|
#51
|
|||
|
|||
Dragul meu, directia corecta este, de mii de ani, dintru inceput, aceasta: tot ce cunoastem in natura, fie si material, arata catre Dumnezeu.
Daca dau un exemplu din fizica si chimie nu insemana ca scufund ideea in cele materiale ci, dimpotriva, sugerez ca inca din domeniile considerate materiale (fizic, chimic) se intrevede Legea lui Dumnezeu. Manifestarea harului Lui. In spatele unor serii de date concrete palpita o abstractiune. Din particular omul deduce generalul. Si din toate astea laolalta incepe sa presimta pe Creator. Asadar, orice exemplu din organizarea si functionarea materiei am da, o facem tocmai pentru ca acolo, in miezul palpabil al lucrurilor este deja un semn al Luminii. Trebuie doar sa sesizezi aceasta directie a cugetarii. Spunea, pe de alta parte, NPriceputu, ceva despre sens. Bine spus! Fara acest sens/rost/finalitate, toate lucrurile si toate cunostintele noastre capata atributul zadarniciei si gustul neantului. Iar acum gasesc ca e momentul unei precizari din psihologie: ignoranta, fie si in datele elementare ale cunoasterii, se conjuga cu lenea, cu privirea mandra inspre sine, cu aroganta stupida si cu alte sucuri dulci-amare ale nihilismului. In fond, toate acestea sunt miasmele mortii sufletesti. Un simplu tragic semn. Cugeta, de voiesti, la toate acestea... Cugeta, mai intai... |
#52
|
||||
|
||||
Citat:
In fine, e vorba de faptul ca informatia se pastreaza intr-un fel sau altul(oricat ar parea de new-ageist, Universul stocheaza informatia despre lucruri. Cu suficienta energie, adica incomensurabil de multa, poti reconstitui orice lucru). Pt mai multe chestii asemantoare, recomand: http://www.cracked.com/blog/5-scient...-head-explode/ Ok, acum trebuie doar sa faca cineva un thread despre transumanism, si chiar vor fii toate chestiile tampite pe care le citesc eu pe forumul asta.
__________________
Every point of view is useful, even those that are wrong - if we can judge why a wrong view was accepted. |
#53
|
|||
|
|||
Da, bineînțeles. Nu trebuie să numim știință numai pe cea pozitivă, empirică, ce se ocupă cu obiectele (pe care am avut-o în vedere când am formulat mai sus). Și cea care se ocupă cu subiectele tot știință este.
|
#54
|
|||
|
|||
Pe lângă nevoia de sens aș mai adăuga nevoia de absolut, relativitatea lumii nefiindu-ne mulțumitoare. Sufletul are nevoile lui, mai mari decât ale trupului. El vrea să trăiască veșnic, vrea să iubească total, vrea desăvârșirea. Astea nu pot fi împlinite de cele materiale, într-o lume care se descompune pentru fiecare dintre noi poate chiar mâine.
|
#55
|
|||
|
|||
Sau, poate, chiar azi.
Acum!...:) |
#56
|
|||
|
|||
Citat:
Traim acte percepute fara sens deoarece sunt iesiri ale duhului nostru, rataciri, revarsari peste albie... Nevoia de absolut o vad mai degraba ca pe o destinatie. Limanul cel ravnit de om in adincul sufletului sau, adica in strafundurile mintii, in inima. Altminteri, sensul si/ar pierde rodul, fructul, Pacea. Cum ar fi o turma etern calatoare?... In definitiv, in tot ce-i omenesc survine, pana la coada, si ...oboseala. Nu glumesc! |
#57
|
|||
|
|||
Ne intoarcem acasa Noiembrie,iarna se intoarce in toamna si parul nostru alb incepe sa-si spele tristetea zapezilor gandurilor trecute,apoi toamna se intoarce in vara si suntem iar tineri si viata freamata in noi,si lumea ne imbratiseaza iar cu toata frumusetea si nebunia ei iar apoi,la final,precum natura isi renaste mereu samanta,vara se opreste din fuga ei de om si observa ca a venit primavara si ca omul a devenit iar copil,fara tristetea finalului si zbuciumul drumului,ci doar un copil cu inocenta si bucuria descoperirii miracolului numit viata.Si apoi copilul se intinde pe pamant si florile si pasarile il imbratiseaza si devine tot mai mic si mai mic,pana se intoarce in pantecul mamei sale,ferit de rau si cunoscand taina vietii pe care Dumnezeu o pune in noi.Si apoi din acel copil mai ramine o scanteie,frumoasa,curata,luminoasa,care se intoarce fericita acasa,de unde a plecat in lungul ei drum si unde stia ca se va intoarce.Ne intoarcem acasa Noiembrie,liberi in dragostea fara de sfarsit care ne-a creat,alergand ca niste copii primordiali printr-un lan de grau al unei lumi noi si a unui cer nou.Asa este,moartea nu exista,ne intoarcem acasa si chiar daca vom trece prin valea umbrei mortii nu ne va fi frica de nici un rau,caci EL este mereu alaturi de toti copii sai,care se intorc acasa.Dupa cum spunea Pavel ,,Bucurati-va !".
|
#58
|
||||
|
||||
Citat:
"20 de W de energie"...???? In cazul in care un suflet de putere 20 W ar fi nemuritor, energia sa degajata ar fi infinita [20W x infinite secunde = infiniti jouli]. Cine are minime cunostinte de fizica si filosofie nu poate fi impresionat de aceste jonglerii pseudo-stiintifice. Sufletul nu este nici energie creata, nici energie necreata. "Energia"/"sufletul" sunt fixatii ale mintii, asa cum este de fapt si "materia".
__________________
Last edited by florin.oltean75; 02.02.2013 at 18:36:20. |
#59
|
|||
|
|||
Se pare ca in cele din urma se desprinde o idee din topicul asta.
Dupa cum zic Cezar si N.priceputu, sufletul are nevoie de sens, tanjeste dupa ceva absolut, mai presus de lumea asta, are o destinatie care nu este din lumea asta materiala. Si se pare ca oamenii isi dau seama de asta studiind natura, totul arata catre un creator, nu-i asa ? Nu prea cred. Daca ar fi asa, ar trebui ca oamenii sa aiba un puternic instinct de sinucidere, tocmai ca sa intre in turma de lumina calatoare. Nu spun ca ar trebui sa se sinucida, dar ar considera viata in chip uman ca ceva rau, ceva de care ar vrea sa scape cat mai repede, ca sa se alature luminii. Ori realitatea ne arata un puternic instinct de conservare, orice om se opune cu foarte mare rezistenta ideii de moarte fizica (care ar trebui sa fie de fapt o eliberare). De fapt acest instinct de autoaparare este atat de puternic incat omul refuza sa creada ca ar putea muri vreodata, si pentru propriul sau confort psihic, inventeaza lumi invizibile, halucinante in care spiritul lor va calatori la nesfarsit fara sa moara. Totul e o iluzie autocreata pentru propriul confort psihic. Daca nu e asa, moartea este o binefacere, ceva de dorit, ceea ce contrazice dogmele religioase, cel putin pe cea crestina pe care o cunoastem cu totii. Last edited by iliegh; 02.02.2013 at 19:11:47. |
#60
|
||||
|
||||
Citat:
Cel putin trei.
__________________
|
|