JUDECATILE LUI DUMNEZEU SAU PROVIDENTA DIVINA

[Catalina]

Maria a scris;'Dar nu stiu ce legatura are "lumea se invarte in jurul banilor " ,cu judecatile lui Dumnezeu .
"cauti mai intai Imparatia si toate celelalte vi se vor adauga voua ".

Din invataturile morale ale Sfantului Ioan Gura de Aur
Despre smerenie

Omul credincios trebuie sa aiba si viata curata

Nu trebuie sa ne gândim ca ne poate ajuta virtutea altora, ci noi însine sa ducem o viata virtuoasa si împotriva camatarilor

Plânsul dupa voia lui Dumnezeu pricinuieste mare bucurie si folos; mare rau este râsul; trebuie sa fugim de teatre

Cei ce se împartasesc cu nevrednicie se vatama pe ei însisi; despre milostenie; sa fugim de sminteli

Despre viata monahilor

Impotriva bogatilor si a iubitorilor de argint

A te pocai înseamna a savârsi fapte contrare pacatelor pe care le-ai facut; si despre staruinta în rugaciune

Despre judecata

Crestinul care nu duce o viata foarte buna se pedepseste mai aspru

Nu trebuie sa cautam la fata oamenilor când ne sfatuiesc, ci sa punem la încercare cuvintele celor ce ne vorbesc; si despre Inviere, despre împaratia cerurilor si despre pedeapsa

Trebuie sa avem totdeauna în minte pacatele noastre si sa-L rugam pe Dumnezeu pentru ele; si despre judecata viitoare

Daca suntem virtuosi suntem admirati chiar de vrajmasii nostri; si despre vietuirea desavârsita

Despre a nu te jura

Despre a nu astepta sa fim salutati, ci de a face noi întâi aceasta; si despre smerenie

Despre a nu blestema pe dusmani si despre a sta cu frica, cu respect si în tacere în biserica

Impotriva iubitorilor de argint

Daca te lasi de lacomie, poti ajunge iute milostiv

Trebuie sa alegem binele. Dumnezeu savârseste totul. Sa cerem lui Dumnezeu necontenit si staruitor cele duhovnicesti

Este mai rau sa pierzi împaratia cerurilor, decât sa fii pedepsit cu chinurile iadului

Viata virtuoasa da stralucire, nu bogatia si puterea

Cel virtuos nu poate fi vatamat de nimeni, dar cel vicios de toti se teme si tremura

Trebuie sa multumim totdeauna lui Dumnezeu. Daca nu te departezi de grijile lumesti, nu te poti cunoaste pe tine însuti

Cel ce sta nu trebuie sa se încreada pâna la sfârsit si nici cel cazut sa nu se descurajeze

Oamenii care traiesc în desfatari si cei cu putere nu se deosebesc întru nimic de morti

Impotriva zgârcitilor

Nu trebuie sa sfatuim cu mânie, ci cu blândete pe cei ce au o parere gresita despre Dumnezeu

Cel ce vrea sa îndrepte pe cineva pe calea virtutii trebuie sa-l sfatuiasca sa savârseasca mai întâi virtutile cele mici. Tot asa trebuie sa faca si cu femeile cele iubitoare de podoabe

Nu trebuie sa plângem pe cei ce mor

In biserica, preotul tine locul apostolilor. Trebuie sa cautam sa savârsim fapte de virtute mai mult decât sa umblam dupa minuni, ca mai mare lucru este sa ai o viata virtuoasa decât facerea de minuni

Trebuie sa rabdâm orice ispita, luând ca pilda rabdarea lui Iov

Trebuie neaparat sa se strice trupurile noastre; daca nu s-ar întâmpla aceasta, s-ar petrece multe lucruri nepotrivite

Despre milostenie si despre mila de cei nevoiasi

Despre iad

Nu trebuie sa ne ducem la teatrele cele rele; astfel de teatre îi fac pe oameni sa savârseasca multe fapte nechibzuite

Jugul dreptatii este usor si duce la mântuire, pe când jugul pacatului, pe lânga faptul ca este greu, ne si pierde

Sa sarbatorim în chip adevarat Domnului, îndepartându-ne de orice pacat si savârsind dumnezeiestile virtuti

Despre invidie. Cuvânt foarte folositor

Trebuie sa facem fapte potrivnice pacatelor, de vrem sa fim învredniciti de împaratia cerurilor

Despre lacomie si nedreptate. Cel ce face nedreptate este mai pagubit decât cel nedreptatit

Nu trebuie sa ne pierdem curajul si sa ne nelinistim privind la trândavia altora; gândul acesta este fara de folos

Nu este de ajuns o singura virtute pentru mântuire, ci trebuie sa cautam sa le savârsim pe toate, cu toata râvna

Dumnezeu ne-a dat porunci foarte drepte; în locul marilor bunatati pe care ni le da, trebuie sa dam celor nevoiasi dupa putere chiar neînsemnate bunatati

Despre apostoli si despre toti sfintii. Ei au stralucitmai mult prin viata si virtutea lor si prin harisme. Cea mai buna virtute este dragostea si milostenia; ele biruie fecioria

Acuzarea celor care nu citesc Sfintele Scripturi

Care sunt virtutile madularelor. In care vorbeste si despre Matei si despre iubitorul de argint. Ce fel este cel sarac de buna voie

Despre cinstitul cap al Sfântului loan Botezatorul. Despre îndrazneala femeiasca si despre femeile desfrânate si despre dansul dracesc

Si averile sunt o meserie mai folositoare decât toate celelalte meserii, a carei Dascal este Hristos; meseriile cele nefolositoare nici nu pot fi numite meserii, învinuire adusa tinerilor care poarta încaltaminte înfrumusetata cu podoabe

Trebuie sa ne apropiem de preot ca de Hristos, ca El savârseste si acum Taina Sfintei Impartasanii. Mai mare este milostenia decât jertfa. Trebuie sa se savârseasca întâi milostenia si numai dupa aceea sa afierosim Bisericii vase sfinte de mare pret

Nu foloseste la nimic daca, apropiindu-ne de Hristos, ne curatim mâinile si hainele, dar nu avem curate gura si limba de orice cuvânt murdar. Si despre a ne ruga cu buna-cuviinta si nu cu gura plina de blesteme

Despre milostenie. Milostenia este mai mare decât toate meseriile; fara milostenie toate se duc si se pierd

Viata e împletita din clipe placute si triste si nu poate fi om care sa fie fara dureri si bucurii. Nimic nu ne poate mângâia la plecarea noastra din aceasta viata ca o constiinta buna

Despre rusinea de a marturisi cinstita Cruce. Despre premiile date de împaratul pamântesc si Imparatul ceresc. Ce fel sunt premiile pentru cei ce fac milostenie

Despre monahi, ca sunt vrednici de lauda, daca socotesc timpul de acum timp de jale

Despre judecata din urma; atunci dregatoriile dispar; învinuire camatarilor si sfatuire pentru a face mai degraba milostenie

Despre post si rugaciune si împotriva celor ce traiesc în desfatari si se îmbata

Despre mândrie si despre a nu ne lauda cu stramosii. Numai acela e nobil care are sufletul curat; în aceasta parte si despre a nu te bucura împreuna cu cei carora le merg toate din plin

Trebuie sa întindem o mâna de ajutor celor ce se gasesc jos; mai ales celor din casa noastra; ca nu ne e de ajuns pentru mântuire numai virtutea noastra, în acest cuvânt si despre purtarea de grija de suflet

Despre dragoste. Suntem uniti unii cu altii mai mult pentru pricini lumesti decât pentru dragostea de Hristos; de aceea si dragostea dintre noi se spulbera repede, pe când dragostea care are temei pe Hristos ramâne vesnica

Sa nu purtam ura celor care ne ocarasc, celor care ne calomniaza si ne fac rau, ci sa înduram cu curaj; ba, mai mult, sa ne rugam pentru ei

Despre blândetea lui David si rautatea lui Saul. Sfatuire pentru a ne însusi blândetea si a ne departa de rautate

Despre iubirea de argint. Cei cuprinsi de aceasta patima sunt atât de înnebuniti, ca vor sa fie aur si marea si pamântul

Daca ne lipseste o singura virtute, vor veni peste noi multe rele si vom fi lipsiti si de împaratia cerurilor. Despre milostenie. Despre a nu osândi, nici a imita pe cei ce fac faradelege, ci pe cei care savârsesc fapte bune

Despre smerenie si împotriva celor mândri

Despre milostenie. Trebuie sa facem milostenie înainte de a plati impozitele, pentru ca Dumnezeu ne-a daruit multe si ne va mai darui

Despre pocainta. Cei pacatosi sa nu-si piarda nadejdea, iar cei ce stau sa nu dormiteze

Despre monahi. Viata lor pare împovaratoare, dar e mai dulce decît viata care pare placuta si lesnicioasa

Despre judecata, despre a ne îngriji de minte si de suflet si a dispretul cele trupesti. E cu neputinta sa-ti împodobesti si trupul si în acelasi timp sa-ti împodobesti si sufletul si mintea

Despre monahi. Monahii sunt mai încercati decât cei înarmati cu sulite. Despre cei ce petrec si se desfateaza si despre cei ce nu petrec si nici nu se desfateaza; si de unde îsi aduna si unii si altii cele ce pun pe mesele lor

Despre cei care umbla dupa slava desarta si mai ales despre cei care fac milostenie pentru a fi vazuti

Despre monahi. Monahii mai cu seama practica smerenia. Trebuie sa ne ducem des la locuintele acestor sfinti, ca sa ne curatim multele noastre pete sufletesti

Despre cei care se împodobesc; unii ca acestia se aseamana cu mormintele. Mustrare celor care se uita dupa femeile frumoase si mai cu seama în biserica. Aici si despre cum sa ne casatorim

Când ni se îmbolnaveste sufletul, trebuie sa mergem la doctorii sufletesti ca sa fim povatuiti de ei. Tot aici si despre vamesi

Sa nu cercetezi de unde vine bogatia si saracia. Despre cei ce spun ca în viata omului este hotarâtor ceasul nasterii si ca toate se petrec la întâmplare

Despre acea înfricosatoare zi. Multi, din pricina ca nu s-au ostenit si n-au asudat putin, vor fi lipsiti de slava si de bunatatile lui Dumnezeu

Despre milostenie. Trebuie sa fim iconomi ai lui Dumnezeu; sa nu risipim averea în cheltuieli zadarnice, fie ca o avem de la parinti, fie ca am câstigat-o prin munca noastra. Tot aici si despre a nu bate pe saraci. Despre dorinta de razbunare. Orice-ar fi, trebuie sa suferim toate cele câte vin peste noi. Se cuvine sa luam parte la durerile celor pedepsiti de Dumnezeu sau pedepsiti în alt chip

Despre iubirea de arginti; aceasta cumplita boala se naste din pricina trândaviei. Orice pacat îsi are obârsia în iubirea de arginti. Tot aici si sfatuire catre saraci

Impotriva iubitorilor de arginti si zgârcitilor. Mai rai decât îndracitii sunt iubitorii de arginti. Viata de aici se aseamana unei mari

Despre împartasirea cu Sfintele Taine si despre preoti. Si acum prin Sfintele Taine, Hristos actualizeaza masa de la Cina cea de Taina. Tot aici si despre preotii care cunosc pacatele cuiva si nu-l opresc de a se împartasi; din mâinile lor se va cere sângele lui Hristos

Impotriva iubitorilor de argint si lacomilor. Cu cât aduna mai mult cu atât mai mult sufera

Despre rabdare si mânie; cel învins când este batjocorit, acela mai cu seama învinge. Tot aici si despre Iosif si egipteanca

Cei care dau milostenie din averile dobândite prin jaf si lacomie ar face mai bine sa nu dea milostenie decât sa hraneasca pe Hristos din niste averi ca acestea. Tot aici si împotriva episcopilor care se prefac în perceptori si neglijeaza din pricina aceasta Biserica

Diavolul începe de la pacate mici si asa îl duce pe om la pacate mai mari, apoi în iad; asa au patit Cain si Saul

Despre bunatatea si blândetea lui Hristos; ca a suferit totul în tacere si ca trebuie si noi sa-L imitam. Tot aici si împotriva celor ce ocarasc si se mânie

Despre milostenie. Trebuie sa vorbim în fiecare zi de milostenie, pâna ce o savârsim. Tot aici si mustrare, ca prin cuvintele si faptele noastre necurate am prefacut Biserica în grajd pentru magari si camile

Despre femeile care poarta podoabe de aur si se împodobesc

Nimic greu nu ne porunceste Hristos. Despre iubirea de argint si saracie. Despre cei ce stralucesc în saracia lor, imagine a vietii îngeresti

Despre dragostea de aproapele. Tot aici si despre blândete si bunatate, despre a nu ocari si blestema. Daca ocaram si blestemam ajungem gura a diavolului; daca suntem blânzi si buni, gura a lui Hristos

[Chupacabra]

Eu m-am rugat o saptamana la Budha, Allah, Zeus, Zalmolxis si am castigat 1000000000000$ numai datorita lor, eu n-am facut nimic, pur si simplu a inceput sa ploua cu bani.:thumbsup:

În prealabil postat de Iustin44

ATUNCI CAND VREI SA FACI CEVA, SA TE CERCETEZI DACA NU CUMVA E CEVA DE PATIMA IN CE VREI TU SA FACI : RAZBUNARE, LACOMIE, SAU ALTCEVA.

multumesc de sfat, am sa incerc sa il am mereu in minte.

referitor la imprumuturile de bani, si mie mi s-a intamplat sa nu mai primesc inapoi ceea ce am dat, e vorba de sume importante, insa nu m-am mahnit din cauza asta (m-a mahnit doar supararea familiei...). stiam ca intr-un fel sau altul Dumnezeu imi va intoarce paguba, si pot sa spun ca niciodata nu m-a dezamagit. iar oamenii aceia poate ca or sa se gandesca odata si odata ca tot Dumnezeu i-a ajutat de au iesit din ananghie si or sa ajute si ei pe altii.

DESPRE JUDECATILE LUI DUMNEZEU

Un pustnic de langa cetatea Emesei, din Siria, avea mare dar si lumea avea mare evlavie la el. Insa el se gandea asa: "Doamne, prea bun esti Tu, ca vad ca la cei rai le merge bine, iar cei buni au necazuri si scarbe. Cum, Doamne, de ingadui Tu asa cu bunatatea Ta cea fara de margini?"

Apoi si-a zis: "Am sa ma rog lui Dumnezeu, sa-mi arate cum sunt judecatile Lui". Ca sunt unii oameni care judeca impotriva proniei, a purtarii de grija a lui Dumnezeu: Cutare este rau, este pacatos, si-i merge bine. Altul este bun, dar copiii sunt rai, femeia este bolnava, iar el scapa de un necaz si da peste altul.

Unul este rau si traieste mult, iar altul este bun si moare devreme. Uite, un crestin este bun, se roaga lui Dumnezeu, posteste si numai de scarbe da, iar altu-i rau, injura, bea, si pe acela nu-l pedepseste Dumnezeu, cum zice la Proorocul Ieremia: Doamne, ce este, caci calea celor rai sporeste si calea celor drepti totdeauna este in necaz?

Si din ziua aceea a inceput sa se roage: "Doamne, arata-mi judecatile Tale, ca să nu judec!" Rugandu-se el asa, odata a avut nevoie să se ducă la cetatea Emesei. Si ducandu-se el, i-a iesit înainte un tanar si i-a zis:

- Parinte, baga de seama, te duci la Emesa! Dumnezeu are sa-ti arate mari taine, dar sa nu te smintesti!

- Unde, fiule?

- Cand ajungi la orasul Emesa, oras mare, frumos, sa bagi de seama ca in marginea orasului este o gradina mare, inconjurata cu copaci, cu garduri, gradina cu copaci roditori, o livada. Si sa bagi de seama ca intr-un loc s-a rupt oleaca gardul si este un copac cu o scorbura mare.

Sa bagi de seama ca acolo alaturi de gradina, unde-i copacul cel cu scorbura, este o fantanita. Si langa fantana este o carare care trece, iar dincolo este drumul mare. Sa te duci în gradina aceea si sa intri în scorbura copacului. Sa stai acolo ascuns si sa te uiti spre fantana. Si ce-i vedea acolo, ai să te folosesti mult.

Pe urmă tanarul a disparut. Pustnicul, când a ajuns la cetatea Emesei, a vazut fantana, a vazut copacul acela cu scorbura mare în dreptul fantanii, a vazut si gardul unde era rupt. A intrat acolo, s-a bagat în scorbura si se ruga la Dumnezeu. Si, stand el acolo si rugandu-se, vede ca vine un boier calare pe un cal frumos. Boierul avea la dansul un toporas si avea o tascuta frumoasa. A venit la fantana, s-a dat jos de pe cal si a dat drumul la cal sa pasca. Si el a stat, a baut apa si a scos din tascuta de piele 150 de galbeni de aur. I-a numarat si pe urma s-a culcat si s-a odihnit. Dar el in loc sa-i pună in buzunar, i-a pus alaturea.

Cand s-a trezit el, prima grija era calul. Ii daduse drumul sa pasca. Calul se departase mai incolo, dar pastea. Si el a fugit, a ajuns calul, dar punga cu galbeni i-a cazut si a ramas la fantana. El n-a observat ca i-au cazut banii acolo. S-a suit pe cal si s-a dus inainte.

Parintele pandea din scorbura. Dupa ce a plecat boierul, vine un om. Acesta a facut cruce, a baut apa si a vazut punga aceea. Si cand a vazut ca intr-insa e aur, a luat-o si nu s-a mai dus pe carare, si nici pe drum inapoi, ci s-a dus de-a dreptul si a fugit cu punga de aur.

In urma acestuia care a luat punga si a fugit, vine un batran sarac cu doi desagi in spate, cu opinci rupte, haine vechi, obosit. Si a stat acolo, a scos niste pesmeti din desaga si apa din fantana, si a mancat. Si a multumit lui Dumnezeu si pe urma s-a culcat oleaca.

In timpul acesta boierul si-a dat seama ca nu are banii la el, ca i-au cazut la fantana, si s-a întors inapoi. Si gaseste pe batranul asta.

- Mosule, n-ai gasit aici o punga cu galbeni?

asta nu stia nimic:

- N-am gasit nimic.

- Mosule, scoate banii! Unde i-ai pus?

- Cucoane, n-am gasit nici un galben!

- Ei! Scoate banii ca te omor!

- Cucoane, nu stiu nimic!

Boierul a crezut ca a ascuns banii si minte. A scos baltagul si i-a dat în cap si l-a omorat. A luat si a scos toate din desagi, a cautat prin hainele lui si n-a gasit banii.

Daca a vazut boierul ca l-a omorat pe asta si nici banii nu i-a găsit, s-a suit pe cal si a plecat dandu-si palme si vaitandu-se ca a omorat om nevinovat. Si s-a dus calare batandu-se.

Atunci parintele care pandea din scorbura a zis: "Ia uite mai, cata nedreptate s-a facut la fantana asta! Cine a pierdut banii, cine i-a gasit si pe cine a omorat? Vai de mine, mare nedreptate a facut Dumnezeu aici! Boierul a omorat pe batranul asta nevinovat si celalalt a luat banii si s-a dus în lumea lui".

Si cum se gandea el asa, a venit din nou ingerul Domnului în chip de tanar.

- Parinte, parinte, iesi din scorbura asta si hai sa stam de vorba!

A iesit parintele si ingerul l-a întrebat:

- Ce ai vazut si cum ti s-a parut?

- Doamne, dar aici la fantana asta numai nedreptati a făcut Dumnezeu. Cine a pierdut banii, cine i-a gasit si cine a fost omorat!

- Parinte, mata ai vrut sa stii judecatile lui Dumnezeu. Afla ca la fantana asta, numai dreptati a făcut Dumnezeu. Stii dumneata pe boierul acela cel tanar? El are curti mari. Si stii unde-i curtea lui? Alaturea cu cel ce-a gasit banii. Si la acela saracul, intr-o noapte i-a murit si mama si sotia, si el s-a dus la boier sa-i imprumute niste bani. Boierul de mult voia sa-i ia gradina lui, ca avea o gradina cu pomi roditori, foarte frumoasa, chiar langa gradina boierului.

Si a venit saracul la el, zicand:

- Cucoane, da-mi niste bani imprumut sa ingrop pe mama si pe sotia, ca ti-oi prasi la vara, ti-oi cosi, voi secera pe lan.

Si boierul si-a zis: "Acum ii momentul, ca-i sarac!"

- Da-mi livada ta!

- Cucoane, am muncit de mic, am plantat copaci, am rasadit si nu pot sa ti-o dau!

- Cat sa-ti dau pe livada?

Dar acela a spus asa:

- Sa-mi dai 300 de galbeni, ca de nevoie o dau, ca n-am cu ce face inmormantarea.

Dar boierul, vazandu-l pe acela necajit, ca are doi morti, nu i-a dat mai mult de 150 de galbeni.

- Cucoane, Dumnezeu sa faca dreptate. Eu n-am cerut prea mult. Gradina mea face 300 de galbeni de aur.

Si saracul s-a dus plangand acasa, cu 150 de galbeni, pentru ca de nevoie a dat gradina. Dar a zis: "Dumnezeu sa facă dreptate".

Si acum Dumnezeu a făcut dreptate. I-a gasit tocmai acesta care statea langa dansul. 150 de galbeni i-a dat boierul de bunavoie si 150 i-a uitat la fantana. Dumnezeu a facut dreptate la fantana, ca el cand i-a dat numai 150 a zis: "Dumnezeu sa faca dreptate cu banii! Nu mi-ai platit gradina".

Si iata Dumnezeu preadrept i-a intors banii acum la fantana. I-a platit gradina.

- Bine, la asta i-a facut dreptate. Dar batranul care a fost omorat, cu ce era vinovat?

- Ai vazut cum i-a dat cu muchia in cap si l-a omorat? L-a intrebat de bani si batranul nu stia nimic. Batranul acesta - i-a spus ingerul -, cand era tanar de 25 de ani, era cu carul cu boi pe marginea unui rau. Si un om a vrut sa treaca raul acela si, cand era la mijlocul raului, l-a dovedit apa. Si tot striga la el: "Mai, frate, nu ma lasa, ca mor! Ma inec, nu m lasa!"

Si el în loc sa sara sa-l scoata pe acela, a dat un bici în boi si a zis: "Asa iti trebuie, cine te-a bagat acolo". Si acela s-a mai luptat oleaca cu apa si s-a inecat. Saracul acesta avea multe fapte bune, dar pentru acel pacat, ca n-a sarit sa-l scoata pe acela din apa, se ducea in iad. Si lui Dumnezeu i-a fost mila si a vrut sa-i plateasca in lumea aceasta, pentru ca a avut greseala aceea din tinerete, cand nu a vrut sa-l scoata pe acela din apa. El l-a omorat pe acela ca nu l-a scos din apa atunci, si acum l-a omorat pe el nevinovat boierul asta. Dumnezeu a facut foarte bine, ca prin moartea asta, il duce la bucurie si la rai în vecii vecilor pe sarac.

- Dar boierul?

- L-ai vazut pe boier cum se batea cu palma peste cap? Mai incolo l-a mustrat cugetul ca l-a omorat pe batran. A intalnit un om si i-a dat calul de pomana, si a intalnit altul si i-a dat hainele lui si a luat niste haine vechi de la un om si s-a dus la o manastire sa se faca calugar. Si dupa 40 de ani cat o sa se pocaiasca acolo, o sa-l ierte Dumnezeu ca a omorat un om nevinovat. Si cu ocazia asta si boierul se marturiseste si face canon si se mantuieste.

Si tu ai zis ca la fantana asta s-au facut trei lucruri nedrepte, dar Dumnezeu a facut trei lucruri drepte si bune. Ca judecatile lui Dumnezeu nu sunt ajunse de mintea omeneasca.

N-ai auzit pe Isaia Proorocul? Pe cat este mai inalt cerul decat pamantul, pe cat este mai departe rasaritul de apus, pe atat sunt mai departe judecatile Mele de judecatile voastre si gandurile Mele de gandurile voastre, fiii oamenilor.

N-ai auzit pe Solomon ce spune? Pe cele mai grele decat tine, nu le ridica si pe cele mai adanci decat tine, nu le cerca, ca sa nu mori!

N-ai auzit pe David Proorocul care zice: Judecatile Domnului sunt adanc mult?

Cum ai indraznit tu un om, sa stii judecatile lui Dumnezeu, pe care nici ingerii, nici serafimii, nici heruvimii nu le stiu? Dar Dumnezeu m-a trimis pe mine, parinte, sa-ti arat ca judecatile lui Dumnezeu nu sunt ca ale oamenilor.

Si tu ai judecat ceva, dar judecatile lui Dumnezeu n-au fost ca ale tale, ca ele au fost bune foarte! Deci de acum inainte sa nu mai judeci pe nimeni si orice vei vedea sa zici: Doamne, Tu toate le stii! Eu nu cunosc judecatile Tale!

Dar, fiindca esti om, Dumnezeu te-a iertat, insa m-a trimis sa te inteleptesc sa nu mai indraznesti sa iscodesti judecatile Lui, ca judecatile lui Dumnezeu sunt adanc mult si nu le poate sti nimeni, nici ingerii din ceruri.

*

Asadar sa tinem minte din aceasta povestire, ca tot ce ni se pare noua in lumea asta ca-i stramb si rau, de multe ori ne inselam! Ca nu cunoastem judecatile lui Dumnezeu cele ascunse si necuprinse.

Nu cerca cele necercate si nu voi sa ajungi cele neajunse! Amin.

@@ stiu ca multi cunoasteti aceasta frumoasa povestire, dar am indraznit sa o postez aici pentru cei care inca nu o cunosc, si pentru noi ceilalti, care poate o sa ii descopertim sensuri noi vis-a-vis de viata noastra de zi cu zi.

[PISICUTA35]

As dori sa aflu si parerea voastra legat de o problema de-a mea.

Cu ani in urma am imprumutat niste bani la 2 persoane diferite. Una din ele mi-e ruda apropiata. Ambele persoane erau intr-un impas, nu le imprumuta nimeni si aveau mare nevoie de ei. Le-am spus sa-mi dea banii inapoi cand pot si fara dobanda.

In final s-a intamplat asa:
- de la ruda am primit banii inapoi dupa un an in rate, cu dobanda de la banca, care se dadea la acea vreme la depozite, asa a dorit ea;
- cea de-a doua persoana, mi-a dat banii dupa 1+1/2 an la cererea mea repetata, fara dobanda, dar devalorizati si cu tzaraita.

Dupa ce s-au achitat toti, relatiile s-au intrerupt brusc din partea lor, nu imi mai vorbesc deloc, nu inteleg de ce sunt suparate pe mine si asta de ani de zile. Orice incercare de-a mea a fost un esec. Nu-mi place tacerea lor si situatia asta.

Cu ce am gresit?

[maria55]

Eu zic ca in primul rand ar trebui sa rezolvi problema cu impacarea .
Daca ei nu vor , mergi si spovedeste-te si roaga-te pentru ei . Daca ai facut-o e bine ,daca nu ,nu mai intarzia !

Sa nu-i vobesti de rau si nici sa-i critici ,dimpotriva sa zici numai de bine despre ei .Vor auzi si se vor intoarce spre tine , pentru ca vad ca nu-ti sant indiferenti .

In ce priveste banii , din relatarea ta se pare ca ei au considerat ca le erai intr-un fel datoare sau ca ar fi trebuit sa le dai ceva .
Nu cunosc amanunte si nu pot sa am o parere .

Dar totul pleaca de la judecata Lui , mergi pe impacare si lucrurile se vor lamuri , nimic fara Dumnezeu !

cu drag
maria

[PISICUTA35]

Da, sunt importante persoanele respective.

Cum sa mai rezolv problema cu impacarea daca nu vor sa vorbeasca cu mine?
Macar sa-mi spuna de ce. Am tot insistat eu sa le contactez, dar cat? daca nu vor, nu vor.

Nu le inteleg, adica eu le dau bani mai mult decat avantajos decat in orice loc, cand aveau nevoie, le spun ca mi poate da cand pot, ei, ... si asta dupa 1 an nu am dreptul sa-i cer inapoi? Asta-i culmea. De aici a pornit supararea. Sau trebuia sa mai astept inca ani. La acel moment am zis ca le fac un bine, ca ii ajut, dar mai bine nu le dadeam. Nu le eram datoare cu nimic, cu una din pers. este o relatie de rudenie apropiata si cu cealalata o prietena din copilarie. Era doar o datorie morala fata de ele sa le ajut la greu si sa nu stau nepasatoare.

M-am invatat minte, daca dai se supara cand ceri inapoi, daca nu dai iar se supara.
Asa ca nu ma mai complic.

[maria55]

draga Pisicuto ,
imi pare rau pentru tine ca vad ca suferi si persoanele respective au un rol in viata ta .

Incearca sa te gandesti ce-ti poate fi de folos acum?
Daca ramai in situaia asta (nervoasa ,agitata , suparata) dupa cum reiese din text , nu castigi nimic .
Prietenii sant pierduti ,banii nu vin si tie iti faci numai rau .
Orice suparare pe cineva e o tensiune (boala)pentru tine in primul rand , tie iti faci rau , tu nu poti sa dormi ,tu nu ai liniste , tu te imbolnavesti (sufleteste sau trupeste ).

Asa ca incearca sa scapi de ea neaparat .Trebuie sa ierti , cum ti-am spus mai sus , nu conteaza daca ei vor sau nu , iertarea .
Pentru sufletul tau trebuie sa faci ceva !

Si dupa aceea roaga-te pentru ei , cat este de important ai sa simti din faptul ca iti va veni greu sa zici "Doamne iarta-i!" (mai repede ii vine omului in minte "le dau una in cap") . Asa santem toti , ce crezi altii sant mai buni ?

Si dupa aceia se rezoolva si situatia cu banii , poate ne rugam si noi daca ne spui .
Vor veni la usa ta si-ti vor zice "uite restul si hai sa ne impacam " .

Dar trebuie sa crezi in puterea rugaciunii , si santem si noi alaturi daca tu vrei , vorbesc cel putin pentru cativa da care sant sigura ca o vor face .
Eu alta cale nu stiu .

numai bine !
maria

[PISICUTA35]

Multumesc pentru sfaturi si pentru faptul ca te oferi sa ma ajuti prin rugaciuni.

E o mica eroare de intelegere, am scris in mesajul de la inceput ca banii mi-au fost dati, dar dupa ce s-au achitat s-au intrerupt relatiile.

Eu nu le tin ura, ba dimpotriva, in tot acest timp eu am fost aceea care le-a dat telefoane si am incercat sa reluam prieteniile, pt ca nu le-am inteles de ce le-a deranjat ca am cerut ce e al meu, dar fara succes de impacare.

Ce ma doare este ca una din ele mi-e ruda si nu-mi place ca intre rude sa fie dusmanie.

[omulet]

----
M-am gandit la cuvintele Mantuitorului care a zis : »Parintii au mancat agurida iar copiilor li s-au strepezit dintii »
----

Unde sunt cuvintele astea in Evanghelie?