Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

„Unitatea este o dorinţă sfântă izvorâtă din Rugăciunea lui Iisus. Unitatea nu este o funcţie matematică relativă, ci ea se află într-o dinamică permanentă”, a spus joi Mitropolitul Ioan al Banatului la Palatul Parlamentului.
Ierarhul a participat alături de alţi invitaţi la întâlnirea intitulată „Mic dejun cu rugăciune”, în organizarea Grupului Ecumenic de Rugăciune.
Evenimentul s-a aflat la a 13-a ediţie, iar tema întrunirii din acest an a fost „Unitate naţională în identitate creştină”.
În cuvântul adresat cu această ocazie, Mitropolitul a explicat publicului că „Hristos S-a rugat ca toţi să fie una (cf. In. 17:21). Hristos binecuvântează unitatea şi îi dă numeralului «unu» o conotaţie majoră, în care iubirea transcende cifra”.
Mitropolitul Banatului a prezentat apoi care sunt factorii care contribuie la „realizarea unităţii unui popor”.
„Nu este doar rezultatul unor acţiuni politice, militare şi diplomatice, ci este şi rodul rugăciunii lui Hristos şi a fiilor unui neam. În acest context vedem implicaţi în procesul de unire a românilor şi pe cei mai luminaţi fii ai Bisericii”, a subliniat Înaltpreasfinţia Sa.
„Cine dă substanţă unirii unui neam?”, s-a întrebat ierarhul care a oferit ulterior şi răspunsul: „întâi spaţiul geografic, apoi fiii acelui neam”.
Potrivit Părintelui Mitropolit, „la baza unităţii unui neam stau însă şi iubirea, cultura, limba, graiul, toate acestea generând conştiinţa unităţii ca valoare de ordin divino-uman”.
Deşi spaţiul geografic românesc a cunoscut modificări de-a lungul istoriei, „spaţiul cultural al spiritului românesc nu a putut să fie modificat, ci el a rămas acelaşi”, întrucât „ne naştem într-un spaţiu geografic, într-un topos anume, dar ne naştem şi într-o cultură şi într-o limbă”.
„Cultura şi limba română sunt cei mai de seamă grăniceri ai neamului şi ai spaţiului nostru românesc”, a precizat Mitropolitul Ioan care a îndemnat la finalul prelegerii sale: „Oameni de cultură şi de bine, să fim şi noi uniţi şi să veghem la hotarele Ţării şi ale culturii româneşti”.