|
|
Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
#1
|
||||
|
||||
Ce biserici resping existenta a 9 Sinoade Ecumenice si de ce?
Biserica Ortodoxa este de multe ori considerata Biserica care accepta primele 7 Sinoade Ecumenice. De ce nu sunt acceptate si celalalte 2 (Constantinopol 879-880 si Constantinopol 1341-1351)? Din cate stiu, Rusia nu le-ar fi acceptat, dar care este justificatia prezenta si istorica? Mai sunt si alte biserici ortodoxe care nu le accepta? Unde as putea citi justificatiile propuse?
Inteleg bineinteles ca ambele ar dauna relatiilor ecumenice cu Roma, dar ma indoiesc ca asta a fost justificatia propusa.
__________________
„Nu e rău televizorul ci e rău ascultătorul dacă rău îl folosește și rău vremea-și cheltuiește” - Părintele Cleopa |
#2
|
||||
|
||||
În Enciclica Patriarhilor Ortodocși de la 1848, se face referire la al VIII-lea Sinod Ecumenic și este semnat atât de patriarhii Constantinopolului, Alexandriei, Antiohiei, și Ierusalimului, cât și de Sfintele Sinoade ale Constantinopolului, Antiohiei, și Ierusalimului. Se poate deci spune că cel puțin Constantinopol, Antiohia, Ierusalim, și Patriarhia Alexandriei acceptă un al VIII-lea Sinod Ecumenic, deci are suținerea jurisdicțiilor apostolice. Dintre contemporani, mitropolitul grec Ierotheos Vlachos și el susține că există nouă sinoade ecumenice, deci și Biserica greacă pare că este de acord.
Nu știu de Bulgaria, Serbia, Rusia, Georgia, și Macedonia de Nord. În România n-am auzit niciodată de un al VIII-lea Sinod Ecumenic. Menționez că la acest sinod au participat aproape 400 de episcopi, deci un număr foarte mare, și, la acel moment, chiar și Roma a semnat și a aprobat sinodul, alături de toate celelalte patriarhate apostolice. S-au dat și canoane și a fost considerat ecumenic la timpul acela de bizantini. Bineînțeles, în acea perioadă (879-880) românii, rușii, și sârbi nu aveau episcopi activi să fi participat, dar bulgarilor le fuseseră trimiși 10 episcopi bizantini cu 10 ani înainte, care bănuiesc că au fost prezenți (nu am găsit o listă completă). Dacă nu e clar, acest sinod a interzis modificarea Crezului, deci a fost un sinod împotriva ereziei filioque. Despre contextul ce precede sinodul: https://ro.orthodoxwiki.org/Schisma_fotiană (Emilian Popescu și Kallistos Ware)
__________________
„Nu e rău televizorul ci e rău ascultătorul dacă rău îl folosește și rău vremea-și cheltuiește” - Părintele Cleopa |
#3
|
||||
|
||||
Ce face acest lucru interesant e că este un sinod pesemne acceptat ca ecumenic de toate patriarhiile apostolice ortodoxe și de Biserica greacă, dar nu de bisericile slave și de români. Nu pare să existe un motiv oficial pentru asta, are susținerea pentarhiei ortodoxe, dar totuși rămâne considerat un sinod neecumenic.
A existat un sinod iconoclast în 754 la Hiereia unde au participat 338 de episcopi (record până la acel moment) care a fost considerat ecumenic la momentul acela. I s-a imputat faptul că deși a avut prezență mare, nu a avut semnătura niciunui patriarh din pentarhie, ceea ce l-ar face neecumenic. Dar în 879-880 avem un sinod unde întreaga penterhie a fost de acord, a avut și mai mulți episcopi, și tot nu este universal recunoscut ca ecumenic. Adevărul pare să fie că nu depinde de pentarhie, de patriarhi, de jurisdicții, de Constantinopol, de Roma, de greci, sau de alte reguli, ci depinde de voia Sfântului Duh care rămâne tainică, iar ce constituie un „sinod ecumenic” decide doar Dumnezeu.
__________________
„Nu e rău televizorul ci e rău ascultătorul dacă rău îl folosește și rău vremea-și cheltuiește” - Părintele Cleopa |
#4
|
||||
|
||||
Stâlpii Ortodoxiei
Nu de puține ori în Biserică avem grupuri de câte 3 sfinți: Părinții Capadocieni (Vasile cel Mare, Grigorie de Nyssa, Grigorie Teologul), Sfinții Trei Ierarhi (Vasile cel Mare, Grigorie Teologul, Ioan Gură de Aur), sau cei trei sfinți cu titul de teolog (Ioan Evanghelistul, Grigorie Teologul, Simeon Noul Teolog). Părinții Capadocieni sunt renumiți pentru contribuțiile la al II-lea Sinod Ecumenic și deci clarificarea dogmei Sfintei Treimi. Știm de exemplu că în această perioadă Sfântul Împărat Teodosie I (cel ce a făcut creștinismul religia oficială a Imperiului Bizantin) l-a numit pe Grigorie de Nyssa un „stâlp al Ortodoxiei”.
Cu toate aceastea, alți trei mari sfinți au ajuns să poarte acest titlul de Stâlpii Ortodoxiei: Sfinții Fotie cel Mare (820-893), Grigorie Palama (1296-1356) și Marcu al Efesului (1392-1444). Deși, după cum se poate vedea, toți trei s-au născut după ultimul sinod ecumenic din 787 și și-au scris operele chiar după sinodul din 843 unde s-a stabilit Duminica biruinței Ortodoxiei, cu toate acestea au devenit „Stâlpii Ortodoxiei”. De ce a mai avut Biserica nevoie de stâlpi după ce a biruit? Ce au făcut acești Stâlpi ai Bisericii? Activitatea lor este bineînțeles strâns legată de cele 2 Sinoade „Neecumenice” sau „Semi-Ecumenice” discutate în acest thread. Sfântul Fotie este exonerat în Sinodul VIII Ecumenic, iar Sfântul Grigorie Palama este exonerat în Sinodul IX Ecumenic. Așadar, primii 2 stâlpi sunt poate reprezentanții cei mai renumiți ai acestor două Sinoade de o ecumenicitate contestată. Iar cel de-al treilea, Sf. Marcu al Efesului, este asociat, în chip contrar, cu sinodul tâlhăresc de la Ferrara-Florența. Adevărul este de fapt că, deși istoric Sf. Marcu este asociat cu sinodul din Florența, teologic și duhovnicesc este legat de combaterea ereziei filioque, continuând deci lupta începută de Sf. Fotie dar de data asta dincolo de Marea Adriatică. Cu alte cuvinte: la fel cum cele două sinoade neecumenice sunt asociate cu filioque și energiile necreate, și cei trei Stâlpi ai Ortodoxiei sunt legați strâns tot de aceste două mari taine: pe de o parte combaterea unei erezii pe cât de tainică pe atât de pernicioasă, iar pe de altă parte susținerea unei dogme pe cât de tainică pe atât de esențială Ortodoxiei. Am mai discutat de legătura dintre aceste două taine aici. Cert este că Ortodoxia, deși clarificată temeinic prin primele 7 Sinoade Ecumenice, a continuat să cheme Stâlpi care să sprijine următoarele 2 Sinoade Ecumenice fiindcă Imperiul Bizantin a fost chemat să orânduiască dogmele dar nu înseamnă că Dumnezeu nu continuă să cheme sprijin dincolo de cele 7 Sinoade Ecumenice. De aceea Sfinții Fotie, Palama, și Marcu rămân în Tradiție ca Stâlpii care au sprijinit Biserica atunci și stau ca model pentru restul veacului ce va să vină.
__________________
„Nu e rău televizorul ci e rău ascultătorul dacă rău îl folosește și rău vremea-și cheltuiește” - Părintele Cleopa |
#5
|
||||
|
||||
Și mai zic ceva aici. Cine sunt descendenții duhovnicești ai Părinții Sinodului IX Ecumenic? Fiii spirituali ai Sfinților Grigorie Sinaitul și Grigorie Palama? De fapt, cine sunt fiii duhovnicești ai celor 3 Stâlpi ai Ortodoxiei? Cine au fost susținătorii patriarhului George Scholarios, primul patriarh ecumenic sub ocupație otomană? Adică și Luca Notaras care a declarat că preferă să vadă turbanul turcesc în Constantinopol decât mitra latină.
De ce oare Stâlpii Ortodoxiei au primit nefasta ocupare turcească care a pus capăt celui mai mare imperiu din istorie și a adus o noapte de sute de anii în creștinismul balcanic? De ce Stâlpii Ortodoxiei au dus practic la prăbușirea Imperiului pământesc al Bizanțului sub ocupație orientală? Oare nu cumvă pentru că Hristos însuși ne spune: „Împărăția Mea nu este din lumea aceasta”? Edit: Am adăugat un articol despre Stâlpii Ortodoxiei pe OrthodoxWiki: https://ro.orthodoxwiki.org/Stâlpii_Ortodoxiei
__________________
„Nu e rău televizorul ci e rău ascultătorul dacă rău îl folosește și rău vremea-și cheltuiește” - Părintele Cleopa Last edited by RappY; 05.07.2024 at 16:29:54. |
|