|
|
Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
#1
|
|||
|
|||
Editia Cornilescu 1921, consideratii
Am dat recent peste biblia Cornilescu din 1921, aia care zice-se ar fi a lui „nemodificată genetic” de copiști, redactori, editori etc.
https://archive.org/details/bibliaco...p?view=theater Căci în total ar fi vreo 4 ediții, în care unii și-au băgat ei penița corecturii și nu mai știi ce e de la Cornilescu și ce nu. Trebuie luată verset cu verset la puricat și comparată cu Anania să vedem cam care era nivelul traducerii la 1921, că e prezentată de unii ca fiind o mega descoperire, o inovație lingvistică care a contribuit la dezvoltarea limbii române moderne, o primenire a limbii domnle. Trebuie spus că între 1920 și 1940 populația alfabetizată în România era între 39% și 57%. https://editiadedimineata.ro/cum-s-a...ii-100-de-ani/ Rata de analfabetism în 1930, sursa: ro.wikipedia.org „Totuși rata alfabetizării continuă să crească din cauza reformelor agrare de la sfârșitul Primului Război Mondial și a celor din perioada interbelică, iar în 1930 57% din populație știa să scrie și să citească. Totuși, comparativ cu vecinii noștri bulgari (60,3% în 1926) sau unguri (84,8% în 1920), românii erau în urmă. Mai mult, dacă adăugăm faptul că 85,1% din această „alfabetizare” se datora școlilor primare (și acestea neterminate într-o treime din cazuri), imaginea care rezultă nu este una măgulitoare.” Dintre aceștia nu se știe câți erau germani, maghiari, slovaci ce au intrat în componența României Mari, care nu citeau în limba română. Deci nu știm real câți români știau să scrie și să citească și erau capabili și să înțeleagă un text religios, câți erau capabili de raționamente superioare, în 1921 când se lansa cu emfază traducerea Cornilescu. Vine firesc întrebarea pt înflăcărații reformei: La ce se impunea o traducere nouă a Bibliei într-o țară în care nu se citea, în care maximul era 4 clase nici acelea terminate ? Care era gradul de analfabetism funcțional atunci dacă acum e în România la vreo 60% Dacă abia silabisești pe litere sau îți ia 15 de minute să citești un text de 3 minute nu înseamnă că poți înțelege un text biblic Câți ar fi fost capabili să înțeleagă textul, dacă le dai unor africani care trăiesc în triburi un calculator performant înseamnă că vor știi și să-l folosească, se cheamă că i-ai emancipat ? Dar revenind la traducerea 1921...
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. |
#2
|
|||
|
|||
Referitor la capitolul 2 din Matei, văd exprimări cam rudimentare:
Cornilescu https://archive.org/details/bibliaco...p?view=theater 10. Cînd au văzut ei steaua, n’au mai putut de bucurie. Anania https://www.dervent.ro/biblia.php 10 Și văzând ei steaua, s'au bucurat cu bucurie mare foarte. N-au mai putut de bucurie, cam infantilă expresia. Cornilescu v 12 12. In urmă, au fost înștiințați de Dumnezeu în vis * să nu mai dea pe la Irod. și s’au întors în țara lor pe alt drum. Deci să nu mai dea pe la Irod, dar ce dădeau de parcă se duceau la cafenea sau la birt, cam limitat lexic avea. Anania Matei cap 2 12 Dar luând prin vis înștiințare să nu se mai întoarcă la Irod, pe altă cale s'au dus în țara lor. Aici nici nu scrie că au fost înștiințați de Dumnezeu în vis, o fi adăugire de la Cornilescu - cum e în original, cine adaugă cuvinte în plus sau inexacte ? La omorârea pruncilor de Irod, Cornilescu ne spune că s-a auzit un țipăt în Rama, și bocet 18. „Un țipăt s’a auzit în Rama, plîngere, și bocet mult: Rahela își jălea copiii, și nu voia să fie mingîiată, pentrucă nu mai erau." Versiunea Anania 18 Glas în Rama s'a auzit, plângere și tânguire multă, Rahela-și plânge copiii și nu vrea să se mângâie, pentru că nu mai sunt. Parcă versiunea Cornilescu pune accent pe bocetele de pe la înmormântările rurale(alea considerate de ei cu obiceiuri nebiblice), adresându-se unui public rural în proporție mare în 1920, e mai teatrală descrierea cu bocete, țipăt etc. Tot în capitolul 2 Cornilescu spune la versetul 4 4. A adunat pe toți preoții cei mai de seamă și pe cărturarii norodului, și a căutat să afle dela ei unde trebuia să Se nască Hristosul Anania Matei 2 cu versetul 4 Și adunând pe toți arhiereii și cărturarii poporului, i-a întrebat: „Unde este să Se nască Hristos?“ Ce înseamnă preoții cei mai de seamă, adică Evanghelia după Matei care li se adresa evreilor folosea formularea preoții cei mai de seamă, ei nu aveau reprezentarea de arhierei ? De ce evită D.C. formularea de arhierei în acest verset, s-a complicat inutil îi place să adauge de la el limbaj simpluț ?
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. Last edited by Iorest; 10.05.2023 at 15:22:23. |
#3
|
||||
|
||||
Citat:
”să nu mai dea pe la Irod” decat ”să nu se mai întoarcă la Irod” Aici mi se par gresite amandoua traducerile. Citat:
18 Tzipat cu glas mare s'a auzit în Rama, plângere, bocet și tânguire multă, Rahela-și plânge copiii ce cad și nu vrea să se mângâie si nici sa fie mangaiata, pentru că nu-i mai vede si crede ca nu mai sunt. (uitand de Mesia care tocmai se nascuse, de parca orbise de durere) Citat:
Și adunând pe toți preoții cei mai de seamă, arhiereii și cărturarii norodului, si cautand sa afle de la ei informatii despre viitorul rege i-a întrebat: „Unde este să Se nască Hristosul? Stiu ca si o litera sau o virgula conteaza caci este scris ”pe alea mari sa le faceti si pe cele mici sa nu le lasati” si mai stiu ca cei ce nu fac asa invatand mici se vor chema, mici in sens rau... dar nu vreau sa dau cu parul sau cu balaurul ci vreau..., vreau sa CRED. (”Ajuta Doamne necredintei mele”... dar si credintei.)
__________________
MoroncEkUlaș înVaț leppăd∈LUMEjuglu(fivrEhoț-șcaUsLEUz∈u=sminț∈E-=nEbUParv∈grozînș∈= pripIS∈xpuUnga+cârâmErid-fugid-logivina-stiEsin∈rEUtU-min∈rabdur-lăudobasculaș-trădățol-scopbârfEU-tUt∈u-trufhus=altvisgrij-strescapoSS-f∈ciUkUxklacUj-ghinorokkciospădosdă-ter∈sUșefhUț-fant∈zis-progr∈xit=victiviclUadicdol t∈iasia∈ picUpic n facinatia gogoș∈rporksd∈cnelups sat∈ plâplaci sascapi d T sal∈faci tlaba mudara poftarmorE-pliktisU c@luatu-droghipocrițU-fakE) sascult iubimca ucemici CuvânteuL si FataTa Last edited by Moroco; 10.05.2023 at 15:57:12. |
#4
|
||||
|
||||
Citat:
Ideea nu să-l facem cât mai românește, mai folcloric așa, ci să fie cât mai aproape de taducerea originală dacă nu există corespondent în română și a da nu cred că era nici din vorbirea modernă a epocii. Citat:
Citat:
Citat:
Într-o traducere se zice că Iosif a luat prin vis înștiințare, în alta că a luat de la Dumnezeu prin vis, cum e suplu și corect scris acolo în originalul de la Matei ? Traducătorul are voie să adauge la text ? Eu știam că nu, dacă vrea să expliciteze o poate face în note de subsol, dar să nu intervină pe text.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. |
#5
|
|||
|
|||
Cornilescu 1921 , Matei cap. 3
El zicea: „Pocăiți-vă, căci Impărăția cerurilor* este aproape." Anania Matei 3:2 2 și zicând: „Pocăiți-vă, că s'a apropiat împărăția cerurilor !“ S-a apropiat Împărăția Cerurilor, mi se pare că e mai dinamică descrierea, adică Împărăția Cerurilor se apropie prin Hristos de ei, cred că e mai aproape traducerea de tâlcuiri. Nu știu cum e mai precis textual vizavi de originalul din aramaică, dar ușa mântuirii e Hristos, și dacă el se apropie s-a apropiat împărăția cerurilor. Ioan 9:16 Zis-a Domnul: Eu sunt ușa: De va intra cineva prin Mine, se va mântui; și va intra și va ieși și pășune va afla. __________________ Matei cap 3:7 (Cornilescu 1921) Dar cînd a văzut pe mulți din Farisei și din Saduchei că vin să primească botezul lui, le-a zis: „Pui de năpîrci*. cine v’a învățat să fugiți de mînia** viitoare? Matei 3:7 (Anania) Dar văzând Ioan pe mulți farisei și saduchei venind la botezul său, le-a zis: „Pui de vipere, cine v'a învățat să fugiți de mânia ce va să fie? Cum o fi năpârci sau vipere pe originalul din Matei ? De ce trebuie scrise cu majuscule Farisei și Saduchei, de parcă ar fi Fiul, Tatăl și alte persoane cu rezonanță biblică, ei fiind personaje cu vicleșug și nu sunt nici prenume sau nume? _________________ Cornilescu Matei 3:10. lată că securea a și fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom*, care nu face roadă bună, va fi tăiat și aruncat în foc. Anania Matei 3:10 10 Iată, securea stă la rădăcina pomilor, și tot pomul care nu face roadă bună se taie și se aruncă'n foc. Securea stă la rădăcina pomilor (în așteptare să taie) o acțiune viitoare adică v. Anania, sau a și fost înfiptă cum zice Cornilescu ? _____________ Cornilescu Matei 3:16 16. De îndată ce a fost botezat-, Isus a ieșit afară din apă. Și în clipa aceea Cerurile s-au deschis și a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorîndu-Se în chip de porumbel și venind peste El. Anania 16 Și după ce a fost botezat, Iisus a ieșit îndată din apă, și iată cerurile I s'au deschis; și Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeu pogorându-Se ca un porumbel și venind peste Dânsul. Deci în Cornilescu lipsește acel Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeu, din Cornilescu se înțelege că Iisus a văzut Duhul lui Dumnezeu după ce a ieșit din apă. ________________ v.Cornilescu Matei 3:17 Și din ceruri- s’a auzit un glas care zicea: „Acesta** este Fiul Meu prea iubit, în care îmi găsesc plăcerea v. Anania Matei 3.17 17 Și iată, glas din ceruri grăind: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru Care am binevoit!“ Am găsit și traducerea 1914 de pe vremea lui Carol 1, 17. Și iată glas din ceruri zicând: acesta este Fiul meu cel iubit, întru carele am binevoit. Deci de unde aduce Cornilescu formularea cu Fiul întru care îmi găsesc plăcerea ?
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. Last edited by Iorest; 10.05.2023 at 21:04:03. |
#6
|
||||
|
||||
Citat:
Nu trebuie sa fi prea rigid, traducerile trebuiesc coroborate duhovniceste ca sa tinda spre adevarul Adevarat al Duhului Sfant bun si milostiv. Magii nu s-au mai dus sa dea pe la Irod, sa dea raportul, sa dea cu pâra si cu subsemnatul. Ei niciodata nu au tinut-apartinut de Irozi asa ca nu aveau cum sa se intoarca la cineva cu care nu aveau nimic in comun decat o bucurie a nasterii noului rege care in cazul lui Irod era o bucurie prefacuta, vicleana, tot asa cum se bucura lumea ipocrita in ziua de azi de Craciun si de Paste, mai mult pentru bani, pile si concedii in care au timp sa-si cumpere si sa umble dupa poftele lor pacatoase nesatioase. Cuvintele trebuie sa te miste la inima si la suflet, sa ti se despietreasca simturile gustochiului inimii ca sa vezi cat de mult rau facem lui Dumnezeu direct si prin lipsa milei fata de semenii nostrii aflati in necazuri si suferinte mult mai mari ca ale noastre. Aceasta miscare sufleteasca, interna a inimii, de umilinta si empatie are rol de mare indreptare ferindu-te pe viitor de rele prin faptul ca ti se formeaza o inclinatie spre asemanarea cu Dumnezeu. Teatrul prostesc actoricesc fura aceasta stare sentimentala si o foloseste la facut bani si slava desarta, la tragicomedii si sarcasme glumetze cu efect moralizator si inteleptitor insa pacatele si propagarea pacatelor prin teatru, muzica si film se face cel mai bine, oamenii aseamandu-se cu actorii, curve, hoti, criminali, ipocriti, mincinosi, regi, bancheri, afaceristi, ticalosi, razboinici ai intunericului, vrajitori, zei, eroi de benzi desenate, inventii si imaginatii, animatii fanteziste prin care se vrea sa-ti castige adictia ca sa-si vand mai bine marfa facandu-te dependent de astfel de pierderi de vreme. Asta ar mai lipsi sa ne intoarcem la teatralizarea pacatoasa si perversa a cultului divin pana la felul cum se practica prin templele zeilor-dracilor in antichitate sau chiar mai jos la neosateismul modern in care se practica excluderea divinitatii ca sa nu fie incurcat omul sau oprit de la faradelegile si patimile pe care vrea sa le traiasca facandu-le cu ambitie prosteasca tarandu-i pe cat mai multi in aceleasi ispite si capcane-chinuri vesnice. Preotii cei mai de seama nu sunt neaparat arhiereii ci cei cu Har, sfintii, dreptii cei cu cuvant bun carora le implineste Dumnezeu rugaciunile si cuvantul lor cu greutate este ascultat si crezut de popor. Deci acolo nu e redundanta decat in cazul particular unde exista preoti, intre preotii cei mai de seama, care sunt si arhierei. Numele de Isus-Iisus L-a pus Iosif Copilului cu acceptul mamei Sale Maria Fecioara, nume venit prin ingeri caci Maria a fost data in grija lui Iosif care era logodnicul Mariei. Asa a fost pus si numele de Ioan, nume venit prin ingeri, de catre Zaharia cu acceptul nevestei sale Elisabeta care a ramas insarcinata cu Zaharia la batranete in ciuda necredintei in Dumnezeu a marelui preot Zaharia, fapt pentru care a ramas mut pana a scris pe tablitza numele copilului: Ioan asa cum i-a zis ingerul ca se va chema. Trebuie coroborate deci traducerile ca sa ajungi la Har si nu trebuie sa te incapatanezi in exactitatea unor texte din care faci idoli cu taish ascutit cu parti contondente sau cu pulan feciorelnic-nebun exclusivist inarmat si incarcat cu glontz exploziv trufash sau cu otrava vicleana amestecate in bucate bune si ispititoare. Traducatorul si scriitorul are voie absolut orice, el dand socoteala lui Dumnezeu si de aia nu trebui sa idolizezi la extrem o scriere ci sa coroborezi tot ce citesti si auzi pe acelasi subiect caci incercand sa idealizezi la perfect o treducere lovesti si distrugi Harul altor traducatori sau vorbitori. Daca se insista si se ortodoxifica batandu-se in cuie si in piept vreo traducere gresita asa cum a incercat dreptul Simeon sa transcrie-traduca proorocia despre Feciara preacurata, dupa mintea-socoteala si credinta lui, atunci iata ca azi, toti drept-ortodocsii am crede intro mare minciuna, asa cum crede lumea, ca Iisus este doar un om si atat sau doar un inger mai bun cu aparenta umana sau chiar un inger-om nascut in urma actelor sexuale pacatoase care a venit cu o spiritualitate inovatoare. Daca toti traducatorii-transcriitorii ar elimina toate celelalte traduceri absolutizand o traducere cu ereori (mincinoasa) declarand-o singura ortodoxa si valabila, prin aceasta operatiune s-ar instaura erezia exact in inima si miezul dreptatii, credintei, ortodoxiei, lucru care de altfel s-a si intamplat caci in Apocalipsa dupa Ioan Teologul corect este dupa 1000 si inca 1000 de ani si s-a inlocuit cu dupa mii de ani pentru ca sa nu mai se stie de a doua venire a Domnului pentru a implini Apocalipsa prin Hristos-Cuvantul a invierii de a treia zi=1000 de ani. Si iata ca azi toti ortodocsii propaga ca nu e scris, ca nu se stie, ca alea alea... in ciuda faptului ca sf. Ioan a scris ca cei ce modifica un cuvant, o litera sau o virgula din Apocalipsa se vor umple de blesteme Biblice.
__________________
MoroncEkUlaș înVaț leppăd∈LUMEjuglu(fivrEhoț-șcaUsLEUz∈u=sminț∈E-=nEbUParv∈grozînș∈= pripIS∈xpuUnga+cârâmErid-fugid-logivina-stiEsin∈rEUtU-min∈rabdur-lăudobasculaș-trădățol-scopbârfEU-tUt∈u-trufhus=altvisgrij-strescapoSS-f∈ciUkUxklacUj-ghinorokkciospădosdă-ter∈sUșefhUț-fant∈zis-progr∈xit=victiviclUadicdol t∈iasia∈ picUpic n facinatia gogoș∈rporksd∈cnelups sat∈ plâplaci sascapi d T sal∈faci tlaba mudara poftarmorE-pliktisU c@luatu-droghipocrițU-fakE) sascult iubimca ucemici CuvânteuL si FataTa Last edited by Moroco; 11.05.2023 at 12:31:29. |
#7
|
|||
|
|||
Cornilescu 1921
Matei cap 5 Când a văzut Isus noroadele S-a suit pe munte și după ce a șezut jos, ucenicii Lui s-au apropiat de El Poți să șezi sus ? formulare pleonastică. Matei 5:1 Anania Văzând Iisus mulțimile, S'a suit în munte: și șezând El, au venit la Dânsul ucenicii Săi ____________________________ Cornilescu 1921 MT 5:3 Ferice* de cei săraci în duh căci a lor esteJmpărăția cerurilor! Anania 3 „Fericiți cei săraci cu duhul a, că a lor este împărăția cerurilor Săraci în Duh, sau săraci cu duhul ? __________________________________________________ Matei 5:6 - Cornilescu 6. Ferice de cei flămînzi și însetați după neprihănire, căci* ei vor fi săturați! Matei 5:6 Anania 6 Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor sătura. Însetați după neprihănire sau după dreptate ? Neprihănire substantiv feminin • 1. Calitate a ceea ce este fără prihană, fără păcat, fără vină, pur. • Ce treabă are neprihănirea cu dreptatea ? __________________________________________________ _ Mt 5:20 Cornilescu 20. Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece* neprihănirea cărturarilor și a Fariseilor, cu niciun chip nu veți intra în împărăția cerurilor. Mt 5:20 Anania 20 Că vă spun: Dacă dreptatea voastră n'o va întrece pe a cărturarilor și a fariseilor, nu veți intra în împărăția cerurilor. Din nou neprihănirea e folosită pt a înlocui dreptatea. __________________________________________________ ________ 22. Dar Eu vă spun că ori și cine se mînie pe fratele său va cădea supt pedeapsa judecății; și oricine va zice fratelui său: „Prostule !“ va * cădea supt pedeapsa Soborului; iar ori- cine-i va zice: „Nebunule", va cădea supt pedeapsa focului gheenei. O traducere nouă oricine va zice fratelui său Prostule!, în Anania e oricine va zice fratelui său Netrebnicule, conform dex 1.Netrebnic Mizerabil, nevrednic, păcătos, rău, ticălos. 2. Care este lipsit de valoare, de folos, de utilitate sau de însemnătate. 3. învechit Vrednic de milă. ________________________________________________ Anania MT 5:27 Ați auzit că s'a spus celor de demult: Să nu te desfrânezi; Cornilescu Mt 5:27. Ați auzit că s’a zis celor din vechime: „Să* nu preacurvești. Preacurvie e adulter, desfrânarea o fac și cei necăsătoriți, probabil aici a mers după traducerea V.T. a Decalogului din versiunea masoretică nu din Septuaginta. _________________________________________ Mt 6:1 Cornilescu https://archive.org/details/bibliaco.../n931/mode/2up Luați seama să nu vă îndepliniți neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiți văzuți de ei; altminteri, nu veți avea răsplată dela Tatăl vostru care este în ceruri Neprihănirea voastră din nou, aici milostenia e confundată cu neprihănirea, dincolo la Fericiri dreptatea era înlocuită cu neprihănirea. MT 6:1 Anania 1 Luați aminte ca milostenia a voastră să nu o faceți în fața oamenilor, ca să vadă ei; altminteri nu veți avea răsplată de la Tatăl vostru Cel din ceruri. _____________________________________________ Interesant ce ne spune Cornilescu: Cornilescu 6:7. Cînd vă rugați, să nu bolborosiți* aceleași vorbe, ca păgînii, căraora * li se pare că, dacă spun o mulțime de vorbe, vor fi ascultați. Să nu bolborosiți, adică cam cum fac penticostali, ouch aici lovește chiar în ei. Anania 6:7 Iar când vă rugați, nu spuneți multe, ca păgânii, că acestora li se pare că prin vorbăria lor vor fi ascultați.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. Last edited by Iorest; 11.05.2023 at 14:49:42. |
#8
|
|||
|
|||
Biblia Cornilescu 1921 Matei cap 4 v 5 - https://archive.org/details/bibliaco...p?view=theater
5. Atunci diavolul L-a dus în sfînta cetate *, L-a pus pe strașina Templului Biblia Anania https://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=4 Atunci diavolul L-a dus în sfânta cetate, L-a pus pe aripa templului, Biblia 1914(Carol I) https://archive.org/details/SfantaSc...n1345/mode/2up 5. Atunci l-a dus pre el diavolul In sfânta cetate și l-a pus pre el pe aripa bisericei. Din nou Cornilescu aduce o ciudățenie în traducere, templul din Ierusalim, care are clădiri de Orientul mijlociu, dreptunghiulare, avea streașină ca la o casă din Europa. Conform dex: STREÁȘINĂ, streșini, s. f. Prelungire a acoperișului unei construcții în afara zidurilor, care apără de ploaie fațada și fundațiile.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. |
#9
|
|||
|
|||
Citat:
De data asta mi se pare cea mai precisa si de inteles formulare(comparativ cu celelalte versiuni), chiar daca templul n-ar avea stresini precum cladirile din Europa. Tu ce intelegi prin "aripa"? Un loc, acolo, la marginea acoperisului, nu-i asa?
__________________
Sublimă fărâmă a Sfintei Chemări, Zvâcnită din Vrerea divină, Mi-e sufletul vultur ce spintecă zări Și sus, printre stele, se-nchină.(pr. Dumitru) |
#10
|
|||
|
|||
Citat:
Nu contează pt cine a tradus, contează că nici Biblia din epocă 1914 Carol 1, nici de după nu consemnau așa ceva, a traduce pt a o face pe originalul sau pt a crea inovații mi se pare o abatere de la precizia textului. Eu doar continui să constat ce diferență e între traduceri, cred că e capitolul și formularea, nu mă așteptam să găsesc așa ceva la o biblie la care i s-a făcut reclama că a fost ceva ultramodern, mai că i-a învățat pe români - vorbirea modernă nu s-a zis despre ea. Dacă nu era biblia Cornilescu 1921 nici nu știam să vorbim românește, ne încălțam cu fesul după unii. Biblia nu se traduce cu gândul la publicul țintă, pt a te racorda la imaginarul colectiv al unor țărani pe care vrei să-i manipulezi să îmbrățișeze rapid un nou cult (vreo 70% din țară era rurală în 1920), ci pt a reda fidel realitățile Orientului Mijllociu și mentalitățile colective ale cetățenilor din Israelul epocii lui Hristos, nu al locatarilor din România anului 1921.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2. Last edited by Iorest; 14.05.2023 at 07:35:03. |
|