Este limbajul bisericesc invechit?

[marinaileana]

NU.
fac parte din acel grup numeros de oameni care l=au descoperit pe Bunul Dumnezeu atunci cand viata a considerat ca nu-mi folosesc constructiv liberul arbitru sau mai bine zis atunci cand a trebuit sa-mi aduc aminte ca e Dumnezeu deasupra. Bun, s-a intamplat. Dar cu toate ca am fost crescuta in spiritul crestin, de o bunica preotesa si de parinti care de mica mi-au invatat ca fac parte din Marea Creatie si trebuie sa respect tot si toate fiintele si lucrurile din jurul meu, nu reusisem sa trec dincolo de invatatura, nu reusisem sa-L gasesc pe Dumnezeu. S-a intamplat. Eram intr-o situatie disperata, nu vedeam pe unde merg dar atunci cand am ridicat ochii am zarit o biserica, obiserica despre care stiam ca este muzeu, ca nu se slujeste in ea. Am intrat, era vineri, parintele astepta la usa diaconeasca credinciosi care sa vina cu rugaciuni la Maica Precista. Nu stiam, de fapt nu stiam nimic atunci mi-am dat seama ca tot ce ma invatase bunica mea trecuse pe langa mine. Cand am pasit spre Altar parintele mi=a zambit si m-a intrebat (ca un adevarat parinte)ce mi s-a intamplat. Am inceput sa plang, si printre lacrimi i-am zis - aveam mama grav bolnava. M-a mangaiat pe crestet si mi-a scris cu mana lui o rugaciune catre Maica Precista pentru mine(?) si pentru mama mea. Atunci s-a intamplat minunea. Am inceput sa merg la slujbe, la sfantul Maslu si la Liturghie, dar asa cum spuneti nu intelegeam mare lucru, simteam ca acolo imi este locul, nu vroiam sa fiu in alta parte dar nu intelegeam ce se intampla si de ce se intampla, intr-o ordine bine stabilita, ritualurile bisericesti fiind o mare enigma pentru mine cat despre limbajul arhaic folosit ce sa mai vorbim. Atunci am inceput sa citesc, am inceput sa ascult predici mai mult sau mai putin celebre in care gaseam in mod miraculos raspunsuri la toate intrebarile mele.La biserica unde L-am gasit pe Dumnezeu si unde am continuat sa merg preotii doreau o participare activa a credinciosilor la slujba iar asta m-a ajutat foarte mult. Anii au trecut iar acum cand am vazut tema discutiei am zambit. Nici nu asi concepe ca slujba sa se desfasoare in alti termeni. Limbajul folosit este limbajul din Biblie asa cum a fost ea tradusa. Cine are nelamuriri trebuie sa caute raspunsurile in el si sigur le va gasi.

[ALEXANDRESCU VLAD MIRCEA]

Si eu am mai auzit printre cunoscuti pareri de genul asta ,insa raspunsul meu este NU fiindca evenimentele din viata MANTUITORULUI si a celorlalte personaje din VECHIUL si NOUL TESTAMENT raman mereu actuale in inima si viata noastra chiar daca ele s-au petrecut acum 2010 ani si de aceea e bine sa pastram termenii in care s-a tradus initial SFANTA SCRIPTURA, fiindca o adaptare cat de mica a unor cuvinte sau fraze poate schimba complet mesajul transmis si ne poate deruta constiinta, care din nestiinta e posibil sa ne-ndemne pe alte drumuri. De aceea e bine s-avem o educatie religioasa solida , sa participam la cat mai multe slujbe din timpul anului bisericesc si sa citim din SFANTA SCRIPTURA, cat de mult putem zilnic. Domnul sa ne ajute si sa sporeasca roadele noastre duhovnicesti!

[Fani71]

În prealabil postat de ALEXANDRESCU VLAD MIRCEA

Si eu am mai auzit printre cunoscuti pareri de genul asta ,insa raspunsul meu este NU fiindca evenimentele din viata MANTUITORULUI si a celorlalte personaje din VECHIUL si NOUL TESTAMENT raman mereu actuale in inima si viata noastra chiar daca ele s-au petrecut acum 2010 ani si de aceea e bine sa pastram termenii in care s-a tradus initial SFANTA SCRIPTURA, fiindca o adaptare cat de mica a unor cuvinte sau fraze poate schimba complet mesajul transmis si ne poate deruta constiinta, care din nestiinta e posibil sa ne-ndemne pe alte drumuri. De aceea e bine s-avem o educatie religioasa solida , sa participam la cat mai multe slujbe din timpul anului bisericesc si sa citim din SFANTA SCRIPTURA, cat de mult putem zilnic. Domnul sa ne ajute si sa sporeasca roadele noastre duhovnicesti!

Daca e sa aplicam ideile astea corect, ar trebui sa avem limba greaca sau chiar aramaiuca in Biserica. Nu asta a fost principiul bisercii crestine de la inceputuri si pana acum.. Altfel nu am avea atatea limbi in diverse tari.

S-a mai discutat despre asta pe alt fir, nu mai stiu pe care, acum o vreme.

Cred ca limba bisericeasca romana este foarte buna dar i-ar mai trebui pe ici pe colo niste reviziuiri - sa se elimine arhaismele inutile. Daca un cuvant nou exprima mai bine ca unul vechi si necunoscut ceea ce trebuie sa exprime, atunci se poate si chiar trebuie sa fie inlocuit.

Daca nu o facem, va avea loc un divort intre cultura si Biserica - el are de fapt deja loc, si este si din vina noastra. Daca noi nu induhovnicim cuvintele 'liturghisindu-le", ele nu se induhovnicesc de la sine.

[IonelS]

Nu trebuie schimbat nimic..Tinerii nu se pot apropia de biserica din pricina constrangerilor de ordin moral si dau vina pe limbaj..Ia sa-i vezi´pe aceiasi tineri apropiandu-se de un domeniu placut lor, cu o suma de cuvinte neanteles...! Ce repde il "consuma" !

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Fani71

Cred ca limba bisericeasca romana este foarte buna dar i-ar mai trebui pe ici pe colo niste reviziuiri - sa se elimine arhaismele inutile. Daca un cuvant nou exprima mai bine ca unul vechi si necunoscut ceea ce trebuie sa exprime, atunci se poate si chiar trebuie sa fie inlocuit.

Absolut de acord. O mică revizuire nu strică. De fapt, sunt relativ puţine cuvinte care ar trebui înlocuite. Criteriile de includere, după cum văd eu lucrurile, ar trebui să fie:
-existenţa unui termen mai nou, cu acelaşi înţeles
şi
-cuvânt care s-a păstrat numai în aria bisericească.

Spre exemplu, să luăm doi termeni: catapeteasmă şi cădire.
În primul caz, nu avem un termen mai nou cu acelaşi înţeles. Avem cuvântul "iconostas", dar care este un pic mai ambiguu decât cel de "catapeteasmă", putând foarte bine avea înţelesul de "tetrapod". Deci, înlocuirea termenului de "catapeteasmă" nu ar fi convenabilă.

Cu totul alta e situaţia în cazul unui termen precum "cădire". El poate fi înlocuit în mod perfect cu "tămâiere". Întrebând un tânăr de pe stradă ce ar putea fi "cădirea", s-ar putea să nu ştie, ori să dea răspunsuri de tot hazul (ca fiind ceva referitor la o cadă), pe când dacă-i zicem de "tămâiere" va pricepe: iată începutul unei comunicări.

Daca nu o facem, va avea loc un divort intre cultura si Biserica - el are de fapt deja loc, si este si din vina noastra. Daca noi nu induhovnicim cuvintele 'liturghisindu-le", ele nu se induhovnicesc de la sine.

Are loc deja, aşa cum spuneţi. Dar din cu totul alte cauze decât cele care ţin de limbaj. Nu limbajul, ci duhul căzut al lumii îi ţine pe mulţi oameni din categoria numită îndeobşte "de cultură" departe de Biserică. Ca dovadă, Bisericile catolică şi protestantă (protestante) au un limbaj foarte adus la zi; or, nu am observat ca, în spaţiile geografice în care acestea sunt majoritare, ecartul dintre Intelighenţie şi Ecclesie să fie mai mic decât la noi.

[georgeval]

Cred ca astazi asistam la o problematica a limbajului. Pentru credinciosul de rand este foarte greu sa inteleaga adevarata teologie din cantarile bisericesti. Daca in perioada sinoadelor ecumenice preocuparile credinciosilor fata de teologie erau vadite mai ales prin discutiile lor teologice din piete, astazi asistam la indiferenta religioasa si la un limbaj pur economic si material. Vina nu este a Bisericii, Biserica nu trebuie sa-si schimbe limbajul, credinciosul trebuie sa depuna un efort sa se ridice la nivelul taine nu sa coboare taina la nivelul mintii. Prin intrupare Fiulu lui Dumnezeu s-a facut om pentru ca omul sa devina dumnezeu, deci nu sa prefaca dumnezeirea in omenitate, ci sa uneasca omenitatea cu dumnezeirea pana la adevarata transparenta.

[Fani71]

În prealabil postat de georgeval

Cred ca astazi asistam la o problematica a limbajului. Pentru credinciosul de rand este foarte greu sa inteleaga adevarata teologie din cantarile bisericesti. Daca in perioada sinoadelor ecumenice preocuparile credinciosilor fata de teologie erau vadite mai ales prin discutiile lor teologice din piete, astazi asistam la indiferenta religioasa si la un limbaj pur economic si material. Vina nu este a Bisericii, Biserica nu trebuie sa-si schimbe limbajul, credinciosul trebuie sa depuna un efort sa se ridice la nivelul taine nu sa coboare taina la nivelul mintii. Prin intrupare Fiulu lui Dumnezeu s-a facut om pentru ca omul sa devina dumnezeu, deci nu sa prefaca dumnezeirea in omenitate, ci sa uneasca omenitatea cu dumnezeirea pana la adevarata transparenta.

De acord, dar s=a facut om. Si a vorbit oamenilor in limba pe care o intelegeau, nu in ebraica, nu?
Trebuie gasit un echilibru intre a nu scadea nivelul limbajului bisericesc si a nu-l face inaccesibil pentru omul de rand, care nu este prea cultivat.

[I.Calin]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Absolut de acord. O mică revizuire nu strică. De fapt, sunt relativ puţine cuvinte care ar trebui înlocuite. Criteriile de includere, după cum văd eu lucrurile, ar trebui să fie:
-existenţa unui termen mai nou, cu acelaşi înţeles
şi
-cuvânt care s-a păstrat numai în aria bisericească.

Spre exemplu, să luăm doi termeni: catapeteasmă şi cădire.
În primul caz, nu avem un termen mai nou cu acelaşi înţeles. Avem cuvântul "iconostas", dar care este un pic mai ambiguu decât cel de "catapeteasmă", putând foarte bine avea înţelesul de "tetrapod". Deci, înlocuirea termenului de "catapeteasmă" nu ar fi convenabilă.

Cu totul alta e situaţia în cazul unui termen precum "cădire". El poate fi înlocuit în mod perfect cu "tămâiere". Întrebând un tânăr de pe stradă ce ar putea fi "cădirea", s-ar putea să nu ştie, ori să dea răspunsuri de tot hazul (ca fiind ceva referitor la o cadă), pe când dacă-i zicem de "tămâiere" va pricepe: iată începutul unei comunicări.

De acord, de bun simț și raționale constatările dvs. Tinerii au o problemă cu înțelegerea unor cuvinte mai vechi. Numai că odată deschisă portița spre adaptări, nu vor apărea și voci care vor încerca să schimbe de dragul schimbării? Nu vor apărea lucrări așa zis teologice care vor propune înlocuiri la tot pasul de dragul de a fi un limbaj accesibil? Traducerea Cornilescu a Bibliei are astfel de adecvări la limba contemporană. Iar Traducerea Lumii Noi (a Martorilor lui iehova) a ajuns deja pe culmile traducerilor adecvate societății de astăzi. Acea traducere seamănă cu o dare de seamă cu miros juridic și îndepărtată oarecum de spiritul lui Hristos.
Iar pentru cuvintele mai vechi avem la îndemână DEX-ul.

[Marius22]

Dovada ca limbajul bisericesc este un element viu, dinamic, este faptul ca in biserici nu auzim citindu-se, Sfanta Evanghelie din Biblia lui Serban Cantacuzino, sau Psalmii, din Psaltirea Scheiana etc. Limbajul bisericesc a fost adus intre timp, in cea mai mare parte, la nivelul limbii romane contemporane. Raman desigur unele cuvinte si unele expresii specifice.

Inlocuirea acestora - daca va avea loc - va trebui sa se faca insa cu mare bagare de seama. De exemplu, cuvantul "taina" nu poate fi redat la fel de fidel prin unul din sinonimele "mister" sau "sacrament". Si sunt multe alte exemple.

In ceea ce ne priveste, bine ar fi sa nu ne impotmolim in astfel de lucruri secundare, de datoria lingvistilor si a ierarhilor Bisericii, riscand sa pierdem esentialul. Sa cautam spre frumusetea aparte a acestui limbaj si, mai ales, spre viata pe care cartile de cult o poarta in ele, la care suntem chemati sa fim partasi, viata in Hristos.

[Fani71]

În prealabil postat de I.Calin

De acord, de bun simț și raționale constatările dvs. Tinerii au o problemă cu înțelegerea unor cuvinte mai vechi. Numai că odată deschisă portița spre adaptări, nu vor apărea și voci care vor încerca să schimbe de dragul schimbării? Nu vor apărea lucrări așa zis teologice care vor propune înlocuiri la tot pasul de dragul de a fi un limbaj accesibil? Traducerea Cornilescu a Bibliei are astfel de adecvări la limba contemporană. Iar Traducerea Lumii Noi (a Martorilor lui iehova) a ajuns deja pe culmile traducerilor adecvate societății de astăzi. Acea traducere seamănă cu o dare de seamă cu miros juridic și îndepărtată oarecum de spiritul lui Hristos.
Iar pentru cuvintele mai vechi avem la îndemână DEX-ul.

Nu cred ca este bine ca ceea ce facem in Biserica sa fie dictat de frica = frica, in cazul asta, ca o mica schimbare, necesara, ar aduce cu ea o avalansa de schimbari, inutile si dezastroase.

Daca nu facem schilmbarile necesare pentru a pastra ce este esential, riscam ca urmasii nostri sa arunce si copilul odata cu apa din cada (dupa cum spune un proverb nemtesc) si sa dea de pamant cu tot limbajul liturgic si cu liturghia traditionala. Asa cum s=a intamplat in Biserica Catolica romana; poate Mihnea Dragomir poate sa confirme. Acum incearca sa revina dar este greu.