Permite biserica ortodoxa eutanasia la pisici ?

[tabitha]

În prealabil postat de AlinB

Nu toata retorica iti era adresata tie personal si in mod special, probabil nu te-ai obosit sa citesti cu atentie.



Despre salvat planeta: cica erau o multime de pesti esuati pe o plaja.
Si un copil, ii aduna si ii arunca inapoi in apa.
Un nene "intelept": "Mai copile, ce pierzi vremea, ce faci tu este inutil, nu face nici o diferenta, sunt o multime de pesti, nu-i poti salva pe toti"
Copilul, ia n peste, il arunca in apa si zice: "Vezi, pentru asta face o diferenta".



Mi se pare mie sau expresia ascunde o doza de dispret pentru ideea de milostenie?



Exemplu de ce ziceam mai sus cu atentia, asta era pentru tanti care se isteriza in deschiderea topicului.



Logica Evanghelica?
Ca omeneste da, ai dreptate, la nivel pur uman, ochii care nu se vad, se ignora.

Si da, nu poti doar pentru ca sunt oameni, mai lipseste un element, poate ai sa-l descoperi in timp.

Aline dragă, salvez și eu și ajut pe cine pot. Dumnezeu știe mai bine ca tine cum stau lucrurile.

[stoicadorina]

În prealabil postat de mirela.t

Pisicuța mea a murit în seara asta. Nu mai face obiectul discuției de față.


@stefan_florin : este o falsă dilemă. Nu se punea oricum problema în felul acesta. Nici acum și nici pe viitor.
Milostenie fac atunci când consider (eu) că e cazul, și nu aștept să mă împingă nimeni de la spate.

Imi pare nespus de rau Mirela pentru pisicuta ta Mitzi. Abia acum am vazut ca a murit. Cunosc durerea pricinuita de moartea unui animal de companie. Uneori animalele iti ofera mult mai multa afectiune decat orice om si nu cer nimic in schimb decat hrana si putina dragoste, infinit mai putina decat ne ofera ele. Cred ca Dumnezeu o sa va ajute sa gasiti curand alta pisica sau un catel.

[stoicadorina]

Am plecat de pe forum dezgustata printre altele si de nelipsitele tale replici in care nu este decat ratiune inghetata de o inima impietrita. Vorbesti despre oameni pe care nu-i cunosti si faci mare pacat!
Vrei sa-ti emunar faptele de milostenie facute de Mirela (cele pe care eu le cunosc)? Nu o fac dintr-un singur motiv. Nu vreau sa o supar deoarece iubeste fapta buna facuta in taina.
Te rog sa nu-mi raspunzi ca (desi sunt o fire pacifista) pentru Mirela iti sar in cap!

[AlinB]

Sigur ca e mai usor sa alergi dupa dragostea unui animal decat cea a unui om, dar e pura ipocrize sa afirmi ca e dragoste in adevaratul sens al cuvantului.
Dragostea lor, neavand libertate de alegere (asa cum are un om) este mai degraba un reflex, poate ai auzit de experimentele lui Pavlov, carnea, becul, salivarea.

Cam asa este si animalul, mancare atentie -> afectiune.

Se pot "indragosti" ireprosabil chiar si de un criminal in serie, care le arunca bucati din victimele lui, vor fi profund recunoscatoare pentru asta.

Deci a fi apologetul acestui gen de afectiune este greist - dar ma rog, asa cum altii se multumesc cu telenovele ca substitut la o viata afectiva asa si cei care cauta compania animalelor pentru afectiune.

Bun, acum ca am lamurit si asta - ceea ce nu pricepusi, este ca nu este vorba despre Mirela.

I-am propus o dilema morala, a refuzat-o, asta este.
Asta nu spune nimic despre calitatile ei morale sau altceva, fiecare isi este propriul judecator (pana la Dumnezeu).

Asa cum nici in alte ocazii, in care ti-am dezaprobat ideile, nu era vorba neaparat de tine desi in mod evident te identifici la sange cu ele.

Parerea mea, daca nu poti sa te detasezi, ramai la decizia precedenta cu forumul, ca e mai bine, poti sa te socializezi mult mai eficient si satisfacator pe facebook.

[stoicadorina]

Te bagi singur in seama. Parerile tale nu fac doi bani pentru mine. Socializez unde vreau si cu cine vreau.

[AlinB]

Vezi ce scrie acolo la titlul postarii.
Deci..

[tabitha]

În prealabil postat de stoicadorina

Imi pare nespus de rau Mirela pentru pisicuta ta Mitzi. Abia acum am vazut ca a murit. Cunosc durerea pricinuita de moartea unui animal de companie. Uneori animalele iti ofera mult mai multa afectiune decat orice om si nu cer nimic in schimb decat hrana si putina dragoste, infinit mai putina decat ne ofera ele. Cred ca Dumnezeu o sa va ajute sa gasiti curand alta pisica sau un catel.

Iti mulțumesc de gândurile bune, Dorina. Nu ne-am gândit să ne luăm o altă pisicuță, sau cățel. Cel puțin nu acum.

[tabitha]

În prealabil postat de AlinB

Bun, acum ca am lamurit si asta - ceea ce nu pricepusi, este ca nu este vorba despre Mirela.

I-am propus o dilema morala, a refuzat-o, asta este.
Asta nu spune nimic despre calitatile ei morale sau altceva, fiecare isi este propriul judecator (pana la Dumnezeu).

Ți-am mai explicat (eu, Cezar și Yasmina) că dilema ta morală n-are substanță. După părerea mea, nu există om vs animal strict vorbind, nici la modul general și nici în particularul pe care l-ai sugerat tu (uite chiar vroiam să te întreb ce exemplu personal dai tu în cazul acela cu fetița, îi ajuți să-și plătească facturile lună de lună? cât la % din salariul tău pui deoparte pentru milostenie, si cum faci să alegi cazurile respective? te și împrumuți ca să faci milostenie, dacă cineva îți cere? off topic, desigur ). Mergi pe extreme și pe o gândire pur analitică, păcat. Probabil explic eu prea prost, sunt prea laconică și de-asta nu mă întelegi. Asta e, sunt obosită și adevărul e că nu prea am chef de vorbă acum.. (mă așteptam însă să pricepi ce vreau să zic)

[cezar_ioan]

În prealabil postat de mirela.t

Nu ne-am gândit să ne luăm o altă pisicuță, sau cățel. Cel puțin nu acum.

Un lucru normal, firesc, sănătos şi nobil.
Orice pierdere se abordează, în mod normal, printr-o perioadă de doliu, mai exact prin "munca/travaliul de doliu". Doar aşa viitoarele relaţii pot fi sănătoase. Alminteri ele sunt tributare celei vechi, rănilor necicatrizate.
E un principiu valabil pentru toate formele de pierdere.

În acest sens, pentru pierderea oamenilor, Biserica rânduieşte slujbele, pomenile, parastasul.
Desigur, aici e mult mai complex şi facem toate cele rânduite atât pentru sufletul celui plecat dintre noi (în primul rând pentru acest motiv, deoarece perioada pocăinţei s-a încheiat pentru cel plecat) cât şi pentru sufletul nostru, al celor rămaşi fără prezenţa concretă a persoanei iubite.

[AlinB]

În prealabil postat de cezar_ioan

În acest sens, pentru pierderea oamenilor, Biserica rânduieşte slujbele, pomenile, parastasul.
Desigur, aici e mult mai complex şi facem toate cele rânduite atât pentru sufletul celui plecat dintre noi (în primul rând pentru acest motiv, deoarece perioada pocăinţei s-a încheiat pentru cel plecat) cât şi pentru sufletul nostru, al celor rămaşi fără prezenţa concretă a persoanei iubite.

Si nu avem parastas si pentru pisici?
E inuman.