|
#1211
|
|||
|
|||
Sunt nevoit să te întreb, Cătălin: e vorba în Crearea Lumii de vreo secundă (precum spui)? Nu mai degrabă lucrurile s-au întâmplat DEÎNDATĂ?
Secunda pe care o introduci între Logos și existență nu este oare iluzorie? Acceptînd secunda asta, oare nu Îl înțelegem pe Domnul căzut în timp, lucrînd în timp, după cele temporale? Domnul se supune timpului, e condiționat de timp în Creație? Deci cred că nu e vorba de nici o secundă, nici măcar de o milisecundă. Ci de ACUM. Și pururea și în vecii vecilor. Așa lucrează Dumnezeu. Sau mă înșel, înțelegînd sucit? Te rog să-mi spui ce crezi. P.S. Aspectul mi se pare important, trimițînd, printre altele, atât spre Puterea Absolută a Creatorului, cât și spre înțelegerea timpului liturgic. Last edited by Ioan_Cezar; 25.09.2014 at 12:51:17. |
#1212
|
|||
|
|||
Citat:
|
#1213
|
|||
|
|||
Citat:
"Codul genetic s-a construit singur de-a lungul miliardelor de ani" e o credinta din punctul meu de vedere,altii pot considera ca e o realitate.Unde exista o credinta,deja intra in scena ALTE CRITERII SUBIECTIVE,PREFERINTE,prin care decidem ,pur si simplu, ce alegem sa credem ca e adevarat,de exemplu sa credem ca adaptarea la mediu in cadrul aceleiasi specii e dovada ca intr-un timp mai mare se depaseste bariera speciei si devine o alta specie diferita de cea din care a provenit.
__________________
http://creatie6zile.wordpress.com/ |
#1214
|
|||
|
|||
Când eram ateu, nu mă ajutau cu nimic "traducerile" pe limba mea de ateu.
Abia așteptam să îmi spună careva chestii de genul "o secundă" că îi invalidam toată teoria ori argumentația. Îi asimilam mesajul la schemele mele, îl cuprindeam, îl conțineam. În schimb, când am întâlnit limbajul total diferit al celor duhovnicești, de pildă textul filocalic (Sfântul Isaac Sirul) întreaga mea mașinărie mintală a intrat în repaus. Liman neînviforat... Odihnă... A trebuit să aleg: tac cu mintea și mă supun Ghidului, înaintînd într-o ALTĂ LUME, sau continui FRICOS să "îi traduc" mesajul pe limba comodelor mele habitudini sufletești. Din fericire am tăcut. Nu știu dacă am fost curajos, epuizat, disperat sau poate atras, fascinat. Probabil din toate câte ceva... Nu am înțeles nimic la început, pre limba înțelesurilor mele obișnuite, dar apa inimii mele s-a schimbat. Puțin, părea, sub aspect cantitativ, dar s-a schimbat substanțial, calitativ - aveam să deslușesc treptat. A început să funcționeze un altceva, un altcumva. Ca și cum începepeam să îmi amintesc ceva demult uitat... Ceva esențial, ceva real, ceva care ...eram, care ...fusesem dintotdeauna! Ca și cum eu însumi scrisesem cartea sfântului, ca și cum știusem dintotdeauna că așa era, așa cum scria sfântul. Mă redescopeream. Cartea (de neînțeles a) sfântului m-a lecuit de ateism. În concluzie, cred că nu trebuie să ne temem că amicul nostru ateu ar suferi vreo neînțelegere dacă nu-i vorbim pre limba lui. Dimpotrivă, îl putem ajuta (dacă asta dorim) doar dacă vorbim pre limba Bisericii (evident, asta presupune că am cunoaște-o și stăpâni-o și noi). S-o învețe, dacă dorește! Stă în puterea lui, ca și în cazul oricărui alt om. Această putere e pusă dintru început în ființa lui. Botezul și toate celelalte nu fac decât să o catalizeze, să o declanșeze (descătușeze), liber de ororile păcatului. Și să o mențină vie, liberă, generativă. Sfințitoare. Îmbisericirea omului e un salt. Nu un compromis pe undeva pe jos. Nu tragem Evanghelia în mocirla noastră, nu Îl asimilăm pe Hristos la stricăciunea duhului lumesc. Ci invers, silim pământul nostru să aspire la Cer. Facem mutația genomică numită pești cu aripi....:) Credința e o "altceva", nu "tot aia" cu pană la pălărie. În nici un caz omul credincios nu e "tot un drac", nițel mai sclifosit. "Feriți-vă de aluatul fariseilor..." Spune Domnul. Nu amestecăm duhurile. Diferența este RADICALĂ. Iar asta trebuie să se vadă și din limbaj. Last edited by Ioan_Cezar; 25.09.2014 at 13:24:50. |
#1215
|
||||
|
||||
Citat:
Am senzatia, ca si in alte dati, ca ceea ce este criticata aici nu este TE ci o viziune proprie a acesteia, asa cum si-o imagineaza fiecare, in lipsa cunostintelor solide. Citat:
Curios ca, in ciuda spiritului celor din articol, David Roup a ramas totusi un evolutionist; te-ai intrebat cate din multele fosile pe care le are muzeul sunt ale unor specii existente? Neglijabil, mai toate sunt ale unor specii disparute. Cum de nu gasim decat fosile de specii disparute si care par tot mai primitive pe masura ce sapam mai adanc? Este asa de fantastic sa credem ca animalele contemporane sunt urmasele celor antice, carora le gasim acum fosilele? Eu cred ca astfel de intrebari si-a pus candva si David Roup, voi v-ati pus? |
#1216
|
||||
|
||||
Citat:
Se deduce de aici ca parerea lui Vladuca, pe care vad ca ti-ai insusit-o, este ca transformarea speciei apare in urma unei singure mutatii. Asta dovedeste o intelegere precara a teoriei despre care face vorbire. De asemenea, este falsa ideea ca ar fi necesara modificarea numarului de cromozomi pentru a se trece la o alta specie; majoritatea speciilor au cateva zeci de cromozomi iar numarul speciilor este de sute de mii; evident exista specii cu numar identic de cromozomi, mai mult, cu asezare asemanatoare a genelor. Asta inseamna ca trecerea de la o specie la alta se poate face foarte bine prin modificari in cadrul unei anume gene si prin activarea / dezactivarea altor gene existente deja; nu vad de ce este necesara o mutatie "genomica" pentru asta. |
#1217
|
||||
|
||||
Nu stiu pe cine vrei sa pacalesti din nou cu argumentul asta, sper ca nu pe distinsii d-tale coreligionari si colegi de Forum. Daca vrei sa fi corect ai fi spus ca Adam si Eva despre care vorbesti nu au fost "descoperiti" ci au rezultat maidegraba din calcul, ca nu au fost nici macar contemporani, au trait la ceva sute de mii de ani diferenta in timp si se pare in spatiu, desii ambii erau din Africa, si mai ales ca nu sunt niste indivizi anume, fixati, ci se modifica in functie de ce se intampla cu populatiile prezente, putand merge mai departe sau veni mai aproape, in timp. De asemenea, numele Adam si Eva au fost alese de catre geneticieni se pare ca nu tocmai inspirat devreme ce se nasc atatea confuzii.
|
#1218
|
||||
|
||||
Citat:
Insist foarte mult pe subiectul asta fiindca am mai pus intrebari, poate in alta forma, inclusiv aici pe forum dar nu am primit raspuns; bin000 ceva mai devreme spunea ca Creatia i se pare mai probabila deca paradigma stiintifica, ca sa spun asa. Am inteles asta, dar totusi pentru a putea sa cred ceva, acel ceva ar trebui sa fie macar vag definit. Nu imi este clar care este aria de actiune a supranaturalului, nici in Creatie, nici in prezent. Exista o asemenea explicatie in ortodoxie? In prezent actioneaza in vre-un fel Dumnezeu in viata noastra (a Pamantului, a lumii) sau aceasta functioneaza pe baza legilor naturii stabilite initial? |
#1219
|
|||
|
|||
Citat:
Citat:
N-ar strica sa pui mana sa mai citesti niste carti, uite aici cateva - http://bibliotecaortodoxa.blogspot.ro/ Last edited by AlbertX; 25.09.2014 at 15:51:28. |
#1220
|
|||
|
|||
Citat:
Deoarece îmi pare că ai unele cunoștințe de biologie și totodată că ții la acuratețe, eu te-aș încuraja să pășești curajos încă mai departe! Ia în piept, bărbătește, cu toată puterea cugetării, tainițele viului. Cufundă-te în mecanismele biochimiei, ale reglajelor funcționării celulelor/organelor/aparatelor și sistemelor/corpului/speciei etc. și nădăjduiesc că vei avea o revelație într-o zi: viața este imposibilă. Apoi vei privi cu alți ochi Facerea și celelalte. dar dacă ești superficial și doar faci copy-paste ca unii de pe aici și nu te iei la trântă pe viață și pe moarte cu teoriile și paradigmele, eu cred că vei rămâne nelămurit și eventual vei avea o credință din auzite, superficială. Încredințează-te din cercetare. Dar fă-o până la capăt, cu jertfă! Studiază viul! Contestă, îndoiește-te de măgăriile savanților (Sorbona e plină de măgari, la fel și alte somptuoase adunături de lichele) precum și de ifosele popilor (fac distincție între preoții binecuvântați și măgarii care au intrat și au rămas în slujire doar pentru avantaje meschine - aceștia sunt putregai al Bisericii) care au tupeul să susțină că știința e rea, negativă, iluzorie etc. - în timp ce folosesc cu nerușinare aplicațiile ei (de la medicamente la computere, de la becuri la autoturisme, de la prezervative la hormonii contracepției etc.). Cercetează cu jertfă și vei afla: viața e imposibilă. Fără Harul lui Dumnezeu, Care o întreține permanent, pe căi deocamdată inaccesibile multora. Totul este Dar al Creatorului, al Cărui Duh este pretutindeni, lăudat fie în veci. |
|