De ce nu avem grijă de planeta pe care locuim?

[Moroco]

Un crestin ortodox ar trebui sa aiba mila, multa mila, iubire si multa mila de Dumnezeu, cruce si icoane, de crestini si adunari, de apropiati si familii cu copii, de animale si pui, de soare, luna, stele, nori si de rauri, de pesti si vietuitoarele din apa, de plante-flori, de pomi roditori, de copaci si de vanturi, de iarba si cerul senin, de pamant, de pietre, de pesteri, de tot ce are viata si lucrare de Credinta de la Dumnezeu.

Frica de Dumnezeu ar fi sa fie cel mai bun ajutor pentru om ca sa apere si sa pazeasca toate astea de el insusi si de patimile lui cele rele, adica sa iubeasca si sa ingrijeasca cu pace si relaxare maxima tot acest dar de la Dumnezeu ca sa se roage sa creasca si sa fie toate pe placul Domnului si al omului.

Si pe iarba ar trebui sa paseasca descult sau in ciorapi de lana iarna pe zapada, cu grija ca sa nu vateme armonia divina.

[Iorest]

În prealabil postat de Demetrius

Parerea mea este ca acest aspect contravine interesului uman.
Copacul are o dezvoltare fluenta de la platare spre maturitate si apoi spre imbatranire si uscare. Copacul are cea mai mare valoare la momentul maturitatii si apoi isi pierde din valoare, astfel ca maturitate e momentul optim sa fie taiat si exploatat economic pentru ca este un cadou din cer, e gratis; dupa acest moment se contabilizeaza paguba.

Tu ai dreptate când spui că se poate tăia pentru gospodării, există bușteni doborâți de furtuni, cioturi, uscăciuni, tăierea lor chiar ajută regenerarea, nu m-m referit la situația când taie un om și cară cu atelajul tras de mână sau cu căruța niște vreascuri să-și facă o zacuscă toamna, un bulion, o pită pe vatră la sat, să nu consume gaz care e scump.

M-am referit la tăieri industriale, transporturi cu trenul nici măcar cu tir-ul, vagoane de peste 50 de tone unul x 40 de elemenți, 50 de tone sau 55 x 40 de buc pline cu lemn.

Parcă plătim tribut de război la cum pleacă, uitați-vă la imaginile astea:

https://youtu.be/jtOwUfsV7BQ?t=32

În fiecare an e câte un film din acesta și e posibil să fie transporturi săptămânale sau lunare.

În prealabil postat de Demetrius

Din punct de vedere statistic(surse oficiale din silvicultura), cantitatea de lemn taiat este mai mica decat cantitatea de lemn regenerat in paduri, in Romania(cu toate defrisarile ilegale); adica sporul natural e pozitiv.

Există informații contradictorii pe temă: romsilva spune că a crescut suprafața împădurită a României că e mai mult decât în 1990:) (când făceai pârnaie ca pădurar dacă tăiai pentru speculă), noi vedem toți că dispar perdele forestiere de lângă municipii, păduri întregi, dar culmea suprafața crește în acte.


Se taie în Hoia Baciu (Cluj)

http://www.monitorulcj.ro/actualitat...gur-foto-video


Măguri Răcătău jud Cluj

https://www.stiridecluj.ro/politic/d...domnilor-video

Deci se răresc sau dispar cu totul zone de vegetație, pe care unii și le amintesc din copilărie că au crescut cu ele dar suprafața crește după datele romsilva:).

În prealabil postat de Demetrius

P.S.Din punct de vedere legal, la filtrele de control de pe sosea, lemnul transportat bustean trebuie sa aiba documente insotitoare, dar daca e taiat la marime de foc, atunci e privat (desigur nu in cantitate industriala-comerciala, in camion).Asta e o informatie de acum 10 ani si n-as crede sa se fi schimbat intre timp.

Se fac tot felul de mânării din acte, prin hotărâri de guvern pot fi trecute păduri din domeniul public în privat, se trasează rute feroviare prin păduri virgine și evident se defrișează în jur, se minte că sunt copaci doborâți de furtuni, se falsifică actele topografice scrie în act că taie dintr-un loc legal din care deja e ras totul, dar taie din alt loc, verifică un agent exact locația din act, când controlul e sumar ?

Se taie și legal și ilegal și se amestecă, ce e ilegal se pune în dedesubtul rastelului ce e legal se lasă la vedere, se acoperă cioturile cu benzină, noroi să nu se observe că e tăietură proaspătă, se pot face n combinații luate de câte k din pix, cu cote fictive, ăstia sunt ași în teoria furăciunii.