Rugaciunea lui Iisus

[georgeval]

Multumesc pemtru sfat Alina.

[denissa]

În prealabil postat de georgeval

Ma intereseaza si "metoda" rugaciunii lui Iisus. Cand se inspira si se expira aerul si ce cuvinte din continutul rugaciunii sunt rostite?

Cartea "Pelerinul rus" ne descopera pasii acestei "metode". Din cate am inteles eu este important sa incepem sa o rostim cat mai des posibil asa cum putem deoarece dupa o vreme "rugaciune incepe sa lucreze singura". Metoda respiratiei o deprindem fara sa ne dam seama.

Parintele Teofil Paraianu ne marturiseste despre acesta metoda a respiratiei, asa cum l-a povatuit odinioara parintele Arsenie Boca,: intre inspiratie si expiratie rostim "Doamne", cand inspiram spunem: "Iisuse Hristoase" si cand expiram "Fiul Lui Dumnezeu, mantuieste-ma pe mine pacatosul".

Valeriu Gafencu, in inchisoare, "se purifica prin suferinta", descoperind tainele acestei rugaciuni. El leaga acesta rugaciune de bataile inimii, astfel: apasa cu degetul mare de la o mana pe incheietura celeilalte pana cand putea simti pulsul, si la fiecare bataie rostea cate un cuvant din rugaciune.

Toata acesta osteneala porneste din dorinta de a cobora rugaciunea din minte in inima. Toate cate cunosc sunt invataturi din carti, le citesc si le recitesc, dar sunt departe de a practica aceasta rugaciune. Este nevoie de multa ravna...

[vsovi]

cum, poi ne-a invatzat parintele pr. Arsenie Boca parca cum se face cu tragerea aerului shi expirarea, dar ne invatza parintele arhimandrit Sofronie al manastirii Lainici cum trebuie spusa, shi foarte frumos a explicat domnia sa roadele acestei rugaciuni...

dar am descoperit ca este foarte profunda ca shi intzeles deshi pare simpla, contzine foarte multa shtiintza in paza Mintzii, caci este rugaciunea Mintzii aceasta rugaciune, rostirea Numelui Domnului... iar apoi, cu timpul, mintea ajunge in inima la Hristos shi impreuna cu Duhul Sfant al rugaciunii ducand cu sine mintea cea curata shi plina de intzelepciune, mintea curatzita de Duhul Sfant, coboara spre inima shi e primita de Hristos in stelutza din atriul drept.

Rugaciunea cu atentzia la buric este atentzia catre Fiul, catre partea de jos a locului unde ne pecetluim cu sfanta Cruce, shi este o rugaciune shi o atentzie spre smerenia noastra...

Dar cum se face rugaciunea Mintzii? poi trebuie sa fi foarte atent la rostirea rugaciunii, la cuvintele pe care le rosteshti cu limba, cu gandul, la intzelesul frazei, la inceput in timp ce atentzia ochilor o indreptzi spre un ban de aur asha mare shi gros, un talant cam cu diametrul de 5 cm pe care l-ai avea intre ochi, pe frunte, shi spre nas, shi eshti atent spre el in timpul rostirii rugaciunii mintzii, iar apoi ashteptzi ca sa mearga spre inima acest talant, inima prin Hristos, primind acest talant curatzit al mintzii

Sau rugaciunea inimii este sa te rogi in fatza stelutzei lui Hristos, din atriul drept, shi sa te smereshti ca sa te primeasca shi sa-tzi mentzii rugaciunea spre acel loc plin de Har de la Dumnezeu, spre stelutza lui plina de pace ca o luminitza alba.

Respiratzia trebuie ritmata cu rugaciunea astfel incat sa nu ne incurce in rostirea rugaciunii...

Iar Duhul Sfant datorat rostirii rugaciunii neincetate trebuie sa-l unim, sa-l lasam sa se uneasca cu respiratzia asha fel incat sa ne patrunda in sinusurile interioare spre curatzirea trupului, a capului shi cugetarilor mintzii ca o dulce shi bineplacuta mireasma a smereniei, a gandului smerit... duhovnicesc

dar in primul rand rugaciunea Mintzii, a rostirii Numelui Domnului este o rugaciune de paza a Mintzii ca sa nu fie tarata in isisisisisispita shi sa pazeasca poruncile...

ma iertatzi daca mi-am dat cu parerea ca eu nu sunt un practicant shi nu shtiu decat cam cum am citit, ca defpt eu nu shtiu sa practic rugaciunile linishtirilor sufleteshti in vederea primirii pacii de la Hristos, nu cum o da lumea ne da Hristos cand spune luatzi pacea Mea, pacea Mea o dau voua...

Doamne ajuta shi scuze pentru ca s-a gasit prostul sa invetze pe... :dozingoff:

[costel]

Avem in acest articol de pe site-ul crestinortodox.ro, mai multe metode in legatura cu rugaciunea inimii.
http://www.crestinortodox.ro/Diverse/Rugaciunea_lui_Iisus-53-11802.html

Va multumesc, caci mi-ati raspuns la unele nelamuriri pe care le aveam in legatura cu Rugaciunea lui Iisus.
Exista dealtfel "Mica Filocalie a Rugaciunii lui Iisus".

[Marius22]

Parintele Dionisie Ignat, unul din marii duhovnici ai Muntelui Athos, a spus despre Rugaciunea lui Iisus ca pe cat de greu se agoniseste, pe atat de usor se pierde din pricina mandriei.

Parintele Dionisie - Despre Rugaciunea lui Iisus

[Florin-Ionut]

Parintele Staniloaie ne-a spus ca, daca nu putem sa deprindem rugaciunea lui Iisus, atunci macar sa pastram mereu numele Lui in gandul nostru, zicand: Doamne Iisuse, Doamne Iisuse... Doamne Iisuse...

Daca m-as duce ziua la lucrul campului sau daca as munci singur, izolat de ceilalti, atunci as avea conditiile necesare pentru rugaciunea inimii. Dar, lucrand cu oamenii si neavand pacea de care este nevoie pentru rugaciune, cred ca este imposibil de dobandit rugaciunea neincetata in acest caz.

Va recomand cele doua volume ale lui Gheron Iosif relativ la acest subiect: "Marturii din viata monahala". El ne impartaseste din experienta ce ne poate aduce rigaciunea lui Iisus.

În prealabil postat de Florin-Ionut

Daca m-as duce ziua la lucrul campului sau daca as munci singur, izolat de ceilalti, atunci as avea conditiile necesare pentru rugaciunea inimii. Dar, lucrand cu oamenii si neavand pacea de care este nevoie pentru rugaciune, cred ca este imposibil de dobandit rugaciunea neincetata in acest caz.

Poate ca da, poate ca nu, aflam sigur doar din cercare!
In orice caz, in Pelerinul rus, apoi in cartea parintelui Cleopa "Rugaciunea lui Iisus", precum si in Filocalia se insista asupra faptului ca nu rugatorul obtine performanta dobandirii rugaciunii neincetate, ci ea este un dar de la Dumnezeu. Darul vine uneori foarte repede sau dupa multa truda, spun Parintii, asa cum binevoieste Domnul.
Deci nu pot fi sigur sa spun ca e imposibil de dobandit rugaciunea neincetata sau ca, dimpotriva, o voi dobandi daca ma straduiesc. Dobandirea ei tine clar de impreuna-lucrarea noastra cu Sfantul Duh, eu asa am inteles din cartile amintite.
Pe de alta parte, Sfantul Teofan Zavoratul spune mereu ca partea noastra e lucrarea, truda, staruinta in rugaciune si in viata curata pe masura telului care, desigur nu e altul decat mantuirea in Hristos.
Personal nu am mereu linistea sau odihna pe care le-as dori eu ca sa fac rugaciunea, iar duhovnicul mi-a spus sa lucrez in solitudine si liniste. Totusi, fiind adeseori prins toata ziua, fie am facut rugaciunea cateva minute spre miezul noptii, fie m-am trezit cu 15 minute mai devreme. Si folosesc fiecare prilej in timpul zilei: in metrou, cand astept la vreo coada de-a noastra etc. Uite, chiar aseara am fost cu fiul meu in parc, s-a jucat vreo 2 ore cu colegii lui de la gradinitza. Mi-am zis ca e un moment prielnic sa spun rugaciunea si, cu oarecare mici dificultati, am inceput sa soptesc... Pornirea a fost mai dificila, apoi totul a mers de la sine. Am primit si darul unei stari bune, de mare liniste, pace. Slava lui Dumnezeu!
Deci se poate lucra.
Te incurajez sa lucrezi cu nadejde in ciuda conditiilor, e forma ta de jertfa, in asta se vede clar ca doresti comuniunea cu Domnul si cu Sfanta Biserica Lui, eu zic ca merita efortul si e spre lauda ta. Curaj!
Desigur, legatura cu duhovnicul e mereu necesara, sa fie deasa, stransa, mai ales cand vei sesiza ca incep replicile potrivnice (vor incepe, probabil...).
Multa nadejde si inima dornica de treaba iti doresc. Doamne ajuta!

În prealabil postat de alynnna

Frate, in Zbornicul scrie ca: intai trebuie sa iti deprinzi gura si mintea cu rugaciunea. Spune-o cat de des cu limba fara a deschide gura apoi vei simti singur cum mintea conlucreaza cu limba. Va veni vremea cand ea va tasni singura in tot locul, si pe strada si acasa si cand pui capul pe perna seara.

Da, da, cu totul de acord, confirm prin mica mea experienta. As mai adauga doar ca eu prefer sa rostesc soptit, uneori insesizabil de un privitor sau ascultator din afara.
Mare dar, mare mila Domnului ca ne-a oferit prilej de truda si mangaiere cu aceasta minunata lucrare!

De ce evităm Rugăciunea lui Iisus?

Îmi spunea un prieten că a făcut un mic sondaj printre cunoscuţii săi punând întrebarea: „Vă rugaţi folosind Rugăciunea lui Iisus?". Reacţiile lor au fost, în mare, dezarmante faţă de aşteptările pe care cunoscutul meu le avea de la nişte oameni cu solide lecturi teologice, cu ani de mers cu regularitate la biserica din parohie şi pe la mănăstiri: majoritatea s-au uitat stupefiaţi la el, de parcă i-ar fi întrebat care este formula cutare din fizica cuantică.


O piesă de muzeu
Răspunsurile au alternat între: „Nu, Doamne, fereşte!, doar nu sunt ca Sfinţii din Filocalie" (acest ultim răspuns varia cu: „nu am binecuvântare de la duhovnic") şi „Da, puţin, numai când am timp, adică atunci când mă întorc de la serviciu/şcoală sau uneori, când îmi fac canonul de metanii şi închinăciuni".
Mi se pare că am transformat Rugăciunea lui Iisus într-o piesă de muzeu: ne uităm la ea, o admirăm, o lăudăm. Şi atât. Problema nu stă în scuzele invocate ci în faptul că nici măcar nu dorim să ne rugăm cu Rugăciunea lui Iisus. Faptul că, în cel mai bun caz, o zicem accidental nu înseamnă că ne şi rugăm ci că ne liniştim puţin conştiinţa, bifăm un x la rubrica în care spune că această rugăciune nu ar trebui să lipsească din viaţa creştinului. La urma urmei, la ce ne mai folosesc cărţile Sfinţilor isihaşti, Filocalia şi Sbornicul? Ca să le ţinem în bibliotecă pentru molii? De ce mai cumpărăm tot felul de metanii de diferite modele, dacă nu le folosim? Fiindcă la aceasta foloseşte metania, la Rugăciunea lui Iisus şi nu pe post de etichetă pe care o ţinem la mână pentru ca cei din jurul nostru să înţeleagă mesajul: „Atenţie, sunt creştin".

O armă automată
Trebuie să dorim această rugăciune şi trebuie să cerem binecuvântare fiindcă o vom primi. Nu se poate altfel. Nu cred să existe duhovnic care să spună: Nu, Rugăciunea lui Iisus nu este pentru tine! Dacă nu e pentru păcătoşi, atunci pentru cine? Vameşul se bătea cu pumnul în piept zicând-o. Femeia cananeeancă a rostit-o; orbul, la fel. Noi suntem mai sănătoşi duhovniceşte decât ei?
Repet, problema nu constă în motivaţiile invocate ci în indiferenţa şi laxitatea noastră. Hristos nu este instalatorul de serviciu: Îl chemăm numai când avem un necaz. La fel, Hristos nu ţine o condică de serviciu în care fiecare creştin semnează acolo un „Tatăl nostru" dimineaţa şi seara, un acatist zis în grabă şi gata, s-a achitat de sarcini. El stă la uşa inimii şi bate mereu. Din ce am citit pe la Părinţi, Rugăciunea lui Iisus trebuie să fie precum o armă automată în mâinile creştinului. Să tragă cu ea neîncetat şi nu numai în vreme de ispită şi nu doar condiţionat de încercarea vreunei ispite sau de vreo metodă (absolut necesară, de altfel, dacă e vorba de viaţa în mănăstire dar mult mai mari sunt aici ispitele). S-au scris cărţi întregi în care sunt adunate mărturii ale unor oameni din lume care s-au mântuit zicând Rugăciunea lui Iisus şi singura lor „metodă" a fost perseverenţa şi dorinţa de a se ruga neîncetat, dar în modul cel mai discret cu putinţă. Nu putem invoca altă scuză decât obtuzitatea noastră faţă de ceea ce ar putea să ne scoată din amorţeală, faţă de ceea ce ar unge cu untdelemn duhovnicesc mecanismele noastre ruginite.

Apa cea limpede din inima noastră
Un proverb spune „dacă omul vrea să aibă o fântână cu apă limpede, trebuie să sape adânc". Într-adevăr, la fel este şi cu Rugăciunea lui Iisus. Apa cea mai limpede – mântuirea împreună cu cele mai mari daruri duhovniceşti - o aflăm dacă săpăm adânc în inima noastră, dacă spargem crusta păcatului care s-a întipărit prin consimţământ şi reaua obişnuinţă. Putem să cerem ajutor pentru cutare şi cutare problemă folosind alte rugăciuni, dar curăţirea inimii şi paza minţii nu o vom dobândi decât întipărind numele lui Hristos în inima noastră. Cunoaşteţi o altă metodă mai bună pentru aceasta decât Rugăciunea lui Iisus?

www.doxologia.ro