O sugestie pentru vacanta dumneavoastra

[cristiboss56]

Un pelerinaj cu tradit›ie are loc an de an cu ocazia sărbătorii Adormirii Maicii Domnului la Mănăstirea Moisei din judet›ul Maramures™. Aici, în fiecare an, mii de credincios™i din zona Maramures™ului, dar s™i din alte zone ale t›ării se adună pentru a participa la hramul mănăstirii. Pelerinii iau parte la sfintele slujbe s™i se închină icoanei Maici Domnului, dăruită aşezamantului monahal de un calugar din Muntele Athos.

Potrivit staret›ului Mănăstirii Moisei, ieromonahul Teofil Pop, an de an în preajma zilei de 15 august, preot›ii din toate satele Maramures™ului voievodal, împreună cu tinerii s™i copiii din satul lor, după ce în timpul postului Sfintei Mării la fiecare vecernie cu paraclis au pregătit pricesne în cinstea Maicii Domnului, în ajun, pe 14 august, pornesc cu toții spre mănăstirea de la Moisei. Aces™tia vin pentru a se ruga Maicii Domnului s™i pentru a participa la sfintele slujbe oficiate aici cu prilejul hramului mănăstirii. Anul acesta în mijlocul obs™tii monahale s™i a pelerinilor va fi prezent ÎPS Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale s™i Meridionale, care va oficia în ziua de 15 august Sfânta Liturghie în sobor de preot›i s™i diaconi, potrivit Radio Renaşterea.

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă cinstește pe 29 august Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul, zi de post şi de rugăciune profundă. Cu acest prilej, mai multe lăcașuri de cult din ţară îşi sărbătoresc hramul, printre care și Mănăstirea Secu, din Arhiepiscopia Iașilor.
Mănăstirea Secu este o vatră monahală de intensă trăire duhovnicească a cărei vechime se ridică la aproape 500 de ani. În jurul anului 1500, pe domeniul feudal al Cetăţii Neamţului, pe valea Pârâului Secu, se aşează un grup de sihastri care vor întemeia mai apoi, în anul 1530, sub conducerea Ieroschimonahului Zosima, călugăr de la Mănăstirea Neamţ, schitul cu acelaşi nume: Schitul lui Zosima.
Domnitorul Petru Rareş (1527-1546) a clădit biserica Schitului Zosima pe locul actualei biserici a cimitirului mănăstirii. Schitul a fost îngrădit cu zid de piatră în anul 1550 de către Doamna Elena, soţia voievodului, şi de fiii săi. Din acest zid se mai păstrează astăzi o mică parte: la intrarea în mănăstire, în dreptul actualei biserici a cimitirului, unde, în urmă cu cinci secole, fusese poarta de intrare în schit şi clopotniţă acestuia.



Acelaşi domnitor, Petru Rareş, în prima lui domnie, a întărit stăpânirea asupra pământurilor ce aparţineau moşiei Cetăţii Neamţului, daruindu-le călugărilor de pe valea Pârâului Secu. Episcopul Melchisedec Ştefănescu, vorbind despre începuturile Mănăstirii Secu, aminteşte că până în anul 1910, pe zidul clopotniţei din mănăstire, în nişă unde se afla acum o frescă cu Sf. Ioan Botezătorul, se găsea pisania originală de la biserică construită de Voievodul Petru Rareş, pisanie care să deteriorat din cauza asprimii vremurilor.
În vremea voievozilor Alexandru Lapusneanu (1552-1561 şi 1564-1568), Petru Schiopu (1574-1579 şi 1581-1591) şi Aron Tiranul (1591-1595), Schitul lui Zosima mai primeşte câteva danii spre folosinţă şi întreţinerea călugărilor sihastri din aceste locuri.
Spre sfârşitul veacului al XVIlea, Schitul lui Zosima cunoaşte o dezvoltare deosebită, mai ales din punct de vedere economic: daniilor particulare li se adăugă acum danii şi confirmări domneşti, iar numele egumenului Dosoftei, unul dintre ucenicii lui Zosima, este des pomenit în pricinile de vecinătate cu mai vechii şi puternicii călugări de la Mănăstirea Neamţ.



În secolul al XVII-lea, Nestor Ureche, vornicul Ţării de Jos, tatăl cunoscutului cronicar Grigore Ureche, împreună cu soţia sa Mitrofana, ctitoresc mănăstirea de piatră, în formă de cetate dreptunghiulară, cu biserica mare în mijlocul zidurilor, căreia i-au fixat hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătorit în fiecare an la data de 29 august.
Nestor Ureche ajunsese în rândurile celor dintâi boieri ai Moldovei sub domnia lui Ieremia Movilă, prin bogăţia casei sale, către care se îndreptau veniturile a peste 70 de sate, dar şi prin isteţimea minţii. El avea demnitatea de Mare Vornic, fiind judecător principal al ţării şi „mai marele curţii domneşti”.



Marele boier a înzestrat aceasta ctitorie cu odoare, cărţi şi moşii, aşa cum erau înzestrate toate mănăstirile domneşti în vremea voievodului Ieremia Movilă. Pe atunci în scaunul Mitropoliei Moldovei era Gheorghe Movilă, fratele voievodului, egumen la Mănăstirea Secu fiind Ieroschimonahul Dosoftei.
După obicei, şi la Secu numele ctitorului este menţionat în pisania aşezată pe peretele de sud al bisericii mari, pisanie originală scrisă frumos în limba slavonă, a cărei traducere o redam mai jos:



„Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, cu rugăciunile Preacuratei Născătoare de Dumnezeu şi cu ale Sfântului Ioan Înaintemergătorul şi cu ale tuturor sfinţilor, cu bunăvoinţă şi îngăduinţa dreptcredinciosului domnului nostru Io Ieremia Movila Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovei şi a de Dumnezeu dăruiţilor săi fii Io Constantin şi Alexandru Voievod şi cu a celuilalt frate al său Simeon Movila Voievod şi a copiilor săi; şi cu binecuvântarea fratelui domniei lor Preasfinţitului Gheorghe Moghila, Mitropolitul Sucevei, cu bună râvna dumnezeiască şi cu adevărată avere de la Dumnezeu dăruită a adevăraţilor ctitori, sau făcut acest locaş dumnezeiesc şi sau zidit spre lauda lui Dumnezeu celui Înalt, în numele Sfântului Slăvitului Prooroc Înaintemergătorul şi Botezătorul lui Hristos Ioan şi a cinstitei lui tăieri, de smeritul şi mult greşitul şi nevrednicul rob al Stăpânului Hristos, Nestor Ureche, Marele Vornic al Ţării de Jos şi de Doamna lui Mitrofana şi de copiii lui: Vasile şi Grigore şi de alţi de Dumnezeu dăruiţi copii ai lor. Sfinţilor părinţi petrecători din acest sfânt locaş ca să vă rugaţi lui Dumnezeu pentru noi mult greşiţii robi ai lui Dumnezeu, Nestor Ureche şi soţia sa Mitrofana şi pentru tot neamul lor şi pentru iertarea păcatelor lor în vecii vecilor. Amin.



Şi sau început a se zidi la anul 7110 (1602, n.r.), iunie 7, şi să isprăvit în acelaşi an, octombrie 5.



Istoric: secu.mmb.ro

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă cinstește pe 29 august Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul, zi de post şi de rugăciune profundă. Cu acest prilej, mai multe lăcașuri de cult din ţară îşi sărbătoresc hramul, printre care și Mănăstirea Secu, din Arhiepiscopia Iașilor.
Mănăstirea Secu este o vatră monahală de intensă trăire duhovnicească a cărei vechime se ridică la aproape 500 de ani. În jurul anului 1500, pe domeniul feudal al Cetăţii Neamţului, pe valea Pârâului Secu, se aşează un grup de sihastri care vor întemeia mai apoi, în anul 1530, sub conducerea Ieroschimonahului Zosima, călugăr de la Mănăstirea Neamţ, schitul cu acelaşi nume: Schitul lui Zosima.
Domnitorul Petru Rareş (1527-1546) a clădit biserica Schitului Zosima pe locul actualei biserici a cimitirului mănăstirii. Schitul a fost îngrădit cu zid de piatră în anul 1550 de către Doamna Elena, soţia voievodului, şi de fiii săi. Din acest zid se mai păstrează astăzi o mică parte: la intrarea în mănăstire, în dreptul actualei biserici a cimitirului, unde, în urmă cu cinci secole, fusese poarta de intrare în schit şi clopotniţă acestuia.
Acelaşi domnitor, Petru Rareş, în prima lui domnie, a întărit stăpânirea asupra pământurilor ce aparţineau moşiei Cetăţii Neamţului, daruindu-le călugărilor de pe valea Pârâului Secu. Episcopul Melchisedec Ştefănescu, vorbind despre începuturile Mănăstirii Secu, aminteşte că până în anul 1910, pe zidul clopotniţei din mănăstire, în nişă unde se afla acum o frescă cu Sf. Ioan Botezătorul, se găsea pisania originală de la biserică construită de Voievodul Petru Rareş, pisanie care să deteriorat din cauza asprimii vremurilor.
În vremea voievozilor Alexandru Lapusneanu (1552-1561 şi 1564-1568), Petru Schiopu (1574-1579 şi 1581-1591) şi Aron Tiranul (1591-1595), Schitul lui Zosima mai primeşte câteva danii spre folosinţă şi întreţinerea călugărilor sihastri din aceste locuri.
Spre sfârşitul veacului al XVIlea, Schitul lui Zosima cunoaşte o dezvoltare deosebită, mai ales din punct de vedere economic: daniilor particulare li se adăugă acum danii şi confirmări domneşti, iar numele egumenului Dosoftei, unul dintre ucenicii lui Zosima, este des pomenit în pricinile de vecinătate cu mai vechii şi puternicii călugări de la Mănăstirea Neamţ.



În secolul al XVII-lea, Nestor Ureche, vornicul Ţării de Jos, tatăl cunoscutului cronicar Grigore Ureche, împreună cu soţia sa Mitrofana, ctitoresc mănăstirea de piatră, în formă de cetate dreptunghiulară, cu biserica mare în mijlocul zidurilor, căreia i-au fixat hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, sărbătorit în fiecare an la data de 29 august.
Nestor Ureche ajunsese în rândurile celor dintâi boieri ai Moldovei sub domnia lui Ieremia Movilă, prin bogăţia casei sale, către care se îndreptau veniturile a peste 70 de sate, dar şi prin isteţimea minţii. El avea demnitatea de Mare Vornic, fiind judecător principal al ţării şi „mai marele curţii domneşti”.



Marele boier a înzestrat aceasta ctitorie cu odoare, cărţi şi moşii, aşa cum erau înzestrate toate mănăstirile domneşti în vremea voievodului Ieremia Movilă. Pe atunci în scaunul Mitropoliei Moldovei era Gheorghe Movilă, fratele voievodului, egumen la Mănăstirea Secu fiind Ieroschimonahul Dosoftei.
După obicei, şi la Secu numele ctitorului este menţionat în pisania aşezată pe peretele de sud al bisericii mari, pisanie originală scrisă frumos în limba slavonă, a cărei traducere o redam mai jos:



„Cu vrerea Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, cu rugăciunile Preacuratei Născătoare de Dumnezeu şi cu ale Sfântului Ioan Înaintemergătorul şi cu ale tuturor sfinţilor, cu bunăvoinţă şi îngăduinţa dreptcredinciosului domnului nostru Io Ieremia Movila Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domn Ţării Moldovei şi a de Dumnezeu dăruiţilor săi fii Io Constantin şi Alexandru Voievod şi cu a celuilalt frate al său Simeon Movila Voievod şi a copiilor săi; şi cu binecuvântarea fratelui domniei lor Preasfinţitului Gheorghe Moghila, Mitropolitul Sucevei, cu bună râvna dumnezeiască şi cu adevărată avere de la Dumnezeu dăruită a adevăraţilor ctitori, sau făcut acest locaş dumnezeiesc şi sau zidit spre lauda lui Dumnezeu celui Înalt, în numele Sfântului Slăvitului Prooroc Înaintemergătorul şi Botezătorul lui Hristos Ioan şi a cinstitei lui tăieri, de smeritul şi mult greşitul şi nevrednicul rob al Stăpânului Hristos, Nestor Ureche, Marele Vornic al Ţării de Jos şi de Doamna lui Mitrofana şi de copiii lui: Vasile şi Grigore şi de alţi de Dumnezeu dăruiţi copii ai lor. Sfinţilor părinţi petrecători din acest sfânt locaş ca să vă rugaţi lui Dumnezeu pentru noi mult greşiţii robi ai lui Dumnezeu, Nestor Ureche şi soţia sa Mitrofana şi pentru tot neamul lor şi pentru iertarea păcatelor lor în vecii vecilor. Amin.



Şi sau început a se zidi la anul 7110 (1602, n.r.), iunie 7, şi să isprăvit în acelaşi an, octombrie 5.



Istoric: secu.mmb.ro

[cristiboss56]

În acest an, la sărbătoarea Înălt›ării Sfintei Cruci, se va organiza pentru a IX-a oară pelerinajul la Crucea-monument de pe muntele Mic, după cum ne-au transmis Diac. Pavel Canea, Darius Herea. Sute de credincios™i sunt as™teptat›i s™i de această dată pentru a cinsti memoria eroilor bănăt›eni, în amintirea cărora este înălt›ată crucea de pe munte.

Evenimentul, organizat de Episcopia Caransebes™ului s™i init›iat de către Preasfint›itul Episcop Lucian în anul 2006, va debuta sâmbătă, 14 septembrie, la orele 8.30, când se va pleca în procesiune din centrul stat›iunii montane spre crucea de mari dimensiuni. Într-un fois™or amenajat la baza cruci, începând cu ora 09.30 se va oficia Sf. Liturghie arhierească de către Preasfint›itul Părinte Lucian, Episcopul Caransebes™ului alături de Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului s™i Strehaiei şi Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, înconjuraţi de un numeros sobor de preoţi şi diaconi.

La ora 12.00 se va oficia o slujbă de pomenire în memoria eroilor bănăt›eni, după care se vor depune coroane la temelia crucii. S˜i de această dată, vor fi prezent›i un batalion de ostas™i de la Brigada de 18 Infanterie Banat, care vor participa atât la procesiune, la momentul religios, precum s™i la defilarea gărzii de onoare, în încheierea evenimentului. De asemenea va avea loc lansarea cărţii aniversare „10 ani de la refacerea monumentului eroilor bănăţeni de pe Muntele Mic”.

„Pentru creştini, pelerinajul are frumoase înţelesuri spirituale, fiind deopotrivă o rugăciune de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El, osteneală sau asceză, dar şi pocăinţa spre iertarea păcatelor. Staţiunea Muntele Mic a luat fiinţă în anul 1935, iar în iulie 1936 a fost inaugurat monumentul eroilor bănăţeni din lupta pentru reîntregire, sau Crucea de pe Muntele Mic. Tot pe Muntele Mic, din anul 1940 funcţionează un schit de călugări aflat sub ocrotirea Sfântului Proroc Ilie. Pentru că Muntele Mic este un loc cu rezonanţe spirituale puternice, aflându-se în vecinătatea Muntelui Sfânt al strămoşilor noştri geto-daci, pentru că de aproape 80 de ani aici se află un locaş de rugăciune neîncetată şi un monument ce aminteşte de eroii cauzei naţionale a românilor, suntem nu doar îndreptăţiţi, ci şi îndatoraţi să exprimăm rugăciunea noastră către Dumnezeu într-o asemenea aşezare. Anul acesta este un eveniment aparte, deoarece se împlinesc 10 ani de la refacerea Crucii-monument al eroilor bănăţeni ai neamului. Pentru slava lui Dumnezeu şi pentru bucuria duhovnicească a închinătorilor, la pelerinajul nostru vor participa şi câţiva ierarhi din Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Român. Urmând o frumoasă tradiţie, începută în urmă cu patru ani, la pelerinaj vor participa şi se vor ruga împreună cu noi şi ostaşii Brigăzii 18 Infanterie Banat. Crucea de pe Muntele Mic este monument al credinţei, al cinstirii înaintaşilor eroi, dar şi monument de spiritualitate românească. De aceea Biserica şi Oastea şi-au dat mâna într-o împreună sărbătoare. Împreună vom cinsti crucea cea purtătoare de biruinţă, vom înălţa rugăciuni şi vor fi aduse onoruri militare eroilor bănăţeni jertfiţi pentru libertatea şi demnitatea noastră”, a subliniat părintele Daniel Alic, consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului.

Crucea metalică de pe Muntele Mic este una dintre cele mai reprezentative monumente din Banat. Construirea noii cruci devenise stringent necesară, deoarece vechea cruce din lemn, ridicată cu 70 de ani în urmă, nu mai rezista intemperiilor. Astfel, s-a creat un grup de iniţiativă, la 1 februarie 2002, sub înaltul patronaj al Mitropoliei Banatului, care a stabilit modalităţi şi răspunderi pentru refacerea crucii-monument. În 14 septembrie 2004 a fost inaugurat noul monument, cu binecuvântarea IPS Nicolae, Mitropolitul Banatului, şi a PS Laurenţiu, Episcopul Caransebeşului, actualul Mitropolit al Ardealului.

[AdisAdina]

Eu va recomand cu mare drag sa vizitati Vatra Dornei si Gura Humorului. Am sa pun si fotografii putin mai incolo sau maine.
Nu doar manastiri, ci si biserici.
In Vatra Dornei, Catedrala din parc si capela Sfintii Doctori fara de Arginti Chir si Ioan unde se afla o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului adusa din Rusia (care a scapat dintr-un incendiu) si pe care mi-a povestit o doamna de acolo ca a avut-o un doctor si a dat-o capelei ca un numar cat mai mare de credinciosi sa poata sa se inchine si sa se roage ei.
Mai este o biserica care era in constructie, langa o fosta sinagoga distrusa, cu hramul Nasterea Maicii Domnului si manastirea Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir. Orasul e mic, asa ca nu aveti cum sa nu va descurcati.
In Gura Humorului, biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena aflata in centrul orasului pe drumul ce duce spre Manastirea Humor cu icoana facatoare de Minuni a Maicii Domnului prin care s-a vindecat o fetita muta si surda din nastere si Catedrala Nasterea Maicii Domnului pe care chiar Maica Sfanta a cerut sa fie construita. Acolo au si o parte din moastele Sfantului Ierarh Nectarie din Egina si moaste a altor sfinti. Este tot in centrul orasului. Orasul e mic, deci cu siguranta va descurcati.
Doamne ajuta tuturor! O zi cu pace si binecuvantare tuturor. Amin.

[cristiboss56]

În prealabil postat de AdisAdina

Eu va recomand cu mare drag sa vizitati Vatra Dornei si Gura Humorului. Am sa pun si fotografii putin mai incolo sau maine.
Nu doar manastiri, ci si biserici.
In Vatra Dornei, Catedrala din parc si capela Sfintii Doctori fara de Arginti Chir si Ioan unde se afla o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului adusa din Rusia (care a scapat dintr-un incendiu) si pe care mi-a povestit o doamna de acolo ca a avut-o un doctor si a dat-o capelei ca un numar cat mai mare de credinciosi sa poata sa se inchine si sa se roage ei.
Mai este o biserica care era in constructie, langa o fosta sinagoga distrusa, cu hramul Nasterea Maicii Domnului si manastirea Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, Izvoratorul de Mir. Orasul e mic, asa ca nu aveti cum sa nu va descurcati.
In Gura Humorului, biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena aflata in centrul orasului pe drumul ce duce spre Manastirea Humor cu icoana facatoare de Minuni a Maicii Domnului prin care s-a vindecat o fetita muta si surda din nastere si Catedrala Nasterea Maicii Domnului pe care chiar Maica Sfanta a cerut sa fie construita. Acolo au si o parte din moastele Sfantului Ierarh Nectarie din Egina si moaste a altor sfinti. Este tot in centrul orasului. Orasul e mic, deci cu siguranta va descurcati.
Doamne ajuta tuturor! O zi cu pace si binecuvantare tuturor. Amin.

In urma cam cu 40 de ani am fost prin Vatra Dornei si prin imprejurimi , sunt locuri binecuvantate de Dumnezeu !
Cu mare interes si bucurie astept sa postezi fotografiile promise si alte impresii de prin acele locuri.
Doamne ajuta !

[cristiboss56]

Luna octombrie este luna în care, în Patriarhia Română, sunt organizate 2 mari evenimente la care sunt aşteptaţi să participe mii de români. Primul este prilejuit de sărbătorirea pe 14 octombrie, a Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi, iar al doilea este organizat, la Bucureşti, de sărbătoarea hramului Catedralei patriarhale, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, prăznuit pe 27 octombrie. Cei doi sfinţi se bucură de o mare evlavie în rândul credincioşilor, astfel încât Iaşiul şi Bucureştiul devin loc de pelerinaj pentru sute de mii de pelerini. Fie că merg singuri sau în grupuri organizate, aceştia sunt, de la an la an, din ce în ce mai mulţi. Pentru cei care doresc să ajungă, în acest an, la hramul Catedralei mitropolitane din Iaşi şi să se închine la moaştele ocrotitoarei Moldovei, Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române organizează o deplasare în perioada 12 -14 octombrie. În prima zi, credincioşii se vor alătura celorlalţi pelerini şi vor sta la rând pentru a ajunge la racla cu cinstitele odoare. Organizatorii recomandă ca pelerinii să fie pregătiţi cu haine groase şi pelerine de ploaie. Pe 14 octombrie credincioşii vor avea ocazia să participe la Sfânta Liturghie de hram. În ultima zi a pelerinajului este inclusă şi vizitarea Catedralei arhiepiscopale din Roman.



Mai multe detalii despre această deplasare, dar şi despre altele organizate de Sectorul Pelerinaje al Patriarhiei Române puteţi afla accesând site-urile pelerinaj.ro şi basilicatravel.ro. Informaţii suplimentare se pot obţine de la sediile centrelor din Bucureşti, Ploieşti, Arad şi Oradea. Adresele din Capitală sunt: Calea Victoriei, nr. 45, Strada Doamnei, nr. 20, Bulevardul Corneliu Coposu, nr.1 D, Str. Icoanei Nr. 12, Bd. I. C. Brătianu, nr. 12 , Calea Victoriei, Nr. 202 şi Str. Stelian Mihale, Nr. 14. Centrul „Sfântul Ioan Iacob” din Ploieşti se afla pe Strada Republicii, Nr. 171, Centrul “Sfântul Apostol Andrei” din Arad, pe Bdul. Revoluţiei, nr. 30, iar Centrul din Oradea, pe Strada Roman Ciorogariu, Nr. 8-10.

[AdisAdina]

În prealabil postat de cristiboss56

In urma cam cu 40 de ani am fost prin Vatra Dornei si prin imprejurimi , sunt locuri binecuvantate de Dumnezeu !
Cu mare interes si bucurie astept sa postezi fotografiile promise si alte impresii de prin acele locuri.
Doamne ajuta !

Intr-adevar sunt cu adevarat binecuvantate.
Uitasem de fotografii si de aceasta postare.
Cum pot urca fotografiile? Nu mi le incarca, cred ca sunt prea mari.

[tabitha]

În prealabil postat de AdisAdina

Cum pot urca fotografiile? Nu mi le incarca, cred ca sunt prea mari.

:) La sugestia lui Cristi, dau o indicatie : intr-adevar, mai nou aici pe forum sunt restrictii la upload-area fotografiilor.
citez din mesajul care e primit daca poza e prea mare :
"The Dimension limits for this filetype are 640 x 480. We were unable to resize your file so you will need to do so manually and upload it again."

Deci trebuie sa redimensionati manual poza respectiva.
Se face foarte usor cu MS Office Picture Manager - click pe meniul Picture/ resize. Scrieti in casuta "height" or "width" cati pixeli ar trebui sa fie. Daca una din dimensiuni ramane totusi prea mare - click pe "percentage of original width & height" si dati pe cursorul de minus pana cand apare la "NEW SIZE" - marimea care este acceptabila (adica sa se incadreze in 640 x 480).

Sper ca nu suna prea complicat, pentru ca de fapt e chiar simplu in realitate. :) succes !!

[cristiboss56]