Cincizecimea

[Mosh-Neagu]

Binecuvantat eşti, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce preaînţelepti pe pescari ai aratat, trimiţându-le lor Duhul Sfânt, şi printr-înşii lumea ai vânat, Iubitorule de oameni, mărire Ţie

Mi-as dori sa reflectam o clipa la acest tropar cu toata bunavointa, fara a specula "cuvantul" in filosofii nefolositoare. De multa vreme am o nedumerire si poate se gasesc pe forum cunoscatori ai altor limbi (greaca, slava) care sa puna in lumina ceea ce eu nu sunt chiar lamurit in acest moment.
In intelegerea mea, "a vana", are o perceptie usor negativa, intrucat ceva sau cineva pierde, intr-o vanatoare. "Vanatul" pentru mine are sens de victima si nu-l pot asocia nici macar jertfei sau sacrificiului, intrucat cel vanat... nu are de ales. El cade spre a fi mancat sau "devorat" in sens metaforic, daca ne referim la oameni. As vrea sa inteleg daca in alte limbi, troparul cincizecimii are acelasi sens de "vanat", sau mai degraba de "salvat". Poate in limba romana, nu s-a gasit un cuvant similar care sa aiba ritm si rima in tropar, dar eu as fi dorit sa stiu pentru mine insumi: e vorba de "lumea ai vanat" sau "lumea ai salvat, ai ridicat, ai mantuit"...
Inca o data spun, n-as vrea ca acest topic sa devina nimanui sminteala, ci un punct de referinta pentru a intelege mai bine ceea ce pare dincolo de puterea noastra de a patrunde ...intelesul.

În prealabil postat de Mosh-Neagu

Binecuvantat eşti, Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce preaînţelepti pe pescari ai aratat, trimiţându-le lor Duhul Sfânt, şi printr-înşii lumea ai vânat, Iubitorule de oameni, mărire Ţie

As vrea sa inteleg daca in alte limbi, troparul cincizecimii are acelasi sens de "vanat", sau mai degraba de "salvat". Poate in limba romana, nu s-a gasit un cuvant similar care sa aiba ritm si rima in tropar, dar eu as fi dorit sa stiu pentru mine insumi: e vorba de "lumea ai vanat" sau "lumea ai salvat, ai ridicat, ai mantuit"...

Nu, expresia "lumea ai vânat" are sensul de a pescui. La fel este şi în greacă şi face sens cu "preaînţelepţi pe pescari ai arătat". Sfinţii Apostoli au fost chemaţi de Mântuitorul spre a fi pescari de oameni. "Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni“ (Matei 4,19).

Sper să-ţi fie de folos predica părintelui Cleopa în care explică acest verset: http://www.bor-sfarhangheli-montreal...id=4_2_2Rusali

ps: corect este "slavă Ţie". :)

[DragosP]

Corect, sensul e de a pescui. Știm doar că apostolii au fost pescari de oameni.

[florin.oltean75]

Inima este “vanata” atunci cand sageata lui Cupidon o strapunge cu fiorul dragostei.

Cand Duhul atinge inima, aceasta se aprinde ca ceara, arzand cu flacara iubirii dumnezeiesti.

“Duhul sufla unde vrea”, vaneaza si aprinde inimile.

“Foc am venit sa arunc pe pamant.”

Troparul, probabil, a fost compus de cineva care nu a fost strain de mitologia romana.

În prealabil postat de florin.oltean75

“Foc am venit sa arunc pe pamant.”

"Focul" iubirii.

[florin.oltean75]

"Foc" se referă la focul iubirii.

Si Lui Iisus ii placea sa apeleze la metafora...de inteles.

Iar unii ortodocsi, probabil, au avut curajul sa construiasca "poduri" interculturale -prin importarea unor expresii lingvistice din alte culturi religioase / greaca-romana, gen "vanat".

Un cuvant care nu pare sa se potriveasca in mozaicul tiparelor consacrate.

[Mosh-Neagu]

Asadar acesta pare sa fie intelesul real. Metafora in sine e frumoasa, dar intre pescar si vanator, perceptia acestor vremuri este foarte diferita si tocmai de aceea, eu cel putin sunt usor nedumerit.
Se spune ca pestele nu simte durere si in principiu, pescuitul se face pentru hrana sau intretinerea familiei. A fi pescar, poate fi o meserie, chiar si in zilele noastre. A fi vanator, e o profesie doar pentru cazul unor animalele care au devenit un pericol pentru om. In cazul pescuitului sportiv sau distractiv, pestele este aruncat in apa, cel putin in alte tari. Nu acelasi lucru se intampla la vanatoare si stim foarte bine ce inseamna "distractia" sub pasiunea vanatorii: masacru si cruzime, goana dupa trofee, risipa de orice, numai de lucruri ziditoare, nu. Pestele vine singur la momeala si are tot abisul apei la dispozitie. Vanatul este urmarit, haituit, incercuit, ingrozit in ultima instanta de arme si caini. Sanse de a scapa? ZERO!
Revenind la metafore, despre pescuit sunt multe si frumoase:
"Cersetorului care-si face drum la tine, nu-i mai oferi peste, ci undita!" Dar nu auzim: "...nu-i mai da carne, ci o pusca!"; sau un sens are a fost "pescuit" si cu totul alt sens a fost vanat Una sugereaza hazard pentru pescar si naivitate pentru pestele cazut in plasa sau intrat in carlig, pe cand cealalta sugereaza usor dispret pentru viata acelor animale si strategie pana dincolo de limite, care elimina vechea vorba a vanatorului "sa aiba si vanatul sansa lui"! Cu binoclu (eventual cu infrarosu), arma semiautomata cu luneta, ogari obisnuiti sau adevarate fiare, care odata eliberate din cureaua stapanului, vanatul, oricat de puternic, este imediat rapus... (https://www.youtube.com/watch?v=e7pINAWFQZs - aveti rabdare pana la sfarsit, va rog, chiar daca imaginile nu sunt de calitate)...
Raman la parerea ca undeva, cel putin pentru lumea in care traim, asocierea crestinismului cu ideea vanarii de catre cei ce fac apostolat si nu sectarism, e oarecum improprie. Ba parca exact "vanatul" i se poate pune in carca vrajmasului, prin urzelile lui, prin strategia si arsenalul necuprins de capcane, prin dispretul fata de om, si tocmai de aceasta vanatoare a vrajmasului, noi ne rugam mereu sa fim aparati de Dumnezeu.
Ma repet, daca n-as fi simtit in suflet acest gol pe care l-am asociat vanatorii zilelor noastre, n-as mai fi deschis acest subiect si imi cer iertare daca astfel am suparat sau supar pe cineva. Cred ca doar am simtit nevoia sa intreb daca nu cumva s-a strecurat vreo greseala in traducerea pe care noi am prins-o din strabuni. Nu caut "nod in papura", ci asa simt eu, ca Dumnezeu "pescuieste", nu "vaneaza"!