au dubii sau neclarităţi asupra motivaţiei topicului de faţă vreau să reafirm că el nu este o denigrare la adresa păr. Arsenie Boca. Legat de povestea respectivă - menţionată ON TOPIC pe alt topic

Când ai deschis topicul scrii cam aşa:"Ca sa nu fac off topic si sa aglomerez subiectul despre ratacirile pr. Arsenie Boca, scriu aici un contra-exemplu, chiar doua". Deci, topicul a plecat ca un contra-exemplu la acea recomandare de căsătorie, dată "la plesneală", de către pAB unui tânăr teolog, viitor preot, venit să-i ceară sfatul pentru găsirea unei consoarte. Tu zici că ai schimbat subiectul topicului, dar tu tocmai de la acest contra-exemplu pleci. Înţelegi?

În prealabil postat de mirela.t

Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.

Dacă ai fi luat aminte la această învăţătură! Cât de uşor dăm lecţii...

Aş dori să-ţi precizez că pe mine şi pe mulţi alţii pe care eu îi cunosc personal (unii chiar de pe forum) părintele ne-a arătat drumul către ortodoxie. De asta mulţi îl iubesc, pentru că i-a ajutat. Dacă era un părinte rătăcit, cum de întoarce mereu mulţi oameni, chiar mulţi tineri către ortodoxie? Doar pentru că tu nu eşti de acord cu părintele? Având în vedere acest aspect consider că nu este necesar să ne faci fanatici, aiuriţi şi fantezişti.

În prealabil postat de mirela.t

Peace!

Asta spun şi americanii prin Orientul Mijlociu. Vorbesc de pace şi ei fabrică arme şi bombe atomice.