Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Minuni ale Ortodoxiei > Mari Duhovnici si predicile lor
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 12.11.2009, 16:22:34
geo.nektarios's Avatar
geo.nektarios geo.nektarios is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 03.07.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.361
Implicit Fericirile Părintelui Paisie Aghioritul



Cine nu cunoaste Cartile acestui minunat Sfant???? Cine nu cunoaste Viata Sa minunata??? Cine nu a auzit de Dansul??? Monahul smerit de la Panaguda - Karyes (Mt.Athos) care a uimit lumea si pe cei mari savanti cu credinta sa si cu cunoastintele sale Dumnezeiesti!!!! „Uceniul” Apostolului Iubirii - Sf.Ioan Evanghelistul de la Sourotti - Thessalonik care a predicat toata viata sa iubirea de Hristos si de semeni!!!
Minunat este Dumnezeu intru Sfintii Sai!!!
Acest Sfant m-a invatat multe... am citit cartile sale si l-am simtit ca pe Sf.Ioan Gura de Aur cum imi vorbeste DIRECT si imi patrunde intraga-mi fiinta!!! Nu poti sa nu il iubesti cand ii citesti cartile ca simti cum te patrunde pana in cele mai adanci tainte la sufletului...


1. Fericiți sunt cei care au iubit pe Hristos mai mult decât toate ale lumii și trăiesc departe de lume și aproape de Dumnezeu împărtășindu-se de bucurii paradisiace încă de pe pământ.
2. Fericiți sunt cei care au izbutit să trăiască ascunși și, dobândind virtuți mari, n-au dobândit nici măcar o faimă mică.
3. Fericiți sunt cei care au izbutit să facă pe nebunii pentru Hristos păzindu-și în felul acesta bogăția lor duhovnicească.
4. Fericiți sunt cei care nu propovăduiesc Evanghelia prin cuvinte, ci o trăiesc și o propovăduiesc prin tăcerea lor, prin harul lui Dumnezeu, care îi trădează. 5. Fericiți sunt cei care se bucură când sunt clevetiți pe nedrept, iar nu atunci când sunt lăudați pe drept pentru viața lor virtuoasă. Acesta este semnul sfințeniei și nu nevoința seacă a faptelor trupești și numărul mare al nevoințelor, care, atunci când nu se fac cu smerenie și cu scopul de a omorî pe omul cel vechi, creează numai simțăminte false.
6. Fericiți sunt cei care preferă să fie nedreptățiți decât să nedreptățească și primesc netulburați și în tăcere nedreptățile, arătând cu fapta că ei cred “întru Unul Dumnezeu, Tatăl Atotțiitorul” și de Acesta așteaptă să fie îndreptățiți, iar nu de oameni, în felul acesta izbăvindu-se de deșertăciune.
7. Fericiți sunt cei care fie s-au născut betegi, fie s-au făcut din neatenția lor, dar nu murmură, ci slavoslovesc pe Dumnezeu. Aceștia vor avea locul cel mai bun în rai împreună cu mărturisitorii și mucenicii, care pentru dragostea lui Hristos și-au dat mâinile și picioarele lor spre tăiere, iar acum, în rai, neîncetat sărută cu evlavie picioarele și mâinile lui Hristos.
8. Fericiți sunt cei care s-au născut urâți și sunt disprețuiți aici, pe pământ, deoarece acestora, dacă slavoslovesc pe Dumnezeu și nu cârtesc, li se păstrează locul cel mai frumos din rai.
9. Fericite sunt văduvele care au purtat haine negre în aceasta viață, fie și fără voie și au trăit o viață duhovnicească albă slavoslovind pe Dumnezeu fără să murmure, iar nu cele care poartă haine pestrițe și duc o viață pestriță.
10. Fericiți și de trei ori fericiți sunt orfanii care au fost lipsiți de afecțiunea părinților lor, deoarece unii ca aceștia au izbutit să-și facă pe Dumnezeu Tată încă din această viață, având în acelasi timp depusă în casieria lui Dumnezeu afecțiunea părinților lor, de care s-au lipsit și care crește cu dobândă.
11. Fericiți sunt părinții care nu folosesc cuvântul “nu” pentru copiii lor, ci îi înfrânează de la rău prin viața lor sfântă, pe care copiii o imită și, bucuroși, urmează lui Hristos cu noblețe duhovnicească.
12. Fericiți sunt copiii care s-au născut sfinți “din pântecele maicii lor”, dar mai fericiți sunt aceia care s-au născut cu tot felul de patimi moștenite, însă s-au nevoit cu sudori și le-au dezrădăcinat dobândind împărăția lui Dumnezeu “întru sudoarea feții” lor.
13. Fericiți sunt copiii care de mici au trăit într-un mediu duhovnicesc și astfel, fără osteneală, au sporit în viața cea duhovnicească. Dar de trei ori mai fericiți sunt copiii cei nedreptățiți care nu au fost ajutați deloc, ci dimpotrivă, au fost îmbrânciți spre rău, dar care, îndată ce au auzit de Hristos, au tresăltat în inima lor și întorcându-se cu 180 de grade, și-au întraripat sufletul ieșind din sfera de atracție a pământului și mișcându-se în orbita duhovnicească.
14. Mirenii îi numesc norocoși pe astronauții care se mișcă în spațiu, câteodată în jurul lunii, alteori pe lună. Însă mai fericiți sunt nematerialnicii lui Hristos, zburătorii prin rai, care urcă la Dumnezeu și adeseori umblă prin rai, în adevărata lor locuință, cu mijlocul cel mai rapid și fără mult combustibil, ci doar cu un posmag.
15. Fericiți sunt cei care slavoslovesc pe Dumnezeu pentru luna ce îi luminează și îi ajută să meargă noaptea, însă mai fericiți sunt cei care au priceput că nici lumina lunii nu este a lunii și nici lumina lor duhovnicească nu este a lor, ci a lui Dumnezeu. Căci zidirile, fie că lucesc ca oglinda, fie ca sticla, fie ca un capac de conservă, dacă însă nu vor cădea razele soarelui peste ele, nu este cu putință să lucească.
16. Mirenii îi numesc norocoși pe cei care trăiesc în palate de cristal și au toate înlesnirile, însă mai fericiți sunt cei care au izbutit să-și simplifice viața lor și s-au eliberat de lanțul acestei evoluții lumești a multor înlesniri (de fapt a multor greutăți) și astfel s-au slobozit de neliniștea înfricoșătoare a epocii noastre.
17. Mirenii îi numesc norocoși pe cei care pot să dobândească bunătățile lumii. Dar mai fericiți sunt cei care le dau pe toate pentru Hristos și se lipsesc de orice mângâiere omenească aflându-se astfel lângă Hristos zi și noapte în mângâierea Sa dumnezeiască, care de multe ori este atât de mare, încât unii îi spun lui Dumnezeu: “Dumnezeul meu, dragostea Ta nu o pot suferi, deoarece este multă și nu încape în inima mea cea mică”.
18. Mirenii îi numesc norocoși pe cei care au funcțiile cele mai înalte și casele cele mai mari, deoarece aceștia au toate înlesnirile și duc o viață tihnită. Dar mai fericiți sunt cei care au numai un cuib în care se adăpostesc și puțină hrană și îmbrăcăminte, după cum spune dumnezeiescul Pavel. În felul acesta ei au izbutit să se înstrăineze de lumea cea deșartă folosind pământul doar ca reazem picioarelor lor, ca niște fii ai lui Dumnezeu, iar cu mintea aflându-se mereu lângă Dumnezeu, Bunul lor Părinte.
19. Norocoși sunt cei care devin generali și miniștrii, dar și cei care devin și pentru câteva ore, atunci când se îmbată și se bucură pentru aceasta. Dar mai fericiți sunt cei care au omorât pe omul lor cel vechi, s-au imaterializat și au izbutit prin Duhul Sfânt să devină îngeri pământești. Unii ca aceștia au aflat caneaua paradisiacă prin care beau și se îmbată mereu de vinul paradisiac.
20. Fericiți cei care s-au născut nebuni, căci vor fi judecați ca nebuni și astfel vor intra în rai fără pașaport. Dar mai fericiți și de trei ori fericiți nebunie pentru Hristos sunt cei foarte învățați, care o fac pe nebunii pentru dragostea lui Hristos și își bat joc de toată deșertăciunea lumii. Această prețuiește mai mult decât toată știința și înțelepciunea înțelepților întregii lumi.


Iata http://ro.orthodoxwiki.org/Paisie_Aghioritul un link pt cine vrea sa stie mai multe despre Sfintia Sa!!!

Doamne ajuta!!!

Last edited by geo.nektarios; 12.11.2009 at 16:27:36.
Reply With Quote
  #2  
Vechi 13.11.2009, 13:29:49
geo.nektarios's Avatar
geo.nektarios geo.nektarios is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 03.07.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.361
Implicit

....se pare ca pe acest forum nu sunt iubitori de spiritualitate... nu sunt iubitori ai parintilor duhovnicesti athoniti... sau macar interesati...
Reply With Quote
  #3  
Vechi 13.11.2009, 13:57:35
mihnea45
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit Paisie Aghioritul - Flori din Gradina Maicii Domnului

Bolile ne pricinuiesc mare folos și plată cerească dacă le suferim cu răbdare

Cu câțiva ani în urmă un oarecare Stareț a fost mult chinuit de boli și în cele din urmă a murit, fără să cârtească deloc. După puțin timp s-a îmbolnăvit și ucenicul lui și, deoarece nu se mai îmbolnăvise vreodată, a intrat în panică și se pregătea să meargă în lume la medici, ca să se tămăduiască. Noaptea însă vede în somn pe Starețul lui, care îi spune:

- Fiule, dacă vrei ascultă-mă și să nu mergi nicăieri. Fă răbdare. Eu n-am aflat aici nici un folos din faptele mele, ci numai boala m-a folosit. Stai așadar în Grădina Maicii Domnului și fa puțină răbdare în dureri, și mult folos va afla sufletul tău.

S-a bucurat atunci ucenicul, a prins curaj și a făcut răbdare. După aceea simțea multă bucurie lăuntrică de la dureri, pentru că mintea lui se afla lângă Sfinții Mucenici și se veselea.
Reply With Quote
  #4  
Vechi 13.11.2009, 13:59:11
mihnea45
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Puterea rugăciunii

Bătrânul Zaharia spunea că la Chilia Schimbarea la Față" de la Nea Schiti părinții spuneau Rugăciunea lui Iisus" cu voce tare.

Odată, s-au adunat diavolii mânioși și unul dintre ei a strigat:

- Spun rugăciunea cu voce tare. Dar nu are putere rugăciunea lor.

Atunci unul din diavolii cei mai mari a spus:

- Fie că spun rugăciunea cu voce tare, fie că o spun cu mintea ea are putere, din moment ce noi nu putem face nimic.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 13.11.2009, 14:00:27
mihnea45
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Puterea rugăciunii Doamne Iisuse..."

Odată un monah de la Mănăstirea Sfântul Pavel a mers la biserica Sfântului Gherasim din Kefalonia. în vremea Sfintei Liturghii stătea în altar și spunea cu mintea rugăciunea ,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi", în vreme ce în biserică se cânta. Au adus la biserică și un demonizat, ca să fie vindecat de Sfântul Gherasim.

Deci, în timp ce monahul rostea rugăciunea în altar, diavolul în biserică era ars și a început să strige:

- Bre călugăre, nu mai trage de sfoara aceea că mă arzi. A auzit aceasta și preotul și a spus monahului:

- Frate, fă rugăciune cât poți, ca să se slobozească făptura lui Dumnezeu de diavol.

Atunci diavolul mânios a strigat:

- Bre, popă ticălos, ce-i spui să tragă de sfoară? Nu vezi ca mă arde!

Atunci monahul s-a rugat cu mai multă durere, și omul chinuit s-a slobozit de diavol.
Reply With Quote
  #6  
Vechi 02.12.2009, 18:01:59
Floar3's Avatar
Floar3 Floar3 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 29.10.2009
Mesaje: 99
Implicit

Imi place foarte mult de acest Sfant, eu vreau sa cred ca este Sfant pentru ca atata dulceata si pace imi transmit scrierile lui cum rareori mai gasesc in alta parte

O rugaciune a Cuviosului Paisie Aghioritul pentru lume:



Dumnezeul meu, să nu-i părăsești pe robii Tăi care trăiesc departe de Biserică; dragostea Ta să-i aducă pe toți lângă Tine.

Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care suferă de cancer.

Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care suferă de boli ușoare sau grave.

Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care suferă de infirmități trupești.

Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care suferă de infirmități sufletești.

Pomenește, Doamne, pe conducătorii țărilor și ajută-i să conducă creștinește.

Pomenește, Doamne, pe copiii care provin din familii cu probleme.

Pomenește, Doamne, pe familiile care au probleme și pe cei divorțați.

Pomenește, Doamne, pe orfanii din toată lumea, pe toți cei îndurerați și nedreptățiți în această viață, pe văduvi și pe văduve.

Pomenește, Doamne, pe toți cei întemnițați, pe anarhiști, pe narcomani, pe ucigași, pe făcătorii de rele, pe hoți, luminează-i și ajută-i să se îndrepteze.

Pomenește, Doamne, pe toți cei înstrăinați.

Pomenește, Doamne, pe toți cei ce călătoresc pe mare, pe uscat și prin aer, și-i păzește.

Pomenește, Doamne, Biserica noastră, pe slujitorii sfințiți ai Bisericii și pe credincioși.

Pomenește, Doamne, toate frățiile monahale, pe stareți și pe starețe, pe monahi și pe monahii.

Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care sunt în vreme de război.

Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care sunt prigoniți.

Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care sunt precum păsările vânate.

Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care și-au lăsat casele și serviciile lor și se chinuiesc.

Pomenește, Doamne, pe săraci, pe cei fără casă și pe refugiați.

Pomenește, Doamne, toate popoarele, să le ții în brațele Tale, să le acoperi cu Sfântul Tău Acoperământ, să le păzești de orice rău și de război. Și iubita noastră țară, zi și noapte să o ții la sânul Tău, să o acoperi cu Sfântul Tău Acoperământ, să o păzești de orice rău și de război.

Pomenește, Doamne, familiile chinuite, părăsite, nedreptățite, încercate și dăruiește-le lor milele Tale cele bogate.

Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care suferă de tot felul de boli sufletești și trupești.

Pomenește, Doamne, pe robii Tăi care ne-au cerut nouă să ne rugăm pentru ei.

Last edited by Floar3; 02.12.2009 at 18:06:00.
Reply With Quote
  #7  
Vechi 03.12.2009, 14:17:22
o_tzaranca o_tzaranca is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 09.11.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 463
Implicit

de la desene animate ...la Parintele Paisie

era in clasa a 4-a baiatul meu cand citea cartea ,Parintele Paisie mi-a spus,,

in anii urmatori printre alte carti Mos Nicolae ii mai aducea cate o carte despre parintele care sadise ceva in sufletul lui

in clasa a 12-a a insistat mult sa-mi fac timp sa citesc ,,marii initiati ai Indiei si Parintele Paisie,,
Reply With Quote
  #8  
Vechi 03.12.2009, 15:53:36
geo.nektarios's Avatar
geo.nektarios geo.nektarios is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 03.07.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.361
Implicit

Citat:
În prealabil postat de mihnea45 Vezi mesajul
Puterea rugăciunii Doamne Iisuse..."

Odată un monah de la Mănăstirea Sfântul Pavel a mers la biserica Sfântului Gherasim din Kefalonia. în vremea Sfintei Liturghii stătea în altar și spunea cu mintea rugăciunea ,Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi", în vreme ce în biserică se cânta. Au adus la biserică și un demonizat, ca să fie vindecat de Sfântul Gherasim.

Deci, în timp ce monahul rostea rugăciunea în altar, diavolul în biserică era ars și a început să strige:

- Bre călugăre, nu mai trage de sfoara aceea că mă arzi. A auzit aceasta și preotul și a spus monahului:

- Frate, fă rugăciune cât poți, ca să se slobozească făptura lui Dumnezeu de diavol.

Atunci diavolul mânios a strigat:

- Bre, popă ticălos, ce-i spui să tragă de sfoară? Nu vezi ca mă arde!

Atunci monahul s-a rugat cu mai multă durere, și omul chinuit s-a slobozit de diavol.

...de-am stii noi puterea MARE a acestei scurte rugaciuni, o rugaciune plina de credinta si marturisire de credinta dar si care contine DOGMA ortodoxa despre Domnul Hristos, in care Il numim ca FIU AL LUI DUMNEZEU! Ne smerim si ne recunoastem pacatele si Ii cerem sa ne MILUIASCA si sa ne mantuiasca!!!
Spusa cu credinta ajungem la vederea luminii Dumnezeiesti! Si la UNIREA CU EL!!!
__________________
Reply With Quote
  #9  
Vechi 03.12.2009, 16:24:34
geo.nektarios's Avatar
geo.nektarios geo.nektarios is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 03.07.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.361
Arrow Pr.Cleopa la Cuv.Paisie Aghioritul!

Eram la Careia, în capitala Sfântului Munte. De acolo am mers la măn. Kutlumuș, marea lavră românească făcută de Radu cel Mare și reînnoită de Mihai Viteazu. Acolo am dormit noaptea. Un părinte, mare scriitor de la kinovită (conducerea comunității athonite), ne-a spus: „Asta e mănăstire românească”, că era ctitorită de domnitorii români. Dar unde nu suntem noi ctitori? Ne-am simțit bine că era o mănăstire făcută de ai noștri. Apoi ne-a zis: „În programul nostru avem să vizităm și măn. Stavronikita – acolo era arhimandtritul Vasile, un prieten de-al nostru - apoi măn. Filotheu și măn. Caracalu, făcută de Petru Șchiopu. Și mergând spre măn. Stavronikita, o să vizităm un mare pustnic, venit din Sinai. Acesta a postit de două ori câte 40 de zile”. El nu spunea, dar un ucenic de-al lui care era acolo ne-a zis: „măi, asta e mare pustnic. Numai 54 de ani are. Paisie îl cheamă. Simplu monah. Nu-i cleric.” Și noi am plecat dintr-un loc de la Burazeri – un schit. Acolo, la Burazeri, sunt 34 de călugări, care fac slujbă zi și noapte, cu starețul lor, slujbă neadormită. În fiecare ceas intră alt călugăr. Slujba nu se mai termină. Cele șapte laude și psaltirea. Și am înrebat cum să ieșim la pustnicul Paisie. [...] Și i-au spus ăștia: „o luați cam la dreapta, dați de cărări de cerbi, de căpriori, de porci sălbatici, care sunt foarte mulți, și apoi dați de o cărare mai pronunțată. El s-a ascuns acolo că a venit de la Sinai din cauza lumii, că acolo ziceau: mamă, acela e făcător de minuni, e înainte văzător. Și s-a ascuns săracul acolo de lume, dar tot l-au găsit. Și a fugit din Sinai că acolo vin mai mulți turiști. Și el a zis: las că în Sfântul Munte Athos numai vine nimeni, nici femei. Aici o să am mai mare liniște.” Am mers noi și tare greu mai mergeam. Era o pădure cu spini. Și spini mari. Erau și copaci mari, dar pe unde mergeam noi, erau ca și porumbarii, dacă ați văzut, un fel de spini care trăiesc la noi. Și noi, ca să nu ne agățăm, am pus dulamele in brâu și spinii ne înțepau pantalonii acum. Mergeam printre ei, ce să facem? (…) Și mergeam prin pădurea aceea spinoasă. Și ne-am rătăcit, nu mai puteam de sete, nu găseam apă. Și iată cum mila lui Dumnezeu, sau poate cu rugăciunile pustnicului, găsim deodată un gărduț, un gard vechi de lemne și o portiță veche și înăuntru o grădinuță, câțiva smochini cu smochine crude. Iar de la portiță de aici era legată o sârmă dintr-acelea albe, care se folosesc la telefoane. Mergea pe gard sârma și apoi cobora într-o prăpastie drept în jos. Și ne-a spus acesta: „Noi să nu ne coborâm fără blagoslovenie, că aici stă, în prăpastia asta. Tragem de sârma asta, că ea are legat un clopot jos în prăpastie unde stă el și când sună clopotul iese el la noi”(…). Numai ce vedem că iese un bătrânel cu barbă albă, cu capul gol: „Oriste, oriste!”. Adică, pe grecește, „Poftiți, poftiți!” A luat-o el înainte pe treptele acelea, noi după dânsul. Am coborât jos, acolo într-o stâncă era peștera lui, un pârâu cu apă rece. Și când ne-a văzut, săracul, din multă dragostea lui, ce să ne dea el? Ne-a dus într-un pridvoraș așa, cam de doi metri, unde era o măsuță și un scaun. Ne-a pus pe masă câte un pahar cu apă. Dar noi, cum ne era sete, ce era pentru noi apa rece? Zice Evanghelia: Nici pentru un pahar de apă rece nu-ți vei pierde plata. Apoi atunci vezi cât costă un pahar cu apă rece, când mori de sete, că noi veniserăm aproape 20 km. pe jos de la Careia. Ne-a pus pe masă câte un pahar cu apă rece, câte două smochine și dulceață de cireșe. - Oriste, oriste! L-am întrebat: - Mai ai apă? Nimic nu ne mai trebuia! După aceea, el ne-a spus pe nume la toți:
- Părintele stareț Victorin de la Sihăstria, părintele Ioanichie, părintele Vartolomeu Florea, părinte arhimandrit Cleopa Ilie, bine ați venit! Ne-a zis pe nume la fiecare, deși nu ne-a mai văzut și nici noi nu l-am mai văzut, dar nici n-o să-l mai vedem, decât pe lumea cealaltă

- Ce zice?
- V-a zis pe nume la toți, cum vă cheamă.
Și pe urmă a început a se smeri el:
- Tare-i rău pentru un călugăr când îi prisosește numele mai mult decât faptele lui, că Mântuitorul cu vaiul i-a amenințat pe aceia: Vai vouă când vor prisosi numele voastre mai mult decât faptele voastre. Am fugit din Sinai aici, ca să cap de lume, și aici a ieșit iar veste de pustnic. Eu nu sunt pustnic, eu sunt un om păcătos. Dacă ați venit să întrebați ceva, întrebați, că vorbesc…
Și eu am întrebat, că aveam translator:
- Părinte Paisie, unde se mântuiește omul? Aici, în prăpastia asta, cu toate stâncile deasupra lui, și de cealaltă parte de pârâu și dincoace? Aici sau în mănăstirea cu viața cea de obște, sau în cele cu viața de sine? Sau în oraș, sau în sat, unde se mântuiesc oamenii?
Ah, ce înțelepțește a răspuns! Zice:
- Dragii mei, cine are trei lucruri: credință dreaptă în Dumnezeu, smerenie și fapte bune, se mântuiește oriunde. Cine n-are acestea, nicăieri nu se mântuiește.
Așa ne-a spus. Adevărat: fapte bune, smerenie – ca să nu socoți că ai făcut ceva bun în fața lui Dumnezeu… Ne-am minunat. Și pe urmă a întrebat Ioanichie:
- Părinte Paisie, noi am vrea să întrebăm, că părintele Cleopa ar vrea să rămâie în Sfântul Munte, ce zici mata, să rămâie aici?
M-a pârât pe mine, că eu le-am spus că rămân acolo, nu mă mai duc, că am doi moși acolo, unu-i moșu Varlaam Vântu, care a trăit 100 de ani, am fost la mormântul lui.
Și i-am zis:
- Ioanichie, cine te-a pus să întrebi asta?
Că el tot stătea împotrivă să nu rămân eu acolo, să vin la țară. Și a răspuns pustnicul:
- Mănăstirea voastră e misionară, unde vin multe suflete. (El știa tot). Părintele Cleopa dacă vine în Sfântul Munte se mântuiește ca simplu monah, iar dacă o să stea acolo și o să aibă multă răbdare, se mântuiește ca un apostol.
Asta i-a spus lui Ioanichie, că el a întrebat de soarta mea. Și i-a mai zis:
- Dumneata ai venit ca să faci însemnări ca să scrii o carte, dar să și faci câte ceva din ceea ce scrii.
Iar părintelui Vartolomeu i-a spus:
- Părinte, ai venit să vezi picturile Sfântului Munte?
Că el de aceea a și venit. Acolo sunt frumoase picturi. (…) Zice:
- Bine este a-i picta pe sfinți, dar mai bine este a ne face sfinți.
Starețul a întrebat:
- Părinte, eu ce să fac?
- Dumneata ești starețul. Să conduci mănăstirea cu blândețe și îndelungă răbdare dacă vrei să câștigi mai mult.
Așa ne-a spus Paisie. Mi-aduc aminte la fiecare. Și puțin ce-a vorbit. Și a zis:
- Dumneavoastră ați venit la noi și v-ați rătăcit. Și v-ați ostenit. Dar osteneala voastră e scrisă în ceruri, pentru că ați făcut-o pentru cuvântul Domnului. Să nu vă temeți.
Noi eram osteniți. Câtă apă am băut!
Și a luat el un bățișor, cu capul gol și desculț, și ne-a dus peste un pârâu, de-a dreptul. Nu știu dacă am mers o jumătate de ceas și am ajuns drept în poarta mănăstirii. Ne-am luat rămas bun. A făcut metanie până la pământ și s-a dus în treaba lui.
Din vol. Ne vorbeste Parintele Cleopa – 15
__________________
Reply With Quote
  #10  
Vechi 03.12.2009, 16:58:53
Marius22 Marius22 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.07.2007
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.346
Implicit

Am avut bucuria sa intalnesc pe acest site o inregistrare audio cu parintele Paisie: http://video.crestinortodox.ro/GE94O...TUL_audio.html
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Acatistul Cuviosului Părintelui nostru Paisie Aghioritul andreuza Mari Duhovnici si predicile lor 29 09.01.2018 15:10:58
Cuviosul Paisie Aghioritul OvidiuO Mari Duhovnici si predicile lor 21 14.07.2011 18:52:04
Despre evlavie - Parintele Paisie Aghioritul Rodica50 Intrebari utilizatori 0 01.12.2010 20:12:37
CUV PAISIE AGHIORITUL iuda Moaste 35 18.04.2010 15:25:50
ARE NEVOIE DE INNOIRE BISERICA? - Cuviosul Paisie Aghioritul andrei_im Generalitati 1 12.03.2010 20:43:16