Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Biserica Ortodoxa si alte religii > Alte Religii
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #61  
Vechi 21.10.2013, 23:38:00
Miha-anca
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de florin.oltean75 Vezi mesajul
Asteptam o definitie originala, de genul "paganism inseamna fictiune sau perspective ontologice neconforme cu realul".
Păgânismul este un termen generic folosit de obicei de crestini pentru a desemna diferitele tradiții politeiste, religioase non-avraamice.
Sau, as adauga eu, inchinarea la creatie, in loc de Creator.
Reply With Quote
  #62  
Vechi 22.10.2013, 00:00:10
Miha-anca
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de florin.oltean75 Vezi mesajul
Nu stim ce este mantuirea. Corect.

Dar stim cum arata Chipul Lui Dumnezeu?

Este o exagerare.

Doar credinta in Hristos nu este mantuitoare.

Credinta este necesara, dar nu suficienta.

Trebuie incununata de fapte.

O credinta fara fapte nu este credinta.

Crestinismul este unica religie mantuitoare, ne marturiseste Sundar Singh. Ce altceva l-ar fi facut sa treaca de la budism la crestinism?!?

Iti recomand sa citesti II Epistola a Sf. Apostol Petru, ca sa vezi ca e nevoie de mai multe pentru a ne mantui. Credinta e prima, urmata de fapte bune si apoi de cunoastere. La sfarsit enumera iubirea si dragostea. Cu toate acestea, mantuirea o primim in dar de la Dumnezeu, avand in vedere ca aportul nostru, chiar in conditiile implinirii tuturor conditiilor, reprezinta doar 1%, iar restul ne da Dumnezeu.

Imi face o deosebita placere sa postez din nou aceste versete:

3. Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit toate cele ce sunt spre viață și spre bună cucernicie, făcându-ne să cunoaștem pe Cel ce ne-a chemat prin slava Sa și prin puterea Sa,
4. Prin care El ne-a hărăzit mari și prețioase făgăduințe, ca prin ele să vă faceți părtași dumnezeieștii firi, scăpând de stricăciunea poftei celei din lume.
5. Pentru aceasta, puneți și din partea voastră toată sârguința și adăugați la credința voastră: fapta bună, iar la fapta bună: cunoștința,
6. La cunoștință: înfrânarea; la înfrânare: răbdarea; la răbdare: evlavia;
7. La evlavie: iubirea frățească, iar la iubirea frățească: dragostea.
(II Petru 1)
Reply With Quote
  #63  
Vechi 10.06.2014, 22:12:48
florin.oltean75's Avatar
florin.oltean75 florin.oltean75 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.03.2011
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.935
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Miha-anca Vezi mesajul
Crestinismul este unica religie mantuitoare, ne marturiseste Sundar Singh. Ce altceva l-ar fi facut sa treaca de la budism la crestinism?!?

Iti recomand sa citesti II Epistola a Sf. Apostol Petru, ca sa vezi ca e nevoie de mai multe pentru a ne mantui. Credinta e prima, urmata de fapte bune si apoi de cunoastere. La sfarsit enumera iubirea si dragostea. Cu toate acestea, mantuirea o primim in dar de la Dumnezeu, avand in vedere ca aportul nostru, chiar in conditiile implinirii tuturor conditiilor, reprezinta doar 1%, iar restul ne da Dumnezeu.

Imi face o deosebita placere sa postez din nou aceste versete:

3. Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit toate cele ce sunt spre viață și spre bună cucernicie, făcându-ne să cunoaștem pe Cel ce ne-a chemat prin slava Sa și prin puterea Sa,
4. Prin care El ne-a hărăzit mari și prețioase făgăduințe, ca prin ele să vă faceți părtași dumnezeieștii firi, scăpând de stricăciunea poftei celei din lume.
5. Pentru aceasta, puneți și din partea voastră toată sârguința și adăugați la credința voastră: fapta bună, iar la fapta bună: cunoștința,
6. La cunoștință: înfrânarea; la înfrânare: răbdarea; la răbdare: evlavia;
7. La evlavie: iubirea frățească, iar la iubirea frățească: dragostea.
(II Petru 1)
Cunostinta

Ce intelegem prin "cunostinta"?

"Cunostinta" depinde de minte.
"Cunostinta" este o functie a mintii.

Prin minte intelegem atat cuvantul "Dumnezeu" cat si "cuvintele Lui Dumnezeu", prin minte ne infranam sau desfranam, prin minte facem fapte bune sau fapte rele.

Prin minte ajungem sa credem sau nu, prin minte ne inaltam sau coboram, prin minte poftim sau ne infranam, prin minte iubim sau uram, prin minte ne smerim sau ne mandrim.

Nimic nu poate ocoli MINTEA. Nici binele, nici raul. Nici credinta, nici necredinta.

Dar ce este mintea?

Este o intrebare esentiala, care necesita un raspuns pentru cei ce doresc sa cunoasca in profunzime insasi procesul cognitiei (element cauzal in procesele de decizie derivate)

In textele sacre budiste sunt identificate trei niveluri ale mintii:
-unul grosier corespunzator starii de veghe,
-unul subtil care este inactiv in stare de veghe dar se manifesta in somn (pt. fiintele obisnuite),
-unul foarte subtil, care devine activ doar in momentul mortii (pt. fiintele obisnuite)

Doar cel de al treilea nivel "supravietuieste" mortii - de aceea se spune ca este nivelul indestructibil - mintea radacina.


(1) Mintea corespunzatoare nivelului grosier

In sutrele sacre este definita prin trei parametri: natura, locatie si functie.

- Natura acesteia este claritatea. Claritate pentru ca in ea se reflecta toate obiectele cunoasterii. Este 'perfect clara'. Perfect clara - pentru ca niciun alt obiect nu are o asemenea 'transparenta'. De asemenea, este fara forma. Ii lipseste cu desavarsire orice forma, orice proprietate fizica. De aceea se spune ca este 'goala de forma'. Aceasta goliciune insa nu este ultima sa esenta, 'natura ultima', ci este natura ei conventionala. Fiind fara nicio proprietate fizica nu putem spune ca are o anumita intindere sau limitare spatiala.

-Locatia mintii este in inima (nu in cap). "Fara forma fiind, locasul ei adancul inimii este".

-Functia este aceea de a cunoaste. Mintea este cea care executa procesul de imputatie la interactiunea cu realitatea inconjuratoare. De exemplu, o padure nu este padure daca mintea nu o intelege astfel. O inchisoare nu este o inchisoare daca nu o intelegem astfel.


Mintea este cea mai puternica forta din univers. Intr-o clipita ne poate azvarli in iadul cel mai adanc. Niciun demon, nicio forta exterioara nu ne poate clinti, daca mintea nu se clinteste.

In sutre se spune ca mintea fiintelor obisnuite se aseamana cu un animal vorace, neimblanzit sau cu un tiran. Este poftitoare si patimasa. Fiintele obisnuite se afla sub comanda propriilor lor minti, fara putere de a i se impotrivi.

Procesul cunoasterii directe a propriei minti se aseamana cu imblanzirea unei fiare crude, cu imblanzirea unui cal naravas.

Fara realizarea propriei minti, fiintele desi vad - sunt oarbe, pentru ca vad ceea ce mintea lor necontrolata le arata. Astfel, desi ele cred ca sunt in lumina, in fapt umbla in bezna necunostintei.




__________________


Last edited by florin.oltean75; 15.06.2014 at 13:01:14.
Reply With Quote
  #64  
Vechi 18.06.2014, 13:04:56
florin.oltean75's Avatar
florin.oltean75 florin.oltean75 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.03.2011
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.935
Implicit

DINCOLO DE STARI


Toate starile - fie ca sunt adictive, fie ca sunt stari "normale" ('de la caderea lui Adam incoace nu mai este nimic normal') - sunt, fara exceptie, fenomene neuropsihice.

Realitatea in care ne miscam si respiram este pur si simplu o compilatie din aceste stari.

Finalmente, chiar daca vorbim despre senzatii, idei abstracte sau amintiri cuibarite in ungherele memoriei – acestea sunt, fara exceptie, impresii mentale.

De aceea sta scris in scripturile budiste, ca privind cu intelegere in jurul nostru, in noi insine, putem observa ca "totul este in natura mintii".

Pentru ca orice percepem este o proiectie, o amprenta in minte.

De aceea, vanarea de stari este ca o invartire in jurul cozii. Este inselare, pentru ca aceste actiuni de apucare nu reusesc sa inteleaga natura profunda a starii si a setei de stare.

Se aseamana cu o betie. Sau cu alergarea dupa himere. ( "Opriți-vă și cunoașteți că Eu sunt Dumnezeu!")

Nu este o deosebire fundamentala intre vanarea de stari trupesti sau stari duhovnicesti. Este implicat acelasi mecanism. Acelasi tipar de actiune. Se schimba doar conceptele. Acelasi om vechi, insa, imbracat cu alte haine.

"Nu oricine-Mi zice: „Doamne, Doamne!” - (Ma va vana) - va intra in imparatia cerurilor."

--------------

Ce este dincolo de "stare"?

Dincolo de neuropsihic?

Oare putem noi “saraci duhul” intr-o asemenea masura incat sa nu mai fie ingreunat de nicio impresie mentala?

Sa fie complet liber de mecanismul cognitiv cauzal: obiect stimul - simt - impresie mentala...?

Oare putem noi separa "sufletul" de trup, in trup fiind?

Mintea de neuron, in trup respirand?

Sa lasam in urma trupescul ca pe o piele de sarpe? Sa "naparlim" - sa lasam, cu totul, duhul cel vechi?

Sa linistim furtuna si sa facem pace pentru totdeauna?
-------------

Budismul spune ca da, si arata cum.
__________________


Last edited by florin.oltean75; 18.06.2014 at 14:21:27.
Reply With Quote
  #65  
Vechi 18.06.2014, 14:11:44
Ioan_Cezar Ioan_Cezar is offline
Banned
 
Data înregistrării: 17.06.2014
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.632
Implicit

Bună Florin,
sunt nelămurit în legătură cu afirmația ta despre realitate (în care trăim, în care ne mișcăm și respirăm).
Mai întâi nu sesizez distincția dintre realitate și mediu ambiental. Sunt același lucru?
Apoi, dacă realitatea e totuna cu o compilație a stărilor subiective, să înțeleg că natura realității nu are nimic obiectiv? Nu e nimic real independent de subiectivismul nostru?
În fine, dacă subiectivismul e atât de accentuat, ba chiar total, cum se face că persoane diferite, subiectivități diferite pot comunica, se pot deosebi ori asemăna etc.?

Pe de altă parte, afirmi că budismul arată cum putem despărți mintea de neuron etc. Că a avea omul trup e cam totuna cu a avea piele de șarpe etc.
Aici îți reamintesc că Biserica învață nu desconsiderarea trupului sau distrugerea lui, ci înfrânarea, asceza. Iar aceasta pentru un singur scop capital: curăția necesară lucrării de schimbare a minții prin nevoință și har (despătimire, iluminare... știi tu...).

Mai direct spus, ținta ascezei creștine e spiritualizarea trupului, pneumatizarea lui. Nu separarea trupului și a minții, nu ruptura dintre "minte și neuron" ci spiritualizarea/pneumatizarea materiei prin lucrarea (simțită, resimțită, cunoscută) harului în om, astfel încât omul să devină treptat lăcaș ori tron al Duhului Sfânt și astfel să parcurgă devenirea întru Ființă, care este nesfârșită.
Biserica este tocmai organismul viu unde are loc acest proces al învierii și al înveșnicirii omului întru Hristos.

Așadar, în Biserică nu voim să separăm neuronul și mintea (măcar că mintea e susținută de fenomenologia unei mase de neuroni cu intercorelații sistemice de nespusă complexitate, neputînd funcționa în baza câte unui element sau a unei grupări oarecare rupte de sistemul întreg) ci să avem parte de harul Duhului lui Hristos în relația "neuronului" cu mintea, a sufletului cu trupul.
Problema, după cum înțeleg eu, nu e de a găsi o cale de evadare din trup ci, tocmai prin relația (îmblânzitoare, înstăpânitoare în baza unui "duh stăpânitor" pe care îl cerem în rugăciune) cu trupul,
și pe de altă parte, în extensie simultană cu semenii
și cu Duhul Sfânt,
să dobândim o relație curată și lucrătoare între minte și trup, adică o relație mântuitoare și necontenit sfințitoare în Hristos Cel Înviat și Pururea Viu.

Duhul și materia omului se întrepătrund, subiectivul și obiectivul coexistă. Sfinții dau mărturie că răpirea în vedenie prin Duhul înseamnă cu totul altceva decât ruptura dintre suflet și duh, dintre "neuron și minte". Și, în orice caz, aceste modificări ale cunoașterii (care nu sunt în nici un caz detașări budiste) vin din voia Domnului, din pedagogia Lui mântuitoare, iar nu din ambițiile omului. Ambiții care, se pare, vin adeseori din suferințe personale și colective insuficient elucidate ori incomplet dăruite Domnului întru binecuvântare.

Last edited by Ioan_Cezar; 18.06.2014 at 21:10:25.
Reply With Quote
  #66  
Vechi 18.06.2014, 22:44:07
florin.oltean75's Avatar
florin.oltean75 florin.oltean75 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.03.2011
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.935
Implicit

Bine ai revenit Cezar!

Citat:
Bună Florin,
sunt nelămurit în legătură cu afirmația ta despre realitate (în care trăim, în care ne mișcăm și respirăm).
Mai întâi nu sesizez distincția dintre realitate și mediu ambiental. Sunt același lucru?
Daca mediul ambiental este tot ceea ce percepe mintea noastra inclusiv ambientul senzorial intern trupului si mintii atunci putem afirma ca mediul ambiental este realitatea subiectiva.

Citat:
Apoi, dacă realitatea e totuna cu o compilație a stărilor subiective, să înțeleg că natura realității nu are nimic obiectiv?
Nu e nimic independent de subiectivismul nostru?
În fine, dacă subiectivismul e atât de accentuat, ba chiar total, cum se face că persoane diferite, subiectivități diferite pot comunica, se pot deosebi ori asemăna etc.?
“Realitatea in care ne miscam si respiram este pur si simplu o compilatie de stari.”

Realitate imediata/subiectiva este suma tuturor experientelor, clipa de clipa.

Este proiectia lumii in mintea noastra, inclusiv propriile ganduri, sentimente, stari trupesti.

Este realitatea efectiva.

Realitatea obiectiva, evident, exista si nu este suma starilor noastre subiective.

Insa, realitatea obiectiva, cea care exista dincolo de raza de actiune a simturilor, nu poate fi accesata decat inferential, prin reprezentari mentale subiective.

De aceea “realitatea obiectiva”, dpdv al sinelui, se curbeaza inerent, curge intr-o “realitate subiectiva”.

Astfel, se poate afirma ca realitatea obiectiva “nu exista efectiv”.

Aceasta nu inseamna ca realitatea obiectiva nu exista in mod absolut.

In experienta curenta, noi insa nu simtim cum ca mintea noastra este cea care oglindeste fiecare experienta personala. Ca este implicata in fiecare cuanta a cognitiei, indiferent cat de neinsemnata.

Figurativ, nu simtim ca propria minte da viata realitatii obiective intr-un mod subiectiv. Realitatea obiectiva o simtim in afara mintii noastre, nu inlauntrul ei.

Percepem viata de zi cu zi ca si cum am fi o singularitate printre alte singularitati. Ca si cum realitatea obiectiva, cu toate promisiunile ei (de mister, placere, cunostere exotica…) asteapta sa fie descoperita de mintea noastra.

Cand de fapt mintea noastra este in centru. Este cea care“da viata” efectiv fiecarei experiente.

Universul exista efectiv pentru ca mintea noastra exista.

Realitatea este inlauntrul nostru, nu inafara noastra.

Cand intelegem acest adevar incepem sa ne reintregim. Ne intoarcem acasa.

Mintea se reintoarce in chip minunat in ea insasi. Nu mai dam nimic dusmanului. Nu mai risipim.

Pana atunci ramanem pribegi, intr-o tara straina.

----------------------
Mintile pot comunica pentru ca pot stabili conventii in raport cu diferite forme de reprezentari mentale. (Etichete, foneme, tipare, simboluri).

Cand conventia nu este stabilita comunicarea este imposibila.

Conventiile sunt forme de realitate subiectiva congruente in subiecti diferiti.

Citat:
Pe de altă parte, afirmi că budismul arată cum putem despărți mintea de neuron etc. Că a avea omul trup e cam totuna cu a avea piele de șarpe etc.
“Sa lasam in urma trupescul ca pe o piele de sarpe? Sa "naparlim" - sa lasam, cu totul, duhul cel vechi?”


Adica, omul trebuie sa lase duhul sau cel vechi, apucator si aflat in necunostinta, ca pe o piele de sarpe.

De fapt, mintea trece prin multe naparliri pana ajunge la curatenia desavarsita.

Citat:
Aici îți reamintesc că Biserica învață nu desconsiderarea trupului sau distrugerea lui, ci înfrânarea, asceza. Iar aceasta pentru un singur scop capital: curăția necesară lucrării de schimbare a minții prin nevoință și har (despătimire, iluminare... știi tu...). Așadar, în Biserică nu voim să separăm neuronul și mintea (măcar că mintea e susținută de fenomenologia unei mase de neuroni cu intercorelații sistemice de nespusă complexitate, neputînd funcționa în baza câte unui element sau a unei grupări oarecare rupte de sistemul întreg) ci să avem parte de harul Duhului lui Hristos în relația "neuronului" cu mintea, a sufletului cu trupul.
Problema, după cum înțeleg eu, nu e de a găsi o cale de evadare din trup ci, tocmai prin relația (îmblânzitoare, înstăpânitoare în baza unui "duh stăpânitor" pe care îl cerem în rugăciune) cu trupul,
și pe de altă parte, în extensie simultană cu semenii
și cu Duhul Sfânt,
să dobândim o relație curată și lucrătoare între minte și trup, adică o relație mântuitoare și necontenit sfințitoare în Hristos Cel Înviat și Pururea Viu.

Duhul și materia omului se întrepătrund, subiectivul și obiectivul coexistă. Sfinții dau mărturie că răpirea în vedenie prin Duhul înseamnă cu totul altceva decât ruptura dintre suflet și duh, dintre "neuron și minte".
In budism, trupul este considerat un vas extrem de pretios, insasi fundamentul iluminarii.

Prin ceea ce reflecta trupul in mintea noastra putem cunoaste in cele din urma ceea ce este dincolo de orice impresie trupeasca.

Prin trup patimitor lucram nepatimirea.

“Neuronul” lucreaza activ la toate impresiile noastre trupesti, dar sustine si cugetarea la Dumnezeu.

Insa duhul nu este trup. Mintea nu este trup.

Sunt doua continuumuri diferite, chiar daca temporar coexista si conlucreaza.

Ele sunt separate obligatoriu la moartea trupului (neuronul este despartit de minte), dar pot fi separate si in rugaciunea profunda.

Cand mintea intra in ea insasi poate vedea limpede propria sa natura si lucrare, diferita de cea a trupului.

In rugaciunea adanca mintea devine netrupeasca lasa in urma toate impresiile si imaginatiile - cultivate prin ascultare, citire sau reflectie.

Lasa cele ale trupului (roscoavele lumii) si se intorce la Tatal, hranindu-se cu “frumusetea si lumina Lui”.

Gaseste apa vie si devine apa vie. Nici nu mai inseteaza, nici nu mai flamanzeste.
------
__________________


Last edited by florin.oltean75; 18.06.2014 at 23:09:15.
Reply With Quote
  #67  
Vechi 19.06.2014, 00:46:07
Ioan_Cezar Ioan_Cezar is offline
Banned
 
Data înregistrării: 17.06.2014
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.632
Implicit Ortodoxia - Sfințirea omului

Cuvântul lui Gheron Iosif:

"Si cand, in ascultare si in liniste, se vor curati simturile tale si se va odihni mintea ta si se va curati inima ta, atunci vei primi har si luminarea cunostintei. Vei deveni in intregime lumina, in intregime minte, in intregime straveziu. Si izvoraste din el asa o teologie, incat daca ar fi trei care sa scrie in acelasi timp, nu ar putea sa cuprinda raurile care ies cu repeziciune si care raspandesc pace si deplina nemiscare a patimilor in tot trupul. Se aprinde inima de iubirea dumnezeiasca si striga : " Tine, Iisuse al meu, valurile harului Tau, ca ma topesc ca ceara ". Si intr-adevar se topeste, netinandu-l. Si mintea este rapita in contemplatie, in vederea cea dumnezeiasca. Si se savarseste unirea. Se transforma omul si devine una cu Dumnezeu, incat nu se mai cunoaste si nu se mai distinge sinele sau, precum fierul inrosit in foc, cand se aprinde si se face una cu focul.

Pe toate acestea le vei gusta si tu cand te vei alipi de un Parinte ( Gheron ) duhovnicesc si cu experienta si vei lucra rugaciunea mintii. Ma ai si pe mine. Eu iti voi scrie des si iti voi descrie taine din care, daca traiesti in lume, nici picatura nu poti gusta din ele. Paraseste luptele si cuvintele umflate. Pe omul cel dinlauntru vrea harul Dumnezeiesc sa-l uneasca cu Dumnezeu. Atunci vei deveni folositor si altora."

http://www.crestinortodox.ro/carti-o...nul-80987.html

Last edited by Ioan_Cezar; 19.06.2014 at 12:31:24.
Reply With Quote
  #68  
Vechi 20.06.2014, 10:43:22
florin.oltean75's Avatar
florin.oltean75 florin.oltean75 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.03.2011
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.935
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Ioan_Cezar Vezi mesajul
Cuvântul lui Gheron Iosif:

"Si cand, in ascultare si in liniste, se vor curati simturile tale si se va odihni mintea ta si se va curati inima ta, atunci vei primi har si luminarea cunostintei. Vei deveni in intregime lumina, in intregime minte, in intregime straveziu. Si izvoraste din el asa o teologie, incat daca ar fi trei care sa scrie in acelasi timp, nu ar putea sa cuprinda raurile care ies cu repeziciune si care raspandesc pace si deplina nemiscare a patimilor in tot trupul. Se aprinde inima de iubirea dumnezeiasca si striga : " Tine, Iisuse al meu, valurile harului Tau, ca ma topesc ca ceara ". Si intr-adevar se topeste, netinandu-l. Si mintea este rapita in contemplatie, in vederea cea dumnezeiasca. Si se savarseste unirea. Se transforma omul si devine una cu Dumnezeu, incat nu se mai cunoaste si nu se mai distinge sinele sau, precum fierul inrosit in foc, cand se aprinde si se face una cu focul.

Pe toate acestea le vei gusta si tu cand te vei alipi de un Parinte ( Gheron ) duhovnicesc si cu experienta si vei lucra rugaciunea mintii. Ma ai si pe mine. Eu iti voi scrie des si iti voi descrie taine din care, daca traiesti in lume, nici picatura nu poti gusta din ele. Paraseste luptele si cuvintele umflate. Pe omul cel dinlauntru vrea harul Dumnezeiesc sa-l uneasca cu Dumnezeu. Atunci vei deveni folositor si altora."

http://www.crestinortodox.ro/carti-o...nul-80987.html

Lumina mare /focul curatitor se pogoara si aprinde sufletul” atunci cand sufletul este pregatit, replamadit in ascultare si liniste.

Prima este pregatirea, a doua este forjarea.

Ascultarea initiaza lucrarea de Intregire a mintii (sufletului) iar Focul o desavarseste.

Insa samburele ascultarii este “luarea aminte”.

Ce este luare aminte, ce este ascultarea si ce este linistea?

Evident cele trei comunica - sunt ape ale aceluiasi izvor.

Care este insa diferenta dintre ele?

Caci fara “luare aminte” toata lucrarea se afla pe sol lunecos si mlastinos. Nemiscarea si aprinderea sunt imposibile.
__________________


Last edited by florin.oltean75; 20.06.2014 at 10:45:23.
Reply With Quote
  #69  
Vechi 20.06.2014, 11:32:22
Ioan_Cezar Ioan_Cezar is offline
Banned
 
Data înregistrării: 17.06.2014
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.632
Implicit

Da, cam așa înclin să cred și eu... :)
E o ascultare și în luarea aminte, liniștea fiind plămădită și din ele,
iar liniștea hrănește și împlinește ascultarea și luarea aminte ....
și tot așa mereu.... se împletesc reciproc, se nutresc și se înalță una pe alta.
O împletire care suie sufletul tot mai subțiat (prin strunjirea însângerată de grosolănie/răutate/împietrire)
pe măsură ce cugetarea se face tot mai smerită (conștientă de raportul și de legătura dintre om și Dumnezeu), se coboară pe sine din fumurile amețitoare ale închipuirilor măririi, din falsele cunoașteri care alcătuiesc ignoranța lucie...
Iar inima se limpezește treptat, murindu-și multe (lepădîndu-se) și lăsîndu-se murită/văduvită de adaosurile pocitoare ale nesimplității. Prin focul curățitor al harului (pentru aceasta avem Biserica, slujbele și rânduielile și toate Tainele), sfințitor.
Dar pentru toate astea e nevoie de nițel curaj și de oarece nebunie mișcătoare. Câți oare mai îndrăznim astăzi? Și câți perseverăm?

Last edited by Ioan_Cezar; 20.06.2014 at 13:37:42.
Reply With Quote
  #70  
Vechi 21.06.2014, 09:45:16
florin.oltean75's Avatar
florin.oltean75 florin.oltean75 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.03.2011
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.935
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Ioan_Cezar Vezi mesajul
Da, cam așa înclin să cred și eu... :)
E o ascultare și în luarea aminte, liniștea fiind plămădită și din ele,
iar liniștea hrănește și împlinește ascultarea și luarea aminte ....
și tot așa mereu.... se împletesc reciproc, se nutresc și se înalță una pe alta.
O împletire care suie sufletul tot mai subțiat (prin strunjirea însângerată de grosolănie/răutate/împietrire)
pe măsură ce cugetarea se face tot mai smerită (conștientă de raportul și de legătura dintre om și Dumnezeu), se coboară pe sine din fumurile amețitoare ale închipuirilor măririi, din falsele cunoașteri care alcătuiesc ignoranța lucie...
Iar inima se limpezește treptat, murindu-și multe (lepădîndu-se) și lăsîndu-se murită/văduvită de adaosurile pocitoare ale nesimplității. Prin focul curățitor al harului (pentru aceasta avem Biserica, slujbele și rânduielile și toate Tainele), sfințitor.
Dar pentru toate astea e nevoie de nițel curaj și de oarece nebunie mișcătoare. Câți oare mai îndrăznim astăzi? Și câți perseverăm?
Cezar, esti chiar tu! Te-ai intors...
Stilul este inconfundabil.

"
strunjirea însângerată de grosolănie"

"adaosurile pocitoare ale nesimplității"

Limba romana are resurse inepuizabile de exprimare ...

------------------------------------

Apropo, ce a insemnat pentru tine perioada de "post al postarii"?

A fost autoimpusa, fortuita sau o tacere care a venit natural, firesc?
__________________


Last edited by florin.oltean75; 21.06.2014 at 09:53:04.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Budism tantric - Vajrayana florin.oltean75 Alte Religii 50 28.03.2015 11:50:49
Budism - Mantre florin.oltean75 Alte Religii 40 14.03.2014 12:12:35
Budism - Lamrim florin.oltean75 Alte Religii 4 06.12.2011 12:40:18
Despre uimire si matricea realitatii florin.oltean75 Generalitati 9 27.09.2011 12:53:18
Teorii ale conspiratiei..sau realitatii ? Maleahi Generalitati 4 01.06.2009 18:34:36